Universul - Provincie, noiembrie 1946 (Anul 63, nr. 250-275)
1946-11-01 / nr. 250
B3. ff Csocath: " Sa pus lică spre cunoştinţă gefctrală cd in zua de 9 Noembrie 1916, orc r 10, ea va ţine la sediul Anminirtii ţipi Comerciale M.A.T., Calei Viciorisi nr. 111, Bucureşti, tratare prin bună învoială, cu supraderij&rea verbală, pentru procura.*. a a . 23 buc. cdsse de bani, noui sau de ocazie, cu dimensiunile de cea. 1100-1350 x500-800 x 550-650 m.m. Se pot oferi casse de bani şi în cantităţi mai mici. In ofertă se va descrie detailat ceasa de bani oferită, şi anume: dimensiunile, felul construcţiei, modul de închidere, dacă are două rânduri de chei, etc. şi dacă este posibil \ se va, anexa ’ şi schiţa de plan. . 1 Trai arm se va ţine în conformitate cui 'dispoziţiunile' Legii Contabilitâţii, Publice. Odată cu oferta se va depune garanţia 'de 5 la sută din valoarea lu niVtreil oferite, in numerar sau efecte \de Istat. 9533 eve rum. &foV"* ? SERVICIUL FINANCIAR !?raM I m|f rate Nr. 1S417 din 25 Octombrie 1945 Urmare publicaţiunei Nr. 11.787 din Monitorul Oficial Nr. 137-1946, partea II-a, prrivitoare la Licitaţia din 28 IunieV 1946, care a rămas fără rezultat , seaduce la cunoştinţa general li căi Prefectura ţine o nouă licitaţie publică pentru vânzarea obiectelor şi maşinilor reformate şi distrust, de la garajul Cotentina, evacuatei în prezent la suma totală de 141300.000 lei. Suma oferităse va depune de cumpărător odată cu oferta în şedinţă. Licitaţia se va ţine în faţa Comisiunei de licitaţii la data de 12 Nosmtarie 1946,Vila 17, la Prefectură Bucureşti, ■ Valiea Rahovai nr 2, camera 35, ponform condiţiunilor cactului detarcini şi devizului ce se not certei uita în acelaş loc in fiecare zi de lucru ora 12-13. Prefect, Av. EugenieUibescu. Șeful Serviciului, IX Babanica^ TRIBUNALUL IJtJGOJ jv Dosar Nr. 821-3 946 E K7HM Reclamanta Dragomir Elisabeta, născută lanoi, domiciliată în Lugoj, str. împăratul Traian nr. 2, a introdus acţiune de divorţ contra sotului Dragomir Ion, domiciliat în Lugoj Comnul Aviaţiei nr. 20, pentru motive determinate da lege. Din legăturile soţilor, a rezultat 1 copil cu numele Ion, în.1, etate de 2 &nî ar \ w . Reclamanta posedă 1 jugăr pământ, în hotarul oraşului ’ Lugoj. Icugoj, la 21 Octombrie ,1946. I t. Grefier principal, Indescifrabil. • 87 FUFIfJf€ATEE ' Administraţia Livrărilor către U.R.S.S., cu sediul în Bucureşti, str. Lipscani nr. 20, vinde prin licitaţie publică circa 350 buterie de lemn pentru vin, uzate, dar în bună stare. Butoaele pot fi văzute în magaziile Administraţiei Livrărilor Constaniţa-Port (gara maritimă). Licitația va avea loc Joi, 31 Octombrie 1946, orele 17, la sediulsus indicat. 9526 V ■*■■*■■*•■*-*-*-*■ 4 » 4-4-1r Comitetul Şcolar 0l Liceului industrial de băeţ! Nr. 1 ■rirv ,Str. Polizu mir. 5, tine adunare gtw4 orală Duminică, 10 Noembrie, erst 1° P£ötni. aprobarea contului 1 d »"îît ^tiune pe exerciţiul 1945-1946 şi prtt, "".tul de buget pe exerciţiul/ 1943-1947 / In ce\’ de nemtrunire e num?A rului îet'al de membri, intmar/a se va tării , irevocabil în zaVa.1 de/17 Noembrie ,1946, ora 10 diminiîaia. A V ’9527 Uzinale Mârşa angajează 33 paşnici în un bătoai ne,ie conditiuniV _ Locuinţă comună în iibocinta. Uzinelor. \ — Serviciul de iit şi noapte tecâte două schimburi (12' ore serviciu, 12 ore libere). \ . ' Să nu fie originari din jutoţull Sibiu sau Făgăraş. I ‘ V '! Se preferă foşti seitgienţi îni sur-' mată, iar 3 să fie foşti subofiţeri. Acte: naştere, naţionalitate, bună, purtare din armată şi de la copiu/ nă, cazier judiciar recent. / / Directorul Uzinelor „Mârşu”.95318 TRIBUNALUL CLUJ / 1 Secţia II-a ? r I Nr. dos. 672-1946 1 EXTRACT DE PE CEREREA DE DIVORŢ Soţia lui Klima Gustav, domiciliată în Cluj, str. Horea nr. 28 a introdus la 15. IV. 1946 acţiunea de divorţ contra soţului ei, Kilmna Gustav, domiciliat înCluj,str. Bastionului nr. 9 in baza art. .212 c. c. rom. Din căsătoria lor s’a ndacprit un copil cu numele Alfred Vâslite. Soţul pârât nu are avere.) . Pentru conformitate: A. Cracoveannu, grefier.. . 47 PIAMTM ResenslorCef piesă splendidă P't Amator] serioşi Tei 7.15-38 452 Revânzare un Taosi Simenthaî 1 Vz siîţi şi 1 MÂNZ 1 Vz ani Adresaţi 2.58.03 ZMkîc 7—1f 2 MM 32 PuliHcatâier Nr. 333/572 _ ’ Eirecţiunea întreţinerii C. F. UDirecţiunea Bni'reţinerii CFR are nevoie de prese mecanice cu berbec de 150—200 tone. Ofertanţii pot depune oferte la Direcţiunea întreţinerii CFR, Bd. Schitu Măgureanu nr. 1, Serviciul Materialelor, până în ziua de 3 Noembrie 1946. 