Universul - Provincie, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 224-249)
1946-10-14 / nr. 235
Fondator LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar; „UNIVERSUL“ S.Ä, înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTRIGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*23 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 „PACEA DEMOCRATICĂ“ După, declaraţiile recente ale generalisimului Stalin, discursullui Molotov, rostit în şedinţa plenară a Conferinţei de pace cu prilejul discuţiei asupra tratatului cu Italia,este o nouă contribuţie pe care Rusia sovietică o educe pentru limpezirea atmosferei internaţionale şi îndrumarea sforţărilor binevoitoare pe calea înţelegerei şi a colaborării„Victoria noastră asupra fascismului — a spus d. Molotov —ce-a costat un preţ enorm şi de ace?, popoarele noastre sunt nerăbdătoare să ştiie care sunt geadele acestei victorii”. Este, într’adevăr, in această declaraţie a ministrului de externe sovietic, sinteza, stărei sufleteşti a tuturor popoarelor lumii. In ea stă întrebarea aproape imperativă pe care ele o adresează tuturor acelora cari au răspunderea, stabilirei şi definitivărei păcii: la ce rezultate sa ajuns? In ea stă, in acelaş timp, dorinţa profundă a tuturor popoarelor care au sângerat şi au suferit împreună, de a vedea ieşind şi din sforţările pentru realizarea păcii, aşa cum a ieşit din sforţările pentru obţinerea victoriei, o cât mai strânsă colaborare. Unirea izvorîtă din durere şi din primejdie, popoarele lumii o vor şi în desfăşurarea eforturilor comune pentru mulţumire şi securitate. Molotov a pus în lumină această dorinţă a popoarelor subliniind că ea este de fapt o consecinţă firească a sacrificiilor enorme pe care ele. Ife’au făcut în războiul contra fascismului. De aceea, ministrul de externe sovietic, in desfășurarea discursului său, a arătat primejdia separării b.«n', în două blocuri. In cursul dezbaterilor Conferinţei de pace, de mai multe ori a apărut această, diviziune în două blocuri, dar primul delegat al Uniunei Sovietice nu crede în realitatea ei. „Uniunea sovietică — a spus d. Molotov este convinsă că diviziunile ce s'au produs în sânul conferinţei sunt artificiale”. Şi a adăugat, cu fermitate şi fără nici o reticenţă că „Uniunea sovietică doreşte să întărească cooperarea între toate ţările democratice”. Aceste declaraţiuni făcute inelele hotăritoare pentru pacea lumii prin care trecem, au o im ■ portanţa deosebită, Convingerea Rusiei sovietice că , „diviziunile"’ nu sunt decât, „artificiale" şi afirmaţia că politica pe care o urmăreşte Rusia Sovietică este întărirea cooperării între ţările democratice, sunt puternice puncte de sprijin pentru evoluţia viitoare a vieţii internaţionale. A se acorda acestor declaraţiuni importanţa capitală pe care o au şi a le răspunde cu conştiinţa că ele oferă cel mai bun prilej pentru a se împiedica în mod definitiv ca aparenţa diviziunilor şi artificialitatea lor să devie, mai curând sau mai târziu, o primejdioasă realitate, înseamnă a dovedi nu numai maturitate politică dar, mai ales, conştiinţa răspundere faţă de soarta şi liniştea atâtor popoare. „Este fals să se spună că ţările slave voesc să se opună statelor anglo-saxone” — a precizat d. Molotov şi în desvoltarea acestei afimiaţiuni d-sa a, arătat, cât de lipsită de temei este o asemenea părere când ..