Universul - Capitala, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-23)

1947-01-05 / nr. 3

r fondator: LUIGI CAZZAVILLAN ’Proprietar: «ft.,UNO­VERSUL“ S. A­­^.înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA* BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 LIPSURI ŞI LUX ! Populaţia noastră sufere de m­ari lipsuri. Lucru explicabil —­ după un războiu, şi încă pierdut, ca şi după două veri secetoase. Produse alimentare există în ţară, dar nu destul de just repartizate. In alte ţări lipsurile sunt înncă şi mai mari, ca‘n centrul şi ‘n Apusul Europei — unde hrană este şi mai puţină decit la noi, Populaţia nemurind literalmente de foame graţie numai unei stric­te raţionalizări a alimentelor, pentru un regim de cartele aplicat cu străşnicie. Un publicist, diplomat român,­­ reîntors de cit­ev­a zile din Franţa, după­­ opriri în mai multe ţări, — ne-a vizitat la redacţie. — Cum se pot plînge de lipsuri românii şi mai ales bucureştenii ? Aici e belşug faţă de situaţia de aiuri. Viaţa la Paris e un coş­mar",,— închee el. Fără îndoială, starea de lucruri de aiuri este mai proastă decit ceia dela noi■ Aici însă nu-i destu­lă rînduială în repartiţia hranei, din pricină că ordinele de la cen­­tru nu sînt executate întocmai de organele provinciale din subordi­ne. Apoi nici cetăţenii nu dau concurs autorităţilor în opera de colectare a cerealelor, iar între producător şi consumator se află elemente puse pe speculă fără margini şi fără ruşine. • Autorii „loviturilor“ din vre­muri tulburi, de tranziţie... pro-vittor, de pe urma lipsurilor de zi... lumea celor ce se împrumu­tă de la stat ca să joace la bursa neagră, — toată această bandă de vâteva mii sau zeci de mii de oa­meni, care se îmbogăţesc din mi­aera altora, se lăfăesc ostentativ în huzur. Pentru aceştia gem vitrinele de­ mărfuri rare şi scumpe — ca o provocare pentru salariaţii oneşti, care nu pot intra în magazinele bogate. Pentru aceşt­i artistele joacă „dansul pîntecelui" în varieteuri. Pentru aceştia se organizează petreceri pe valea Prahovei, la Braşov şi oriunde natura oferă un cadru pitoresc gangsterilor de la bursa neagră şi feciorilor de bani gata. Prin luxul etalat pretutindeni, lipsurile obşteşti par şi mai sum­bre. Expoziţia de contraste de la noi nu există nicăeri. In ţările care au păşit pe calea refacerii, nu există nici mizerie, dar nici lux — ca'n Cehoslovacia de pildă şi chiar ca'n Bulgaria, deşi ea se desvoltă în condiţii mai grele. Numai la noi desmăţul celor ce înoată în huzur, n‘avea nici un trîu. De curînd însă autorităţile s'au hotărît să cerceteze cine sînt per­soanele care nu se mai satură de Petreceri. S'au făcut razii în lo­calurile de noapte bucureştene. S'au făcut razzii şi'n localităţile climaterice. Au fost găsiţi cheflii lîngă o notă de plată de 6 milioa­ne pentru şampanie. Au fost des­coperiţi oameni fără nici o pro­fesie, doldora de bani — sau cu prea multe Profesii, bărbaţi şi fe­mei. Oameni care nu ştiu ce-i munca, ştiind numai ce-i cîştigul Au fost prinse persoane care nu plăteau fiscului nimic, sau aproa­pe nimic, ci înţelegînd ca statul să le ofere totul gratuit ca unor cetăţeni de onoare... Despre această categorie îmi spunea odată unul dintre condu­cătorii Institutului nostru central de statistică : — Noi avem tabloul exact al situaţiei. Sunt trecute în fişe per­soanele cu venitul şi cu averea lor. Or... în foarte multe cazuri, averea nu corespunde venitului. Astfel un colonel de jandarmi — fără nici un fel de avere nici ei, nici soţia lui acum 10—15 ani — are astăzi casă în Bucureşti, moşie, vile la Constanţa şi la Predeal. De unde? Căci la rubrica „venituri“ nu-i trecută decit