12297 TRIBUNALUL ILFOV SECȚIA Vl-a C. C. II"1"** EXTRAS Nr. 48495 Dl. Spătaru Z. Petre (Patru),din Bucureşti str. Roşea No. 12, a intentat acţiune de divorţ împotriva soţiei sale Spătaru Elena, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil, Ion de 7 ani. Soţia posedă avere din imobil, în Bucureşti str. Maior Bute Gheorghe No. 25 şi casă şi terep îtt ccânj Valea Stândi! Jud. Muscel. Termen în Cabimetrul Prezidentţial la 31 Octombrie 1946» Dosar No. 6804-946. T~'tlp; b ,, ,1;.., Grefier, Indescifra’gjL. LICEUL TEC®ETIC Seral mixt „îhm ŞTiRBEY“ Str. Justiţiei 55 In dorinţă de a da posibilitatea tuturor claselor sociale: eleve, elivi, funcţionari, militari, muncitori să-şi completeze studiile, anunţă deschiderea cursurilor în ziua de 1 Noembrie 1946. Se primesc elevi în toate clasele: (I-VIII) între orele 8-12, 17-18,30 la cancelarii liceului Str. Justiţiei 53, Tramvai 15, 20, 17, 8 Staţia 11 Iunie 38 ICEUL „Mihail Emusescui” din Bucureşti, Calea Rahovei nr. 38, ţine licitaţie publică orală în ziua de 1 Noembrie 1948, ora 16, pentru închirierea bufetului din localul liceului, pe termen de un an. Ca stul de sarcini se poate vedea în orice zi de lucru la cancelaria liceului între orele 9—12. DIRECŢIUNEA 59 AXA l.AAAAAAAAA^ÍiJ f, A ÁAAA T TTTTvT^ttttty TTf V r? TTT /mm Domnul Doctor care a solicitat prin Amibasada României din Moscova, medicamentul A. T. S. de la IttstHutud Mecînikov pe baza publicaţiei din Journal de Geneve, este rugat a ridica medicamentul la Athene Palace r/cl Camera 541 454 I Lei 150.000 Lei ! Doriţi o maşină de tors bumbac, lână, angola, randament, eftină, frumoasă, 150.000 aparatul complect. Demonstraţii şi comenzi: Şos. Olteniţei, 104. Justinian, Reţineţi adresa. Caut reprezentanți provincie Iod urgent , cauze familiare, imobil compus două apartamente, lumină, canal apă, pasaj. La vânzare unul liber și gatal. Cornetului 24. Belu , Telefon 5.93.38460 îsTM B-dul Cuza 1 (Buzești). Telefon 17.00.96 se angajează Autocamioane forfe în tonaj, lucru permanent \WTLĂ 1 (liliieră). Parter, etaj, scară inferioară, calorifer automat. I5 s tyler, garaj, confort ultra^modern, ^vinide 7.13^40^ ^ 65 tum parârîî .'Butoaie goale Ierna penrtruulei. Mașină scris preferabil I „Mercedes". NOUA IND. CHIMICĂ Str. Foișor 14? b. 6.11.45 3 Hm444HUHMMMM44*+ RADIO modem, preferabil cu extensie de bandă sau fără și Pick-up schimbător automat, cumpăr diplomat. Telefonați 9-12 16-18 4.97.63. 450 isii m cu camere, absolut noui, cumpăr. Tel. 4.05.70♦♦♦+♦»♦ HIUMtl ♦ DM leiß cumpărăm orice cantitate Tel. 5.17.49 14 u imuuumHHU »♦» Vând Sf. Gheorghe-Piață, 2 apartamente în Bloc etaj 4, fiecare vestiar, 3 camere, dependințe, calorifer, ocupate. Telefon 3.85.02. »♦»»»»♦♦♦ »♦♦♦»♦»♦»♦♦»»+« Cumpăr Pompă de vid cu motor electric la 120 v. Dragomir Alexandru, Calea Dorobanților 142. »♦♦♦♦♦»»♦ Cumpăr urgent 2 vagoane cartofi, 2 vagoane ceapă, 2 vagoane fasole, având autorizație. Telefon 3.05.48. Iul Bili la mașină IITOS Telefon era birou 5.95.66 68M+++ ♦ H M M M ♦ ♦ ♦ ♦»»♦»» lira scorie Tub de 500 Waiîtl, nou. Adresați ziar 122 F. 67 P«iMfiîa$iiist© Societatea Comunală pentru Construirea de Locuinţe Eftine din Bucureşti, b-dul Domniţei No. 1, arendează, pentru anul 1947, diverse terenuri pentru cultură de zarzavat. Ofertele se primesc dimineaţă, la sediul Societăţii, serviciul Bunurilor, în orice zi de lucru. 1444~» 44444444444»~»444444 PIERDUT 27 Oct. 1946 ora 5 Str. Lânăriei Șerban-Vodă, Armă vânătoare cal. 12 „Sempert Grieghoff” Aducător, informator, bună recompensă. Ing. Albulescu, Str. Lânăriei 117, tef. 6.11.23 25 -4444444444♦■»■m 4444444» Fata tanara inteligentă cunoscând ceva limbi străine pentru servit clienţi magazin nou lux angajează „Alchim” Gogu Cantacuzino 33 orele 10—11 şi 16—17 6 Vânzător specialiat icre negre angajează imediat magazin de lux prezentare „Alchim” Gogu Cantacuzino 33 orele 10—11 și 16—17 5 »♦»»•M++ »44+MX + + ♦♦♦♦♦ AVOCAT având birou central complect înzestrat telefon maşini de scris personal de serviciu caută asociaţie coleg sau altă combinaţie la ziar sub „Avocat“ 154 E. 2 Atelier de Bijuterii STR. SF. IONICĂ 3 (vis-a-vis Str. Matei Milo) Execută artistic orice bijuterie în aur sau platină precum şi capace de ceasornice la preţuri foarte convenabile 17 3 CIRCULARE din 1. 