în Uniunea Sovietică există 13 republici care nu sunt slave”. Ministrul de externe sovietic a arătat că realitatea este că o nouă stare de lucruri a fost, creată in răsăritul Europei unde „s’au născut tinerele democraţii orientale”. Interesul acestor democraţii este de a se sprijini intre ele şi dorinţa lor este — a subliniat d. Molotov — „să întreţină relaţii amicale cu toate ţările democratice cu singura condiţie ca aceasta să se facă pe baza unei complete egalităţi şi reciprocităţi”. Cum s’ar putea nega valoarea politică şi morală a unor asemenea declaraţiuni făcute în clipa când se aşează temeliile păcii şi securităţii de mâine ? D. Molotov îndepărtând ideea unei diviziuni, a apărat ideea colaborării lumii democratice prin respectarea principiului egalităţii şi reciprocităţii. D-sa, a reamintit, vorba lui Le nin: „Când un popor ţine singur in mâinile sale soarta, sa, el devine invincibil”. Această vorbă reprezintă. Intr’adevăr, un imperativ politic pentru toate popoarele şi ele trebue să fie temeiul vieţii internaţionale. Colaborarea între popoare libere, stăpâne Pe soarta lor înseamnă securitatea pentru toate. Şi astfel se poate ajunge la acea „pace democratică către care trebue să tindă — după cum a spus d. Molotov — „străduinţele comune”. „Pacea democratică este posibilă — a adăugat şeful delegaţiei sovietice — numai dacă anumite ţări nu vor încerca să impună voinţa lor celorlalte”. Această concluzie a d-lui Molotov exprimă condiţia esenţială a colaborării internaţionale, care nu poate exista şi nu poate fi ce- irută nici unui popor când acesta are sentimentul că voinţa lui este supusă voinţei altora. FROECTEIE IMEDIATE ALE MINISTERULUI JUSTIŢIEI Aplicarea reformei electorale. — Desfiinţarea Curţilor marţiale. — O largâ a^^istie.— înăsprirea sancţiunilor contra speculanţilor Declaraţiile d-lui ministru Lucreţiu Patraşchjiu .•pi- ocazia reluării activităţii la ministerul de justiţie, d, prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, titularul departamentului, a făcut, in cadrul Conferinţei de presă de ieri după amiază,următoarele declaraţii : IjflPv.. . „înainte de a vă expune unele din preocupările şi proiectele imediate ale reministerului justiţiei, ţin în primul rind să mulţumesc d-lui ministru de interne Teohari Georgescu pentru faptul de a-şi fi luat — in aceste timpuri — o sarcină atât de grea ca interimatul acestui departament şi de a o fi dus la bun sfârşit. Spiritul de colaborare care a caracterizat activitatea departamentelor noastre s’a dovedit şi de astădată viu şi eficace. APLICAREA REFORMEI ELECTORALE Desigur că preocuparea de căpetenie a ministerului de justiţie este, in momentul de faţă, justa aplicare a reformei electorale. Vă amintiţi, desigur, că înaintea plecării vinele la Paris am ţinut să subliniez caracterul democratic şi progresist al legii electorale. Această aplicare trebue să duca şi ea, în cadrul vieţii noastre publice, la afirmarea şi întărirea democraţiei şi ideii de progres. Lucrările de până acum — atât ale organelor administrative cât şi ale instanţelor judecătoreşti — s’au desfăşurat şi se desfăşoară in spiritul şi litera legii. Vom continua să priveghem cu toată stricteţea ca legea electorală să fie respectată şi să capete în practică conţinutul ei adevărat: democratic şi progresist-ÎNĂSPRIREA PEDEPSELOR CONTRĂ SPECULANŢILOR O a doua problemă care ni se pune, de o deosebită importanţă, este eficacea combatere a speculei. Trebue recunoscut că până acum, în cadrul justiţiei represive, n’am parvenit să stăvilim desfrânat şi revoltător al pe cauza secetei din anul acta cretăţile voastre vor fi vai meri, in special cu aprovizonarea oraşelor îi a unora din renumte încercate ale ţării. Specularea acestor greutăţi, a lipsei şia foamei, trebue reprimată rapid, fi pilduitor. Am pus chiar azi dimineaţă în studiu *— ţi în câteva zile proiectul va fi întocmit — înfiinţarea unor instanţe speciale, de structură şi caracter popular, rare ,să ’ judece, după o proced'ură accelerată, toate infracţiunile in'legătură cu. comerţul de C ireale si alimente. Vemi înăspri la. maximum pevesele existente. In Franţa s’a Urdus pedeapsa cu moartea "pentru speculă şi ea se aplică in plin. Pilda uneia dintre ţările vecine dovedeşte eficacitatea nor sancţionări radicale. Vom lua toate măsurile ca reprimarea speculei să nu mai rămână simva dorinţă pe hârtie.. . DESFIINŢAREA CURŢILOR MARŢIALE Dintre celelate proiecte în curs, vreau să anunţ desfiinţarea Curţilor marţiale, a căror activitate nu mai corespunde niciunei nevoi actuale. Toate infracţiunile care erau de competenţa Curţilor marţiale vor fi trecute instanţelor ordinare, conform legilor in vigoare. Prin aceasta, înţelegem să desfiinţăm o stare excepţională şi existenţa unor instanţe care, in timp de pace, sub trecutele regimuri, nu o singură dată au jucat un rol nefast şi păgubitor. O LARGA AMNISTIE In sfârşit, după incheerea lucră-I rilor ronfcaßkfeSim Pim, In le- I gaturi cu uneie stări din Ardeal, — în special din Ardealul de Nord — pentru Împăcarea deplină a spiritelor, volih veni cu o largă amnistie, menită să tămăduiască unele răni, vechi şi noui, şi să aducă in multe cămine, liniştea şi mulţumirea. Acestea sunt unele din proiectele imediate pe care am dorit să le fac cunoscute la reluarea departamentuluii justiţiei, după două luni de absenţă”. D-ra Elena Văcărescu decorată cu Cordonul „Coroana Romăniei“ in gradul de Mare Cruce Paris 10 (Rador).— Corespondentul Agenţiei „Reuter“ comunică : in localul legaţiei României in cadrul unei ceremonii intime şi in prezenţa delegaţilor României la conferinţa de pace In frunte cu d-nii Voitec, Gheorghiu-Dej şi Franasovici şi a personalului legaţiei in frunte cu d. Stoilov, d. Gh. Tătărescu, şeful delegaţiei României şi ministru al afacerilor străine, a remis in numele M. S. Regelui Mihai şi ad-lui dr. Groza, primul ministru, d-rei Elena Văcărescu Cordonul „Coroana Romăniei” in grad de Mare Cruce, cu I - *» - t prilejul împlinirii a 50 de ani în slujba propagandei româneşti in Franţa. MEDALII NOUI Comemorarea prieteniei româno-sovietice de CORNELIU SECĂŞEANU Cu ocazia zilei prieteniei Româno-Sovietice, care va avea loc Duminică, 20 octombrie, Asociaţia Română pentru strângerea legăturilor cu U.R.S.S. (A. R. L. U. S.), Cercul B. N. R., de sub preşedinţia de onoare a d-lui guvernator Tiberiu Moşoiu, a luat iniţiativa de a bate o medalie comemorând acest eveniment. Medalia în chestiune are forma rotundă, măsoară în diametru 50 mm, şi reprezintă pe avers doi bărbaţi, unul sovietic şi altul român, ţinând faţă in faţă două drapele pe care se văd stemele statelor respective; jos in câmp legenda : PRIETENIA ROMÂNO SOVIETICĂ. Pe revers vedem în mijlocul medaliei o creangă de laur și legenda: ECONOMIE-CULTURA încadrată de trei date: 1711, 1877, 1916, arătând momentele în care cele două popoare au colaborat, atât pe terenul economic cât şi pe cel cultural, jos in câmp A.R.L.U.R., anul baterii (1946) şi dedesubt BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI. Din punct de veder, cei doi bărbaţi de pe avers sunt perfect proporţionaţi şi de o structură anatomică excepţională. Frunzele de laur, legendele şi datele de pe revers, ne redau în ansamblul lor o cruce, după cum o piesă gnomică bătută inantichitate ne înfăţişează , în acelaş timp două idei diferite. Observând cu atenţie medalia, vedem din primul moment că ea este lucrată într'un stil uşor, modern, apropiat de stilul şi tehnica franceză din ultimul deceniu. Aceasta, piesaeste opera prof. sculptor Cornel Medrea şi a fost bătută de Monetăria Naţională din Bucureşti. S-au bătut două exemplare