sol­da de la grad la grad, suficientă de-abia pentru traiul zilnic. Pot afirma cu tărie pe baza ci­frelor, — sfârşi statistic lanul, — că averea unei pături întregi din societatea noastră este făcută prin fraudă". Membri ai acestei pături sunt chefliii de astăzi. Dacă autorităţile ar face cer­cetări mai profunde asupra sursei banilor zvîrliţi pe fereastră de so­cietatea veselă bucureşteană — ar descoperi, poate, lucruri senza­ţionale. Chemaţi la realitate, aceşti pro­fitori frauduloşi — Poate ar dis­părea luxul ostentativ şi provo­cator — care pune în lumină lip­surile şi chiar mizeria unei ţări lovire de război şi de secetă, după o cîrmuire îndelungată... exerci­tată de stăpîni, în favoarea stă­­pînilor. M. SEVASTOS CUM SE VOR DESFĂŞURĂ CONFERINŢELE PENTRU PROBLEMELE GERMANE ŞI PENTRU TRATATUL DE PACE CU AUSTRIA 3 (Rador). — Redactorul diplomatic al agenţiei FRANCE i'ItwESS transmite: Secretariatul consiliului celor patru miniştri de externe de la New York pregăteşte actualmente lucrările celor două conferinţe prealabile ale supleanţilor care se vor întruni la 14 ianuarie la Lon­dra H uns pentru problemele ger­­mane, cealaltă pentru pregătirea tratatului privitor la Austria inde­pendentă. Cu privire la aceste două gru­puri de probleme, cele două confe­rinţe ale supleanţilor vor întocmi ap­oi rapoarte ce vor fi anexate la ordinea de zr a conferinţei celor patru prevăzută pentru ziua de 10 Marti© la Moscova. Primul document pe care il pre­găteşte actualmente secretariatul Consiliului celor patru este textul ■trişorii ce va fi trimisă în curând diferitelor guverne ce urmează a fi consultate în vederea întocmirii tratatelor viitoare cu Germania şi Austria.­­ Se ştie într’adevăr că, din Iniţia­tiva Franţei, Consiliul celor patru» când a fixat în Decembrie la New York procedura ce urmează a fi folosită In vederea examinării pro­blemelor germane, a hotărât între altele să dea întâi ascultare tutu­ror statelor vecine cu Germania ce nu sunt reprezentate direct în Consiliul miniştrilor de externe şi apoi tuturor statelor ce au luat Parte cu forţele lor armate la lup­ta comună împotriva Germaniei Aceasta este o procedură deosebi­tă de cea folosită anul trecut pen­tru pregătirea tratatelor cu cei cinci sateliţi ai Germaniei şi totul lasă să se creadă că va fi o proce­dură mai eficace, pentru întocmi­rea tratatelor cu Italia, România, Ungaria, Bulgaria şi Finlanda, statele, altele decât cele patru mari puteri, au fost convocate la confe­rinţa din Paris pentru a-şi da pă­rerea lor abia mai târziu­, asupra unor texte ce fuseseră întocmite de cei patru mari. Rezulta că expu­­nându-şi vederile lor, cele 71 de state găseau pe şantier un edificiu gata construit în liniile sale mari şi nu au fost uitate încă dificultă­ţile ce au rezultat. De data aceasta, interesaţii — vecinii imediaţi ai Germaniei sau statele ce au contribuit cu arma în mână la înfrângerea ei — vor îi invitaţi in prealabil să-şi prezinte sugestiile lor în scris şi la nivel clar înaintea supleanţilor. Aceştia vor încunoştiinţa apoi pe Marii Patr­i, care vor putea astfel la Moscova să ţină seama de părerile­ tuturor celor interesaţi chiar la e­­laborarea proectelor de tratate. Cele 18 guverne care urmează să primească scrisoarea în curs de redactare la New Y­ork sunt: Aus­tralia, Belgia, Bielorusia, Brazilia, Canada, China, Danemarca, Gre­cia, Indiile, Luxemburgul, Noua­­Zeelandă, Norvegia, Olanda, Polo­nia, Cehoslovacia, Uniunea Sud- Africană, Ucraina şi Iugoslavia. Printre participanţii la conferinţa de la paris nu este absentă decâ Abisinia, care nu a luat parte cu arma în mână la lupta împotriva Germaniei. În schimb, Danemarca şi Luxemburgul vor lua cuvântul ca vecine ale Germaniei şi victime ale agresiunii.