780x5x75 m.m. dinţi lup mici. de vânzare. D-tru Popescu str. Mihai-Vodă 5 în dosul Casei de Depuneri. Tel. 5.01.29445 /DrGPUBftRG SIFILIS VENERICE-FEMEI BLENORAGIA 51 COMPLICAŢIILE CONS 12-1 SO 5-8 TELEE1.B1.g6 VASILE LASCAR 8 (PIAŢA ROSETTI) »♦»■»■ft 4 Dr. I. Helban SPECIALIZAT LA PARIS PIELE. SIFILIS, PAR, VENERICE Str. Tokio 8 — Staţia Roma Tramvai 26 — Telefon 2.S4.30 Consult 9—12 şi 3—6 293 VENORAGIA şi complicaţiile ei TRATAMENTUL nou DR. MIRON CARAIMAN Piaţa Amzei 15 bis, 4—8 seara TALAJ de LEMN pentru fructe, tapiţerie, ambalaj, plăci izolatoare şi alteie, vinde convenabil R. A. C. București, Schitul Maicilor 21 Telefon 4.71.52; 5.69.93 4010 ♦»»»♦»»»♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦I Mraistru ţesător prima forţă şi maistru ajutor angajează ţesătoaie. Telefonați 3.80.09 53 ♦♦♦♦♦»♦»♦»♦♦♦♦♦»♦♦♦»♦»♦ Vând injector DELCO automat termostat ;■ Pictor Romano 18 Telefon 4.17.62 24 »»»»»»» »»♦♦»♦ CHILIPIR 1 70.000 mp. TEREN Apă, canal, lumină, tramvai Vinde: 6.12.59 86 »»♦++»♦♦»»♦♦♦♦♦»♦»♦»»»♦ SUFRAGERIE aproape nouă de vânzare. A se adresa str. Nicolae Iorga nr. 22 etaj VI, apartament 27. Telefon 4.81.75 60 4M f arealăex terie Vilă 2 apartamente, unul liber, curte, grădină, garaj, rergn total 740 m. p. vinde telefon 4.19.30 22 14 »44--t •»♦♦444 4t' inehliflat apartament central confort modern halt și patru camere tel. 4.67.58 orele 1—4 intermediari excluși 21 »4444444♦♦♦♦♦♦4444444444 Caut garaj Autocamion lung 7 m, înalt 2,500 cm., cartier Mitropoliei ____ Telef. 3.44.32 ...........20 CAUT CAMERA1. „MITRUS” Caut garaj de închiriat cartier Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, B-dul Lascăr Catargiu. Telefon 1.05.34 39 bine mobilată confort pentru două persoane. Tel. 6.11.45 19 V4 44-4-444-4444 4 » ♦ 4 444-44-44* BIJUTEEII Pietre preţioase, dinţi, argintărie, Jl M.S^Ma^Sl.SiS.gsJuâ.'S? antichităţi cumpără plătind pre- Universităţii din înri ^nari, Magazinele de Bijuterii Rectoratul Bucureşti angajează pentru Căminele ’ şi Cantinele Studenţeşti Î':|ufâa^ninistrat0îî Şi 3 bucătari p^^âţj^' - • Ofertele însoţite de referinţe "se vor înainta la Rectorat (D-na Nadoluj până Sâmbătă 2 Noembrie 1S4& .».i- • . . ».. . ) din Pasajul ViUacros Călea Victoriei, vis-a-vis Prefectură î-4-44 4-4 444 444-444-44 * 444444 Citit! VESELIA” 11 4444 44 4444 4 44444 4 »4444», 4 4 ■» 4 » ♦ ♦ ♦ » 63 446 4NP*AJIfi3»)i.«J^liii' - -fffiftv»- întâmplări di Capitală ARESTAREA UNUI PRETINS IMPRESAR CINEMATOGRAF!«? Comisarul şef Witzling, şeful circa 17 de poliţie, a arestat ieri pe tânărul Petre Codrea, care dându-se drept reprezentant al unei case de filme din America, ademenea fete tinere, sub pretextul angajării ca artiste. Codrea a activat, în acest fel şi prin oraşele din Ardeal. A MURIT, CÂNTÂND ! Trecătorii cari se aflau Luni pe la orele 8 jum. pe str. Brezoianu au fost martorii următoarei tragice întâmplări : Un cetăţean plin de vigoare, bine îmbrăcat, având în braţul stâng un ghiveci de flori înfăşurat in hârtie iar atârnată de braţ o umbrelă, venea fredonând, dinspre str. Sf. Ionică, pe partea hotelului ,,Royal Palace”. Când a ajuns în faţa magazinului de coloniale „Consumul Presei”, situat în colţul străzii Brezoianu cu str. Sărindar, cetăţeanul s’a prăbuşit deodată iar melodia i-a amuţit. Mulţimea de curioşi adunată imediat în jurul lui şi-a putut da seama că un acces de cord îi curmase subit firul vieţii. Circumscripţia 31 de poliţie fiind anunţată, la faţa locului a venit comisarul de serviciu care, percheziţionându-i buzunarele, i-a ridicat atât actele cât şi obiectele şi banii, ce probabil, s’au găsit asupra decedatului. S’a putut stabili, din actele găsite, că nefericitul ceităţean se numeşte Movilă Vladimir, în vârstă de 68 ani, locotenent colonel în rezervă, domiciliat in str. Polonă nr. 13. Din ordinul procurorului de serviciu, — căruia i s’a adus de asemenea cazul la cunoştință, — cadavrul a fost transportat la „Institutul Medico-legal”. ------------*@----------A reapărut banditul Balta Piatra Neamț 26 Oct. După o pauză cam mare, banditul Dimitris Baltă a reapărut zilele trecute în defileul Petru Vodă, dând o nouă lovitură. Pe aici, printre păduri, treceau în plină zi locuitorul Ion Ţifescu cu încă trei tovarăși dinspre Borca. Banditul, înarmat, l-a oprit jefuindu-i de lucruri. De notat că, cu toată percheziţia făcută, banditul nu a dat de 5 milioane lei pe care unul din drumeţi o avea într’un buzunar secret. PENSIONĂRII ASIGURĂRILOR SOCIALE UD. MINISTRU GH.NICOLAU O numeroasă delegaţie de pensionari ai Asigurărilor Sociale s-a prezentat d-lui prof. ing. Gh. Nicolau, căruia i-a expus starea grea a acestei categorii de pensionari, cerând să se intervină pentru o reajustare a quanitumului pensiilor în raport cu scumipetea vieţii. D. ministru