din aur de 24 carate, cântărind fiecare câte 110 gr. şi 2000 exemplare din argint fin (90Cl%o). Un exemplar din cere, de aur va fi predat înziua de 20 Oct. a. ,c. Băncii de Stat a U.R.S.S., iar celălalt se va păstra la Muzeul B.N.R. Exemplarele de argint vor fi distribuite membrilor Cercului A-SIL-US- REMS. Un sever avertisment al filcoop-ului către unităţile cooperatiste In legătură cu colectarea, cerealelor „Institutul naţional al cooperaţiei” a trimis un sever avertisment tuturor unităţilor cooperatiste, prin care ’e pune in vedere, grija de căpetenie ce trebuie s'o aibă faţă de aceste însărcinări, deosebit, de importante", cu care au fost delegate fedealele mandatare, în operaţiunea de colectare a cerealelor. Astfel, Incopu-a constatat că in actuala campanie de colectări, cu toate instrucţiunile şi dispoziţiunile date pe înţelesul tuturor şi comunicate unităţilor mandatare, o serie întreagă de defecţiuni continuă să se producă, cauzând o permanentă perturbare in bunul mers al acestei operaţiuni. Printr’o complectănesocotire, a normelor fixate şi printr'o neglijenţă din partea unor unităţi, Incopu-1 constată ca fondurile pentru finanţarea operaţiunii de colectarea cerealelor sunt aproape epuizate, iar sumele realizate din vânzările efectuate, nu au fost depuse la Banca Naţională. In actualele împrejurări, când contribuţia mişcării cooperative este angajată în mod imperativ, alături de efortul unanim pus in slujbe refacerii ţării şi când orice deficienţă ar putea justifica punerea in discuţiune insăşi a existenţei mişcării * cooperative, „Institutul naţional al cooperaţiei” nu poate] şi nu trebuie să mai îngăduie nici un fel de abateri sau delăsări.. . Institutul ţine să precizeze că orice abateri vorfi sancţionate ,fără nici o cruţare. ........ ............. WIH. D. general de corp de armată Costin Ionaşcu decorat de preşedintele Cehoslovaciei După ce la sfârşitul lunii Sept, Octombrie Carentembrie 1944 a răsturnat frontiera vremelnică de la Cojocna in entuziasmul populaţiei şi admiraţia aliaţilor, divizia 9-a, având Mari. Luptele au continuat cu aceiaşi amploare. Generalul Ionaşcu, acum comandantul Corpului 2 armată, având sub ordine şi divizia 9-a, a condus victorios trupele până sub zidurile cetăţii Draga. ■ Pentru aceste fapte de arme, şeful suprem, al armatei cehoslovace a acordat viteazului comandant român „Crucea de Război“. Preşedintele Republicei cehoslovace, d. Eduard Beneş, a decorat deasemenea pe d. general de corp de armată Costin Iorescu, şeful marelui stat major, cu cea mai înaltă distincţie „Leul Alb d in grad de Mare Cruce. Decoraţia a fost înmânată, in cadrul unei solemnităţi ce a avut loc, la legaţia Cehoslovaciei din Capitală, de către d. ministru Ia,ioslav Krauss, trimis extraordinar al Cehoslovaciei, in România, in numele d-lui preşedinte Eduard Beneş, ce a conferit-o pentru deosebitele merite in luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei. in fruntea ei pe generalul lottafev„ a înaintat victorioasă spre Nord, atingând H ocupând la ,25 Hv.tSSLcuii 14 cetonit»»« *94$ 4 ' Pagini APARE SUB COMDUCfc*REA UNUI COMITET DE la^ttb, DIRECȚIE ■- -fy-'M JI GRUPI alte articole din tratatul cu românia IN COLECTAREA CEREALELOR IN DISCUŢIA CONFERINŢEI DE PACE plenară a confeririţei de pace sa deschis Joi dimineaţă, la ora 10 şi 05, sub prezidenţia d-lui Molotov. Conferinţa a luat In discuţie tratatul de pace cu România. Senativul Vandenberg, in numele delegaţiei Statelor Unite, s-a, pronunţat în favoarea libertăţii navigaţiei pe Dunăre şi a insistat ca această clauză să fie înscrisă in tratat. D. Vandenberg a pledat apoi in favoarea art. 30, prin care România