­­ Fără îndoială participarea veci­nilor direcţi ai Germaniei la exa­­­­minarea problemelor germane ne ■e va mărgini la această prezenta­re în faţa supleanţilor. In ce pri­veşte Franţa, ea i-ar vedea bucura legaţi mai strâns de reglementare, scartel Germaniei. Decizia în a­­ceastă privinţă urmează să fie luată de Marii Patru. Ar fi fireşte de dorit ca cei care au simţit pe pielea lor consecinţele agresiuni germane să aibă mai multe di­spus decât ceilalţi vecini atunc când este vorba de apărarea inte­reselor lor vitale şi de securitatea lor. Ei nu mai riscă, cum a fos adesea cazul la conferinţa de la Paris, de a se vedea puşi pe ac­e­laşi picior cu ,,majoritatea" com­pusă din state care, dacă şi-au câş­tigat meritul în ce priveşte victo­ria comună, au totuşi mai puţin să se teamă în cazul când tratate rău întocmite ar face iluzorie această victorie AUSTRIA DORESTE SA PAR­TICIPE LA NEGOCIERILE DE PACE CU MIAJISI LONDRA, 3 (Rador). — Redac­torul diplomatic al Agenţiei REU­TER scrie : Chestiunea reprezentării Austriei la negocierile pentru pregătirea viitorului tratat dintre Austria şi puterile aliate se crede de către cercurile bine informate din Londra că va fi una din primele chestiuni pe care o vor lua în discuţie ad­juncţii speciali ai celor patru mi­niştri de externe când se vor întru­ni la 14 ianuarie. Până acum, invitaţiile au fost fă­cute în numele Consiliului miniş­trilor de externe către 18 din gu­vernele aliate mai mici, cerându­­-i-se să trimită reprezentanţi la Londra în cursul lunii care să ex­pună punctele lor de vedere ad­juncţilor în legătură cu viitoarele tratate cu Germania şi Austria. Nu s-a trimis însă nici o invitaţie gu­vernului austriac, care în cazul unui tratat cu Austria, este fireşte partea cea mai interesantă şi care, după cum se ştie bine, doreşte în mod deosebit să fie consultat. Cererea Austriei de a fi repre­zentată la discuţiile adjuncţilor ca­pătă o tărie în plus prin faptul că guvernul austriac nu este socotit de aliaţi drept o putere inamică şi pentru acest motiv tratatul ce ur­mează a fi semnat cu Austria şi care va pune capăt situaţiei ce re­zultă din război şi din faptul uni­rii forţate cu Germania In 1938 este în general prezentat nu ca un trai de pace, ci ca un tratat „cu privire la o stare de fapt". Declaraţia­ comună a Uniunii So­vietelor, Statelor Unite şi Angliei cu privire la viitorul Austriei, care anunţa intenţia aliaţilor de a creea din nou un stat austriac indepen­dent, nu a indicat statutul precis de care se va bucura Austria la re­glementarea păcii. D® atunci guver­nul nordamerican a anunţat că so­coteşte Austria pe acelaşi picior cu oricare din ţările eliberate, ceea ce pare să indice că, după părerea Statelor Unite, Austria ar avea un drept echivalent de a trimite un reprezentant la Lancaster House. După părerea cercurilor oficiale din Londra, exprimată Vineri, che­stiunea va trebui să fie decisă pe o bază quadripartită, probabil când adjuncţii speciali pentru Austria se vor întruni la jumătatea, lunii. GRANIŢA SUDICA A AUSTRIEI Viena. 