a promis delegaţiei că va face tot ceea ce omeneşte este posibil, pentru mărirea pensiilor. --------- Muncitorii sprijină acţiunea C.A.R.S. O delegaţie de muncitori de la ferma Pantelimon aparţinând Eforiei Spitalelor Civile s-a prezentat la căminul de zi „Dr. Petru Groza” unde au dăruit raţia lor de lapte pe o zi adică 40 litri de lapte pentru copiii aduşi din Moldova secetoasă. Muncitorii de la ferma Pantelimon și-au luat angajamentul să doneze lunar această cantitate de lapte. »*«--------* A011 Concursul de externat in medicină Societatea studenţilor în medicină anunţă că s’a amânat — din motive excepţionale — concursul de externat în medicină pentru 20 Ianuarie 1947. înscrierile se fac la ministerul sănătăţii până la 10 Ianuarie 1947.Candidaţii sunt insistent invitaţi să nu mai solicite sub nici o formă noui amânări întrucât pentru promovarea învăţământului şi menţinerea acestei Instituţii, atât Societatea studenţilor în medicină cât şi ministerul sănătăţii, nu vor mai da curs niciunei astfel de cereri. Concursul se va ţine în mod irevocabil la data anunţată conform vechiului program analitic.. COnMIEI SIMFONICE Printre aspectele începutului de stagiune simfonică, unul care desigur a depăşit cu uşurinţă media calitativă generală, a fost acela al concertului „Filarmonicei“ dirijat de Constantin Silvestri la „Ateneu“ şi programat spre a sărbători ziua prieteniei sovieto-române. De mult, o atât de cuprinzătoare, de simţită şi de intens muzicală interpretare dirijorală a simfoniei în mi bemale de George Unescu ca aceea realizată în ace®1 concert de Constantin Silvestri, nu mai fusese ascultată. De asemeni, e atât de sigur măestrită și de caracterizată ca redarea sub aceeaș baghetă a „Focurilor de artificii” de Igor Strawinski. Intre aceste două temeinice prezentări s’a încadrat în mod isbutil aceea a concertului pentru pian și orchestră de Rimsky-Korsakov de către d-ra Irina Lăzărescu, care ştie să folosească evoluate şi alese resurse instrumentale în sensul unor tălmăciri deosebit de judicioase, de consecvente şi de inteligent organizate. In concertele „Radio“ s-au distins interpretările de nobilă clasă artistică date de maestrul Alfred Alecsandrescu „Simfonietei” de Pau Constantinescu, unul din cele mai de preţ talente compozitoreşti ale noastre şi a poemului de minunate evocări „la Mer“ de Claude Debussy. In acelaşi concert a fost aplaudat jocul cizelat, linia de mare claritate şi şccera tehnică remarcabilă a tânărului oaspete venit din Franţa, d. Jaques Genty, care ■a mai înfăţişat gama posibilităţilor d-sale şi într’un concert simfonic extraordinar dirijat de d. Matei Socor. • Un mare succes a fost concertu’ d-nea Lola Bobescu-Genty, dat sub direcţia maestrului Alfred Alessandrescu, cu concursul orchestre „Radio“ şi aducând un binevenit complement primei d-sale apariţii im» • ROMANII DIN AMERICA Viaţa românilor stabiliţi în Statele Unite ale Americei, viaţă plină de bucurii şi de necazuri, de manifestări în care sunt mereu prezente dorul şi dragostea faţă de depărtata lor ţară de origină, se reflectă în mod deo- sebit de colorat în paginile zia- r nului „America” din colecţia că-ruia am primit recent maimulte numere cu date relativ recente. „America” apare la Cleveland, în al 41-lea an de existenţă şi este organul oficial al „Uniunii şi Ligeii” care cuprinde 141 de societăţi româneşti care activează în diferite centre ale Statelor Ursite. In anunţul unei serbări pe care clubul Sebeşenilor îl dă la Joring-stown (Ohio) se scrie între al- ' tele: .Consăteanul John Bem vin care a sosit de curând din Sebeş împreună cu soţia şi copilul —care era născut pe drum — ne va spune noutăţile de acasă”. Un anunţ al restaurantului. „Little Ted’S” propr. Theodor Miclău precizează „Gătim ca la mama acasă”. Ziarulcuprinde nu numai veşti în legătură cu viaţa importantei colonii româneşti, dar şi toate ştirile importante din viaţa politică şi socială a României democratice, înregistrând cu multă simpatie toate sforţările pe care le face guvernul Groza pentru opera de refacere şi de reconstrucţie a ţării. „America” dă în deosebi atenţie tuturor detaliilor din tratatul de pace cu România, negocierilor economice româno-americane, nouilor numiri la ambasada din Washington, legea electorală şi perspectivele alegerilor din ţară etc., dovedind că fraţii noştri din America au nu numai o justă şi promptă posibilitate de informare exactă dar şi toată înţelegerea situaţiei noastre şi sforţările pe care oficialitatea le face Pe drumul reformelor