este obligată să suprime. Pe timp de 18 luni dela semnarea tratatului de pace, orice regim de discriminare în comerţul cu puterile aliate. In schimb, puterile aliate ar acorda României un regim similar. Delegaţia americană socoteşte că această clauză constitue o aplicare a Charted Atlanticului, indispensabilă, pentru reluarea relaţiilor comerciale internaţionale armonioase. Luând cuvântul, d. Kardelj, în numele Iugoslaviei ,reaminteşte atitudinea ţării sale faţă de problema dunăreană , şi afirmă că „jumătate din sistemul de navigaţie pe Dunăre se găseşte pe teritoriul iugoslav”. După părerea delegatului iugoslav, art. 34, care a fost adoptat de conferinţă, ascunde ţelurile imperialiste în Balcani ale unor anumite mari puteri. „Regimul Dunării — spune d. Kardelj — nu a fost decât un instrument al politicei imperialiste in detrimentul popoarelor slave. Acest regim, care nu a fost decât un mijloc de presiune şi de influenţă asupra, statelor riverane ,trebue să înceteze”. Pentru acest motiv, delegatul iugoslav contestă acestei conferinţe orice competenţă de a statua asupra noului regim al Dunării. De asemenea, el respinge cu tărie principiu,] unei conferinţe internaţionale a Dunării. Urmează la cuvânt generalul Pika, din partea delegaţiei ceho - slovace, care apără călduros cauza României, reamintind conferinţei ajutorul dat de România efortului de război al aliaţilor cu începere de la 23 Augiust 1994. In concluzie, generalul Pika, cere conferinţei să acorde României o Pace echitabilă. După discursul generalului Pika, desbaterile conferiţei au fost suspendate până după amiază. * Această acţiune, ce a fost spreeuatată cu entuziasm de către armata şi poporul român, a avut drept rezultat o breşă in frontul germam pe o adâncime strategică ce s’a manifestat din Moldova până la, frontiera romaţio-bulgară, pe Durnăre, şi în Trazsilvania, dincolo d® lanţul Carpaţilor răsăriteni. Nimeni nu poate tăgădui că acţiunea României a grăbit considerabil înfrângerea Germaniei. România a plătit scump crimele elicei sale progermane şi a redobândit încrederea aliaţilor prin atitudinea sa eroică alături de ei, suferind enormele sacrificii de tip pop de morţi şi rănit pentin cauza aliată şi pentru noua libertate. România a făcut mai mult decât a obliga armistiţiul, aruncând în luptă împotriva inamicului comun aproape îndoitul forţelor prescrise prin armistiţiu. Delegaţia cehoslovacă inspirându-se dirtr un simţământ de dreptate şi recunoştinţă faţă de con- s tribuţia armatei române la eliberarea Cehoslovaciei, n’a votat nici ,, un amendament menit să înăsprească tratatul de pace cu România, aceasta deşi Cehoslovacia interese economice importante în România , delegaţia, Cehoslovaciei înţelegând situaţia dificilă a acestei ţări, n’a făcut nimic pentru a agrava situaţia României şi ea este convinsă că negocierile bilaterale vor asigura soluţii convenabile pentru cele două ţări. România ne-a dat de pe acum dovezi de voinţa ei de a fi membră demnă a Naţiunilor Unite , de a fi paznic al păcii printre na ’ţiunile libere. Delegaţia cehoslovacă face apel la membrii acestei conferinţe, cerându-le să ia In considerare contribuţia României la victoria _ co- , bună şi să ajute această ţară in redresarea sa democratică şi economică. In consecinţă ea roagă pe fflfffl- . brii conferinţei să se arăt* Împăciuitori şi echitabili faţă de România ce a pornit cu tot spificiul pe calea păcii şi a democraţiei’’. Cuvântarea generalului Filia a fost viu aplaudată de toate delegaţiile prezente la şedinţa plenara. ÎNTÂMPINĂRI ale militarilor Am primit mai multe întâmpinări şi plângeri din mediul militar, cu rugămintea de a le publica în