3 (Rador). — D. dr. Karl Gruber, ministrul de afaceri străine al Austriei, a declarat că nu crede că Austria va pierde Carinthia, provincia sa sudică de la graniţă cu Iugoslavia. El a spus joi în faţa Congresu­lui partidului popular austriac ţinut la Innsbruck că toate cele patru mari puteri au garantat frontierele Austriei din 1937 şi că nici o mare putere nu va spri­jini cererea iugoslavă. NOUL CONSILIU AL BĂNCII NAŢIONALE Azi apare în „Monitorul Ofi­cial“ jurnalul consiliului de mi­niştri prin care se numeşte noul consiliu de administraţie al Băn­cii Naţionale în conformitate cu legea de etatizare a institutului nostru de emisiune. In compunerea noului consiliu figurează ca guvernator d. prof. Tiberi­a Moşoiu, care î şi continuă astfel activitatea la conducerea Băncii Naţionale alături de d. viceguvernator Aurel Vijon­. Administratori sunt d-nii: Stroe Mihnea, Pompiliu Băbeanu, Stan­­ciu Stoian, dr. Ernest Ene, V. Modoran, prof. Constant Georges­­cu, D. Pop, I. V. Niculescu şi Virgil Stănescu. Instalarea noului consiliu de administraţie se va face azi di­mineaţă la ora 11 în prezenţa d­ lui ministriu al­ finanţelor, Al. Alexandrini. Cenzorii vor fi desemnaţi in cursul săptămânii viitoare in ve­derea complectării consiliului ge­neral al Băncii Naționale. Noul „speaker“ al Camerei Reprezentanţilor Washington, 3 (Rador). — D. Joseph Martin, reprezentantul republicanilor din Massachussetts, a fost ales Vineri „speaker” al Camerei­ Reprezentanţilor, cu 244 voturi contra 182. Democraţii, îndep­l­inind o sim­plă formalitate, au votat pentru fostul speaker, d. Sam Rayburm, din statull Texas, care­ devine şe­ful minorităţii democrate. SITUAŢIA MONETEI BULGARE Sofia, 3 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei franceze de presă transmite : Ministrul bulgar al informaţii­lor, d- Taimoff, a declarat gaze­tarilor străini că „guvernul nu va lua nici o măsură pentru stabili­zarea levei. D-sa a adăugat că Banca Naţională nu a făcut noui emisiuni de bancnote şi că Bul­garia nu este ameninţată nici de tulburări, nici de greve. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI Se vor lua noui măsuri pentru aprovizionarea populaţiei Consiliul de miniştri de eri dimineaţă s’a ocupat in deosebi de actualele probleme economice şi în special de proectele de legi cari vor fi depuse pe biroul Ca­merei. Data redeschidere! parlamentu­lui a rămas cea stabilită, la 13 ianuarie. Pentru facilitarea procurării de materii prime d. Gh. Gheor­­ghiu-Dej, ministrul economiei, în fruntea unei delegaţii economice. Va pleca, în cursul acestei luni, la Moscova. Aprovizionarea populaţiei a format, de asemenea, un punct principal în discuţia consiliului. Se vor lua măsuri pentru inten­sificarea aprovizionării cu po­rumb şi grâu, din cantităţile ce vor sosi, a judeţelor deficitare. Crucea Roşie suedeză ne tri­mite 1000 vagoane porumb. Alte cantităţi masive de cereale sunt în curs de sosire din Iugoslavia şi Bulgaria Cu aceste perspective se speră că se va putea satisface exigen­ţele alimentare, până la noua recoltă. REDRESAREA MONETARA Redeschiderea asarlamenttului desenează orizontul unei activi­tăţi care să aducă îmbunătăţiri simţitoare în viaţa financiară şi economică a ţării. Printre primele legi cam­ vor fi desfătuite este şi redresarea mo­netară, baza de asigurare a pro­ducţiei, a plasamentului capita­lului străin etc. l­a sfârşitul Consiliului s’a dat următorul comunicat: Azi, 3 Ianuarie 1947, consiliul de miniştri s’a întrunit în şedinţă obişnuită săptămânală, la orele 11, sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, preşedintele consi­liului de miniştri. Consiliul a rezolvat lucrări cu­rente. . Şedinţa s-a ridicat la orele 13,30. După ridicarea şedinţei consi­liului, d. prim ministru dr. Petru Groza a avut o consfătuire cu d-ni­i Gh. Tătărescu, vicia preșe­dinte al consiliului, Gh. Gheor­­ghiu-Dej, ministrul economiei și­­ Al. Alexandrini ministrul finan­țelor. VIZITA MAREŞALU­­LUI MONTGOMERY LA MOSCOVA Moscova, 3 (Rador). — Cores­pondentul aigen­ţiei „Ceteka” transmite : Mareşalul Montgomery va pe­trece la Moscova mai multe zile din concediul său, vizita sa fiind destul­ de lungă. Mareşalul Montgomery, care introduce