cerute de ritmul vremurilor noui. La conferinţa ziarului „Românul American”, în numele comitetului de directori, d. Harry Făinaru, a făcut un raport, — tipărit apoi într’o broşură ce ni s’a trimis de asemenea — în care sunt enumerate toate înfăptuirile de până acum ale guvernului roroâm de sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza (reforma agrară, legislaţia muncitorească, asistenţa socială, ferma politică de prietenie cu Naţiunile Adate şi în primul rând cu U. R. S. S. etc. etc.) şi spunând în concluzie că prin informarea publicului român american şi american se ajută fermentarea temeinică a prieteniei româno - americană, propune clădirea unui monument în Transilvania, sub forma unui spital, sanatoriu sau cămin, „venit din munca şi sacrificiul românilor din America şi dat poporului nostru de acasă”. ,,Popularizarea guvernului Groza — spune d. Făinaru — printre românii-americani a fost şi este făcută ca americani de origină română, fiindcă suntem convinşi că propăşirea democraţiei noui în România, sub cârmuirea prezentă, este în acelaş timp şi în interesul patriei noastre adoptive”. ------------------------Deschiderea Institutului antirabic de la Iaşi Iaşi, 28 (Agerpres). *— Eri a avut loc inaugurarea institutului antirabic din Iaşi, refăcut prin grija ministerului sănătăţii. ------------------------Un tramvai s-a răsturnat la Iaşi Iaşi, 28 (Agerpres). — Sâmbătă 26 Octombrie a. c., la ora 19 s’a produs în oraşul Iaşi, la colţul dintre str. Pădurii şi b-dul Brătianu, un groaznic accident. Un tramvai supraîncărcat, venind cu viteză pe strada Pădurii, s’a răs- t turnat. Sunt 11 grav răniţi şi numeroşi alţi răniţi mai uşor. „ Autorităţile au deschis o anchetă ORDINUL DIRECŢIEI GENERALE C. F. R. PENTRU BONUL MERS AL TRENURILOR Odată cu intrarea In vigoare a noului mers al trenurilor d. ing. Ion S. Bernachi, directorul general cfa, a dat următorul ordin adresat tuturor organelor cfr.: „Guvernul ţării, încredinţat dă de graba cu care se va realiza refacerea căilor ferate, depinde redresarea economică a ţării, a acordat toate creditele necesare acestei refaceri. După doi ani de muncă, cea mai mare parte din instalaţiile căilor ferate au fost puse în situaţia de a corespunde într-o bună parte nevoilor exploatării. Consider că a venit momentul să ne achităm de datoria ce o avem faţă de ţară. De aceia trebue să depunem toate silinţele ca să transportăm cât mai mult şi cât mai repede. Pe ziua de 15 oct. 1946 au intrat în vigoare noile mersuri de tren, alcătuite în aşa fel ca să corespundă nevoilor crescânde ale traficului. Ele au o viteză tehnică obţinând la astfel o viteza comercială superioară celei din trecut. Sporirea vitezei comerciale va avea ca rezultat o îmbunătăţire a rulajului şi un consum mai redus de combustibil. Aceste deziderate pot fi realizate numai printr’o permanentă regularitate în circulaţie, care mai are avantajul de a spori şi siguranţa circulaţiei. De aceea cer întregului personal, care ia parte la exploatare, să depună toată silinţa ca circulaţia trenurilor să se facă regulat, aşa cum s’a fixat prin noul mers al trenurilor. Să se explice tuturor care iau parte la desfăşurarea circulaţiei, că de bunul mers al trenurilor depinde redresarea economică a ţării. Aştept de la întregul personal această contribuţie, care va onora calea ferată şi va dovedi că eforturile noastre vor continua până la intrarea la normal“. CALCULUI RINICHIULUI ‘ ’«*0 FLAVIUS SCOBAIU Ivirea toamnei îndestulează până ce mişcarea calcului care viaţa cu prisosul roadelor amului, alături de zilele răcorite pricinuind pretutindeni schimbări, natura jerfindu-şipodoabele, animalele îngroşând părul iar fiinţa omenească încercând deopotrivă stări neliniştitoare pentru toţi albumini- tricii, gutaşii şi ertriticii. Anumite predispoziţiuni individuale sunt receptive la numeroasele transformări urmărite din natură de sensibilitatea acestor organisme care oferă la nivelul rinichilor condiţii favorabile formării şi precipitării unor adevărate cristale de nisip fin. Cu încetul cresc apoi pe nesimţite calculii renali ajutaţi de viaţa mai sedentară din anotimpul friguros în care băuturile sunt absorbite deopotrivă în cantitate restrânsă în profitul concentraţiei iar alimentele sunt în relativă abundenţă sezonieră. Prisosul de nutriţie determină modificări generale în organism, care luptă pentru menţinerea formei proprii încercând să se debaraseze cât mai repede de excesul substanţelor dăunătoare. Lucru ce nu se îndeplineşte fără oarecari