ziar-----pentru ca astfel ministerul de războiu, luând cunoştinţă de ele, să le poată satisface. Astfel, un grup de ofiţeri ne atrag atenţie asupra unei nedreptăţi, săvârşite in timpul dictaturii. De pildă unii ofiţeri, îmbolnăvindu-se, au trecut pe dinaintea comisiilor medicale de rigoare,şi a consiliului superior sanitar, care — prin aplicarea art. 62 din legea poziţiei ofiţerilor — l-a clasat ca „bani pentru serviciul de biurou”. La serviciile de biurou însă erau plasaţi ofiţeri sănătoşi, favoriţi ai regimului. Atunci ministerul de război, nesocotind clasările comisiilor medicale, a aplicat arbitrar ofiţerilor „buni pentru biurou“, art. 43 al. d. din aceiaşi lege şi i-a pus in poziţie de retragere pentru „incapacitate fizică”. Această categorie de ofiţeri au fost loviţi pe nedrept în cariera lor (căci ei, rămânând în armată, ar fi putut avansa). Au fost nedreptăţiţi materialmente şi au fost atinşi în demnitatea lor. Cum după 23 August 1944 s'au reparat nedreptăţile altor categorii de ofiţeri, trebuia ca şi categoria citată de noi să fi fost avută în vedere. Mai ales că după această dată legea a fost respectată in privinţa celor clasaţi pentru biurou. Deoarece o decizie ministerială nu poate modifica o lege, credem că se va face ordine şi’n acest sector — ca în altele din domeniul departamentului de războiu. După repararea nedreptăţii, dacă aceşti ofiţeri ar fi trecuţi în cadrul disponibil, ei şi-ar recăpăta locul alături de colegii lor de promoţie şi ar putea beneficia de toate avantagiile ultimei legi. Relativ la 1 cadrul disponibil, câţiva invalizi roagă să se urgenteze lucrările pentru înaintarea lor la gradul imediat superior, prevăzută la art. 4 al legii respective, pe data trecerii în acest cadru. Alţi invalizii se plâng de insuficienţa pensiilor. Un mutilat fără o mână şi un picior primeşte 45.000 lei lunar. E nevoit să vândă ţigări sau covrigi. După sporirea salariilor, invalizii cer şi urcarea pensiilor lor. O altă categorie de militari, veteranii de războiu, — clasaţi în fel-de fel de compartimente, — protestează împotriva faptului, ca nu li se respectă drepturile legale: scutirea de impozitul pe pensii şi călătoria gratuită pe cfr. In afară de revendicările băneşti care întâmpină unele dificultăţi in rezolvarea lor, din mediul militar se ridică şi o serie de revendicări — pentru satisfacerea cărora se cere numai atenţie, înţelegere şi bunăvoinţă, calităţi care nu costă parale. Ar fi de dorit ca toate revendicările ■ drepte ale militarilor să fie îndeplinite — incepându-se cu cele care nu sunt o sarcină prea mare pentru buget. Apoi se poate continua cu chestiunile legata de sporuri băneşti, care nu trebuesc drămăluite — cum mei militarii nu şi-au cruţat sângele, când s'a făcut apel la dânşii. ________________M. SEVASTOS : DISCURSUL D-LUI G-RAL PIKA, IN NUMELE DELEGAŢIEI CEHOSLOVACE Paris, 10 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Rador comunica : întreaga zi de 10 Octombrie a fost consacrată de conferinţa păcii I tratatului de pace cu România. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvântul senatorul Vandenberg, în numele delegaţiei nordafricane şi d. Kardelj, şeful delegaţiei iugoslave, care au prezentat aceleaşi teze ca cele pe care le-au exprimat in comisiile politică şi economică in ce priveşte Dunărea şi clauza naţiunii celei mai favorizate. Ultimul a luat cuvântul generalul Pika, în numele delegaţiei cehoslovace, care a rostit următorul discurs : „Delegaţia cehoslovacă prin cuvintele rostite de d. Masaryk cu prilejul invitării delegaţiei României la conferinţă, a prezentat membrilor conferinţei o mărturie a politicei paşnice şi amicale a României in epoca critică de la Muenchen şi a arbitrajului de la Viena şi a subliniat înţelegerea arătată de România şi ajutorul pe care ea l-a dat luptei noastre pentru eliberarea Cehoslovaciei. Astăzi, înainte de vot şi de redactarea definitivă a proectului de tratat de pace cu România, ea se socoteşte obligată să reamintească delegaţiilr conferinţei de la Paris contribuţia reală adusă de România la victoria finală a aliaţilor. Fără a voi să fac propagandă, delegaţia cehoslovacă crede că este o datorie de dreptate faţă de România să reamintească conferinţei fapte de netăgăduit, ca însemnătate istorică. In ziua de 23 August 1lail, după negocieri cu marile puParis, 10 (Rador), — D. Ernast Bevin, ministrul de externe britanic şi şef al delegaţiei britanice, în cuvântarea pe care a rostit-o in legături cu procesul de tratat de pace, cu România, in şedinţa de joi după amiază a conferinţei de pace, a spus : „Vreau să văd Dunărea, ca mare arteră comercială tot aşa de liberă ca o mare in care vasele comerciale ale tuturor naţiunilor se deplasează libere şi paşnice, aducând prosperitate acestor ţări ce au atâtea nevoi". Ocupându-se de interesele petrolifere aliate, el a spus: „Ne socotim îndreptăţiţi să cerem în acest tratat ca guvernul român să permită schimburile comerciale cu străinătatea în măsura necesară pentru refacerea şi funcţionarea industriei petrolifere". Mai departe, el a cerut dreptul la tratament egal pentru toate relaţiile comerciale cu România.. „Nu am de gând in aceasta ? Şedinţă plenară să mă ocup pe amănunte, dar o menţionez pentru a-şi rezerva atitudinea înainte de reglementarea finală de către consiliul miniştrilor de externe. Aci trebue să arăt limpede că noi nu ne opunem naţionalizării şi da fapt am anunţat in Parlament atitudinea noastră faţă de proprietatea, publică. Suntem gata să primim orice legislaţie legitimă, bazată pe principiul egalităţii şi nediscriminării. INTERESELE PETROLIFERE ALIATE IN ROMÂNIA . De pildă, interesele petrolifere aliate sunt actualmente guvernate de legislaţia impusă României da (Continuare la Ultima Oră) Ieri aliate, M. S. Regele Mihai, exprimând voinţa poporului român, reprezentat prin blocul politic naţional democrat, a dispus arestarea mareşalului Antonescu şi a guvernului lui şi a dat ordin armatei române să înceteze imediat ostilităţile împotriva armatei sovietice, să deschidă frontul forţelor sovietice şi să lupte alături de aliaţi împotriva Germaniei şi Ungariei. Acest ordin a fost executat într’o noapte, şi toate forţele româneşti, întreaga naţiune, cu tot potenţialul României, a trecut alături de aliaţi. Cuvântarea d-lui Bevin DECLARAŢIILE D-LUI PRIM-MINISTRU Dr. PETRU GROZA LA ARAD Cu prilejul unei conferinţe , pe care d. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, a, avut-o Luni, dimineaţa la Arad cu intelectualii oraşului, d-sa a făcut declaraţii din care 4 extragem următoarele : ’ „Noi suntem puşi la posturi „de mare răspundere “ şi de felul cum ne îndeplinim datoria in aceste posturi, depinde şi situaţia fiecăruia dintre dvs. şi a familiilor dvs. corp şi a colectivităţii din care faceţi parte. Dacă noi conducătorii realizăm ceva bun, acesta se repercutează in bine şi asupra ţării, după cum greşelile noastre serepercutează în rău şi asupra poporului“. D-sa arată apoi că la Conferinţa de la Paris, au fost glasuri care au cerut o rectificare de graniţă în regiunea Aradului şi că mulţi din cei de faţă s’au temut poate că aşa ceva va fi, posibil. D-sa spune că a aost liniştit ,în această privinţă, pentru că graniţele Ardealului au fost definitiv stabilite de acum doi ani ,şică nu se vor schimba. Aceasta datorită politicei