tulburări în starea generală a organismului, iar la nivelul aparatului urinar se traduce prin creşterea acidităţii urinei în care se depun iniţial unele săruri şi cu timpul ajunge să formeze calculii uriei. răsunetul obişnuit al organismului adult îmbuibat de bunătăţi. Dimpotrivă în cazurile de alimentaţie nesăţioasă, întâmplate mai ale la copii, ca o urmare a suferinţii întregei economii se produce la nivelul aparatului renal o altă litiază având o compoziţie chimică diferită cu oxalaţi. Chiar în însăşi aparatul urinar sub influenţa microbilor cantonaţi acolo, dintre care oaspeţii frecvenţi sunt stafilococul şi colibacilii ce produc fermentaţii în urină şi virează mediul local spre alcalinitate, o condiţie optimă pentru depunerea sărurilor acizilor obişnuit fosfalici, sub formă de cristale înconjurate succesiv de straturi ulterioare concentrice conglomerate sinuos în calculi mari, întâlniţi deseori la bătrâni, caracteristici pentru infecţiune® bcală de organ a rinichiului fără răsunet asupra organismului. Oricare ar fi origina, un timp rinichiul nu manifestă nicio suferinţă, bolnavul fiind surprins de pietricica aruncată odată în urină, însă cu încetul cavităţile rinichiului se dilată în dauna parenchinului şi urmate de atrofia organului. De cele mai multe ori infecţia complică şi întunecă perspectivele evoluţiei boalei.La început vagi dureri resimţite trecător după un efort variabil — bicicletă, scuturăturile căruţei, salturi, palpare — şi etichetate drept lumbago care se liniştesc odată cu repausul. .Cu timpul fenomenele se accentuiază, durerile iradiind în jos către testicule, fese, călcâia, apărând şi o necesitate imperioasă de a urina mai întâi noaptea, pe urmă chiar ziua alături de sudori profuze, neliniştite, vărsături şi hematuria adică emisiunea urinei sângerânde. Totul durează «âtevş fisuri provocate întregul cortegiu de suferinţe se sfârşeşte prin” căderea în băşică. Criză care împreună cu colica hepatică ating cele mai amare chinuri omeneşti. Lăsaţi pe seama lor, toţi cerculii aduc mai curând sau mai târziu alteraţia întregului organ cu răsunetul uremiei asupra întregului organism. Totuşi formele incipiente ale pietrişului renal pot fi influenţate favorabil prin regim evitând alimentele bogate în indico proteidele — specialităţile de grătar, cărnurile conservate, vânatul — toate generatoare de acid uric. Deasemenea verdeţurile, ceaiul, zahărul pentru acidul oxalic, iar legumele verzi, alcoolul, apele alcaline, vor fi evitate pentru prevenirea nisipului fostatic. Restricţiuni care astăzi lovesc uşor pe mulţi oameni sănătoşi. Deoarece vitamina A împedică deacvamariile epiteliilor în general, deci şi a conductelor renale, va fi administrată ca untură de peşte, unt, grăsimi permvisperale. Rezultate terapeutice foarte bune sunt obţinute şi cu ajutorul unui tratament hidromineral de ape diuretice, dintre care în ţara noastră s-au captat de curând apele excelente de la Sinaia, descrise tot aici de noi în ziarul „Universul” din 24 August 1946, alături de vechile ape cu recunoscute calităţi terapeutice de la Olăneşti, Căciulata. Colica nefrectică beneficiază de bai calde de 30 gr„ aplicări calde locale prelungire, morfină. . Dealungul crizei este bine ca pacientul să urineze în vas pentru recoltarea ^eventualilor calculi a căror analiză uşurează prescrierea tratamentului. Tratamentul medicamentos adecvat fiecărei litiaze este diferit şi necesită o prescripţie precisă pentru care ne vom adresa medicului specialist. . Tratamentul chirurgical constă în extragerea calculilor din canalele renale sau chiar din parrenchimul propriu zis şi este indicată felurit după starea funcţională a ambilor rinichi şi restul tarelor organismului. Intervenţia precoce asigură ca peste tot şi în litiaza renală, cheia succesului trainic. *-----------------------Lucrari de electrificări rurale Ministerul comunicaţiilor şi lucrărilor publice execută în prezent o serie de lucrări de electrificare rurală. In afară de electrificarea comunelor Teregova, Duncaviţa şi Valea Boloşniţei, se execută în prezent refacerea centrului de electrificare Valea Srotuşului, trecându-se la racordarea comunelor ce fac parte din acest centru. Sa lucrează deasemenea la consolidarea reţelei centrelor de electrificare rurală Turnu Severin şi Novaci-Gorj, unde sunt în curs şi lucrări la barajul urinei hidraeletims. ________ Sfinţirea bisericii „Sfiste Nicolas“ din comisia Lipia-Fierbinţi Duminică, 27 Oct.,a avut loc în com. Voda-Fierbinţi, sfinţirea bisericei Sft. Nicolae, ridicată prin truda şi cheltuiala d-lui Bănică Nicolae, din acea comună. Biserica se aseamănă în construcţie cu Mănăstirea Curtea de Argeş. Cantepeteasma artistic sculptată în lemn de sculptorul Alex. I. Angheluş, iar fresca este opera pictorului Căltraescu C-tin. O mulţime imensă a venit din comunele vecine să asiste la această solemnitate. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de 18 preoţi în frunte cu P. S. S. dr. Veniamin Pocham, de la SfântaPatriarhie. Apoi a avut loc, în localul şcoalei, o masă la care a luat cuvântul, preamărind frumoasa şi creştineasca operă a d-lui Bănică Nicolae, P. S. S. dr. Veniamin Pocham, vicarul SftelPatriiakhil, d-nii dr. Stroescu, Nicolae Cotore, Hulubescu T., învăţător Mihail Matei, judecător V. Oprlişăneanu şi Theodorescu I., la care a răspuns ctitorul nouei biserici d. Bănică Nicolae, care a spus că s’a ridicat din mijlocul ţărănimii, prin muncă şi cinste şi că pe lângă alte opere de bine ce le-a făcut, a ridicat acest sfânt locaş de înciităciune în satul în care s’a născut, dăruind sătenilor această frumoasă biserică. Mulţumeşte d-lui prim-ministtrru dr. Petru Groza şi d-lui ministru Teohari Georgescu pentru tot sprijinul acordat, cu ocazia împroprietărirea celor 400 ţărani, a căror pământ a fost dăruit de d-sa. Asistenţa la intrarea în sfântul lăcaş târnosit nie mmm Congresul de otorino-laringolo, peai, conf. dr. Vancea, docent dr. gie în ziua a doua a desbaterilor Fatiade, docent dr. Birman Bera, a procedat al alegerea noului comitet de conducere pe anul 1947. Au fost aleşi d-nii: dr. Nicolae Popa, preşedinte, dr S. Borş, vicepreşedinte, dr. Mihai Lăzeanu, secretar general, dr. Cornelia Păunescu şi Aurel Marin, secretar de şedinţă, dr. Meţianiu, casier. Lucrările congresului s’au desfăşurat într’un înalt spirit ştiinţific, cuprinzând un mare număr de comunicări din domeniul etologiei, rinologiei, laringologiei, buco-terrino-laringologiei şi broncho-esofagoscopiei, raportori fiind d-nii : prof- dr. Racoveanu, prof. dr- Nicolau, conferenţiar dr- Temagregat dr- Jianu, prof. dr. Ţeţu, dr. Mihai Lăzeanu, dr. Arseni®, dr. Toana, dr. Iliescu, dr- Popianu, dr- Ştefania, dr- Mayerson, dr. Popa, dr. Borş, dr. Şerbănescu, dr. Baboc, dr. Sîlvian, etc. La sfârşitul lucrărilor congresului participanţii au vizitat serviciile OR. L. de la spitalele: Mihail Ghica, Filantropia, Regina Elisabeta şi prof- Cantacuzino, făcând demonstraţiunii operatorii. Lucrările celui de al XXI congres de otorino-laringologie, au constituit un pas mai departe pe drumul progresului medicinei naţionale. ‘ CRONICA DRAMATICĂ Teatrul Comedia: „Vis de secătură“, comedie de Mircea Ştefănescu Teatrul Nostru: „Scrinul chinezesc“, comedie de Aldo de Benedetti, in traducere de L I. lancovescu După ,,Reţeta Fericirii” şi „Casa cu două fete”, d- Mircea Ştefănescu apare cu o nouă lucrare: „Vis de secătură”. Acţiunea se desfăşoară într’unul din cartierele mărginaşe ale Bucureştilor, la un oarecare Manole Ionescu, de profesie proprietar. Dudu Zamfirescu, chiriaşul acestuia, se îndrăgosteşte de soţia lui. Cu aceste câteva elemente, autorul construeşte o comedie delicioasă şi amuzantă, folosind o veche şi prodigioasă experienţă. Intr’adevăr, d. Mircea Ştefănescu este posesorul acelui minunat meşteşug, graţie căruia dă unui banal conflict o coloratură bogată şi autentică. „Vis de secătură” zugrăveşte un anumit mediu social, un colţ de mahala. Acest mediu social trăeşte prin tot ce are el mai caracteristic. Un proprietar, un chiriaş, un bragagiu, un simigiu, un flaşnetar, un lampagiu, un prieten al proprietăresei, iartă câţiva din eroii acestui colţ de mahala, pe care talentul d-lui Mircea Ştefănescu il zugrăveşte cu multă minuţiozitate, cu realism şi simpatie. Tipul bucureşteanului de la mahala apare ca o preocupare esenţială. Astfel aflămcă Dudu Zamfirescu, un stâlp al „Capşei”, ca şi Mitică Popescu, eroul din piesa cu acelaş nume a d-lui Camil Fetrescu, este o secătură romantică şi într’o oarecare măsură ambiţioasă cu aspiraţii politice şi eroice. Ii place să mănînce pe datorie covrigi şi seminţe, ştie să declame versul, cu multă deşir voltura şi tribuindu-şi paternitatea lor, pentru a impresiona pe aceea pe care vrea s’o cucerească cu orice chip, şi priveşte viaţa ca cel mai uşor fenomen al naturii. In fond, Dudu Zamfirescu este o secătură, un pierde vară, un om care truieşte din expediente. D. Mircea Ştefănescu teamă in sufletul acestei secături cîteva picături romantice. Dudu Zamfirescu este o secătură