guvernului, de bună înţelegere cu naţiunile conlocuitoare. „Eu sunt mândru — a spus d-sa — că am păstrat linia înfrăţirii popoarelor conlocuitoare din aceasta ţară, căci datorită acestei politici ni s'au recunoscut nouă actualei* graniţe fără nici o schimbare, şi vă declar şi de aici că nu voi renunţa niciodată la acest drum”. D. . prim-ministru reaminteşte apoi ceeace s'a petrecut imediat după eliberarea Ardealului cu gărzile Tuliu Maniu şi face constatarea că partidele istorice n’au tras nici un fel de învăţătură, din acest mare şi tragic război şi n’au înţeles că e necesar să ne schimbăm concepţiile asupra raporturilor intre popoare şi oameni, renunţând la metodele „istorice“ de şovinism, rasism, huliganism. Apoid. dr. Petru Groza a definit „democraţia“ de emi, şi cea de azi, care este „alinierea pe drumul care înaintează massele mari populare”. Precizează că drepturile acordate Ungurilor au fost date pentru că li se cuveneau, in temeiul legii de- J mocraţiei, „fiindcă noi ne-am hotărît de la început să tratăm pe toţi locuitorii acestei ţări în mod legii şi just, cu sentimentul acesta că România trebue să fie mama bună a tuturor fiilor ei”. *waawp i ■ ■» " tan— ............... (Continuare in pag. 2-a) CARACTERUL DEMOCRATIC AL SCOALE! SORE W ~fo AlEXCl K *¡'• Ministrul tastru. i al RS: :Ni«r In statul sovietic, democraţia îşi găseşte expresia cea mai înaltă în toate domeniile, printre care şi in domeniul luminării masselor largi ale poporului A* ceasta se poate ilustra prin câteva fapte din viaţa şcolară din U. R. S. S. Numai în U. R. S. S. s-a înfăptuit in mod real dreptul la învăţământ al tuturor copiilor, indiferent de sex, naţionalitate şi situaţie socială. In şcoalele sovietice, învăţământul în primele 7 clase este absolut gratuit, înainte de izbucnirea războiului, in U. R. S. S„ învăţământul primar general a devenit un fapt împlinit, pe când nici una din ţările capitaliste n’a realizat de fapt acest drept. In Statele Unite in preajma celui de-al doilea războiul mondial, în afara şcoalelor rămâneau circa 2 milioane, şi jumătate de copii, printre cari 900.000 de copii ai negrilor. In Franţa, in aceeaşi ani, nu învăţau peste o jumătate de milion de copii, in Anglia circa 400.000. Războiul a întrerupt introducerea în Uniunea Sovietică a învăţământului general secundar in oraşe şi a învăţământului general de 7 ani la sate. Acum, şcoala sovietică a purces la realizarea acestei probleme atât de importante şi în anii apropiaţi ea va.fi realizată. Şcoala sovietică este egală pentru copiii tuturor cetăţenilor sovietici, indiferent, de situaţia pe care o ocupă,. Pe aceea, pe noi ne uimesc ..condiţiile de educaţie şcolară a doi bieţi, ameriaeni Harry şi George, despre cari am citit în revista „Wilson Library Bulletin’". Harry e sărac. Şcoala cheltueşte cu învăţăturalui 24 dolari pe an. Şcoala, pe care o frecventează Harry este descrisă numai 7 luni pe ani ■ George este bogat. Pentru învăţătura lui se cheltuesc 135 dolaripe an. Pe el îl învaţă profesori mult,mai bine pregătiţi. Şcoala, unde învaţă el, e deschisă peste 9 luni pe an. Nouă ni se mai pare monstruos faptul că în statele din Sud-Estul Americii, în şcoalele pentru copii albi, se cheltuesc sume de trei ori mai mari decât, în şcoalele pentru copiii negrilor. In şcoalele din Moscova, împreună cu copiii ruşi învaţă corpiii multor popoare, din Uniunea Sovietică. Printre copii domneşte o atmosferă de sinceră, prietenie şi camaraderie. Astfel, e foarte firească indignarea profundă,pare a provocat-o în rândurile lor şti(Continuare la pag. 2-a) V Serbare la şcoala nr. 175 din Moscova, cu prilejul împărţirii medaliilor elevetot.'menteas«