cumsecade, capabilă să cucerească prietenia şi afecţiunea iubitei lui şi a celor din jur. Manole lonescu, proprietarul, este şi el un tip social, bine zugrăvit de autor. Elvira lonescu, soţia proprietarului, are mai puţină expresie socială, fiind străină într-o oarecare măsură, mediului în care trăeşte. In felul acesta autorul şi-a manifestat, prin intermediul acestui personagiu, unele elemente lirice care constituie o trăsătură caracteristică a întregei opere a d-lui Mircea Ştefănescu. In lucrările sale există câte un personagiu care ilustrează această tendinţă. Interpretarea s’a bucurat de o distribuţie fericită fiind încredinţată d-lor Ionel Ţăranu, Radu Beligan, G. Mărutză, Al. GiugarU, H. Nicolaide, Al. Ghiberlion şi Mircea Constantinescu, iar rolurile feminine: d-relor Cella Dima şi Vally Voiculescu. Menţiuni pentru decorurile realizate de ,W. Siegfried şi Cella Voinescu. Francesca Pieri şi Laura Varelli îşi dispută la o licitaţie publică norocul asupra cumpărării unui scrin chinezesc, provenit din bunurile contelui Marini, un curtezan al celor două doamne. Intr’unul din multele sertare secrete ale scrinului, se află întreaga corespondenţă amoroasă în care erau implicate Francesca Pieri şi Laur® Varelli. întâmplarea face să participe la licitaţie şi soţii acestor frumoase doamne, care iau locul lor la cursa preţurilor oferite cu o dărnicie uluitoare pentru obţinerea obiectului disputat. La un preţ fantastic obiectul este adjudecat unuia dintre ei. Dar totul se complică. Noul proprietar doreşte să cerceteze sertarele scrinului, cu toate piedicile şi pretextele ridicate de cele două doamne pentru a se evita cercetarea lui. Autorul, posesor al unor metode poliţiste, creiază diferite situaţii amuzante şi urmărite cu atenţiune de spectatori. Intr’adevăr, Aldo de Benedetti cunoaşte mentalitatea publicului modern, pe care evită să-l obosească cu chinuitoare probleme. Când totul apare de nedeslegat, autorul introduce elemente senzaţionale, care schimbă situaţia spre satisfacţia generală. Pentru aceste lovituri de teatru, o interpretare dintre cele mai bune asigură un frumos succes de public comediei de la Teatrul Nostru. D-nii Ion Iancovescu şi Mircea Balaban şi d-nele Mimi Enăceanu şi Dina Mihalcea sunt în fruntea intrepretării. Mai menţionăm pe d-uii Dinu Ianculescu, Mişu Vladimir, Septimiu Sever, I. Vova, Dan Nicolae şi pe d-ra Luiza Marinescu. CONSTANT ECONOMICE-FINANCIARE URSA OPERAȚIUNI ÎNCHEIATE EFECTE Expropriere 68; Refacere 470t ; Urbane noui 5%; 48 £; 1a; 49; 14; gr. 3/4; 7/8; 50. ACȚIUNI B.N.R. 48.0000; 47.000; B-ca de Cred. Român 10.000; B-ca Ilfov 3650, B-ca de Scont 5600; 5700; Astea Română 195.000; Gr. Mihnel opt. și pui em. XII 8.300 ; 9.100; Gaz Metan 13.200; Mica cpt. 4.800; 600; 500; 600; Mica pui 4.000 ; 350; 400; 500; 450; Letea 5.100; 5.000 ; 5.100; 5.100; Reşiţa cpt. 8.500; 8.400; 450; Reşiţa pui 8.200 ; 250; Telefoane 35.000; 32.000 ; 33.000 ; S.T.B. 9.000; 100; 9.000 ; 8.RD. 25.000; Radio 3.400; Nitrogen 4.200; Loc. Eftine 4.500 ; 400 ; 300 ; 200; 260; Carpatina 5.300; 200; 300; 400; 300; 200; Gov. Călim. 4.000. CURSURI INFORMATIVE BANCARE Banca Naţională a României 47.000; Baca de Scont 5700; Banca de Credit Român 10.200; Banca Comerț Craiova 3ooo. Banca Românească 4ooo; Credit Industrial 39oo; Banca Comercială Italiană și Română 900; Banca Cerealiștilor 350; Banca Nouă a Moldovei 550; Banca Albina Sibiu 6ooo B-ca Urbană looo; B-ca Vultur 35oo; B-ca Ilfov 3650; Banca Mamorosch Blank 5ooo; Banca Poporului 450. FETROEÎFERE Aktra Română IQ^nno- Creditul 28 OCTOMBRIE 1946 Minier opt. emis. XII 9100 emis. XI 9100; I.R.D.P. 9.000 ; Concordia 33.000; Prahova 11.9ooo; Redevența lS.oo.o; Steaua Rom. 8o.oon; Petrol Block 8ooo; Subsolul român 11 oo. ASIGURĂRI ?T-' ■N’.«. : Dacia România 49.5oo; Generala 3ooo; Dorna Vatra 68o; Steaua României 2ooo; Franco-Română 6oo; Naţionala 2ooo; Agricola Fonciera 15oo; Asigurarea Româ-DIFERITE SOCIETĂŢI Carpatina 52oo; Cartea Românească 85oo; Casa Rurală 85oo; Credit Carbonifer 6ooo; Clădirea Românească 11.5oo; Locuinţe Eftine 4250; Letea 5100; Zărneşti 3500; S.TIB. 9000 ; Govora Călimăneşti 4000; Reşiţa opt. 8450; pui 8250; S. R. p. 25.300; Telefoane 33.000 ; Nitrogen opt 42oo; Mica optate 4600 ; pui 15.200; Radio 3400; Gaz Metan 15200; Aur optate 2350 idem pui 23oo; Draja 47oo-ŞTIRI La 1 Noembrie a. c., se va ţine tragerea la sorţi a împrumutului înzestrării 4tţ”/o din 1934, iar la 2 Noembrie a. C. tragerea la sorţi a împrumutului Reîntregirii din 190. uLUátLiJi®L..Ll.ii&i i ,i