noui metode de educa­ţie şi instrucţie în armata brita­nică, se va folosi de prilejul vi­zitei oficiale în Uniunea Sovieti­că pentru a studia metodele so­vietice de instrucţie. In acest scop, va vizita cele mai cunos­cute instituţiuni militare, în care sunt instruiţi ofiţerii superiori şi inferiori sovietici. * Londra 3 (Rador). — Mareşalul viconte Montgomery, şeful statu­lui major Imperial britanic este aşteptat pe aeroportul Gatow, de lângă Berlin. Sâmbătă la amiază, în drum spre Moscova unde face o vizită de curtezaie, în cursul căreia va căuta să obţină infor­maţii cu privire la armata roşie. Avionul Dakota cu care va că­lători urmează să părăsească An­glia Sâmbătă, la ora 9 dimineaţa. Autorităţile sovietice au făcut aranjamente ca ei să-şi continue călătoria în cursul zilei de Sâm­bătă cu un tren special. După unele surse, mareşalul Montagomery ar urma să rămână la Berlin până Luni, ca oaspete al generalului Botpartson. Prinţul Filip al Greciei asistă la şedinţele Parlamentului britanic * Londra, 3 (Rad­or). — In timpul ultimei sesiuni a Parlamentului, Prinţul Filip al Greciei s’a făcut­­ remarcat ca un obişnuit al ga­leriei vizitatorilor de marcă. Cu o­ răbdare crâncenă, Prin­ţul a asistat la desbateri tehnice, de la care mulţi deputaţi preferă să şe­­ sustragă,TIX­T Prinţul a vizitat tot atât de des şi Camera Lorzilor, câştigând re­pede cunoştinţe adânci asupra structurii politicei britanice. • Englezii fac o legătură între acest interes evident pentru pro­cedura parlamentară și zvonurile despre idila regală. SEMĂNĂTURILE DE TOAMNA Al) REZISTAT IA GER SI SUNT APĂRATE ACU DE ZĂPADĂ După dateie primite la­ ministe­rul agricot&turii și domeniilor, si­tuaţia agricolă se prezintă după oura, urmează: In săptămâna dela 16—22 De­cembrie gerul s’a înăsprit, dar in săptămâna, următoare timpul sa mai încălzit şi a nins în toată ţara. Zăpada căzută a fost mai ab­und sută în, Sudul Banatului 10—20 cm., Dobrogea 10—15 cm., şi regiunea Iaşi 10—15 cm. In Transilvania de Sud, Oltenia, Muntenia şi Estul Moldovei a nins 5—10 cm., iar în Transilva­nia die Nord şi Vestul Moldovei suib 5 cm. Temperatura a variat în prima săptămână între mediile de —4,5 gr. şi­­—19,4 gr., iar în a doua săptămână intre mediile de –3,5 şi —9,5 grade. Semănăturile de grâu şi secară au rezistat la ger şi sunt apărate acum de zăpada aşternută de cu­rând. La revizuirea însămânţări­­lor de toamnă s’a­u mai înregi­strat însămânţări pe suprafaţa de 22.118 ha., totului insamânţărilor fiind astfel de 2.457.155 ha. ceea ce reprezintă 92.210/« faţă de media însămânţărlor de toamnă din anii 1940—1945 şi 88,950/« faţă de suprafaţa prvăzută în planul de cultură pe anul 1946. Starea vitelor este bună in 41 județe, mediocră în 8 județe iar în 9 judeţ© vitele sunt slabe. DARURI DIN SUEDIA PENTRU COPIII DIN REGIUNILE LOVITE DE SECETĂ Ministerul sănătăţii face cunos­cut că a sosit în ţară 20 vagoane cu alimente, îmbrăcăminte şi vi­tamine, trimise ca daruri de So­ci­etatea „Salvaţi Copii’’ din Sue­dia. Aceste daruri sunt destinate pentru ajutorarea copiilor din regiunile bântuite de secetă din Moldova. ALEXANDRU GRAUR de AL. ROSETTI Rectorul Universităţii din Bucureşti Numirea recentă a d-lui Ale­xandru Graur la catedra de lim­ba şi literatura latină a Facultă­ţii de litere din Bucureşti, de­venită vacantă, rezolvă o criză deschisă acum 10 ani, întors de la Paris în­ 1929, după studii încu­nunate de succes, doctor în litere de la Sorbona şi elev dipilomiat al Şcoalei de înalte studii isto­rice şi filologice din Paris, autor a numeroase studii de­ specali­­tate în reviste consacrate, d. Graur se putea aştepta la o stră­lucită carieră universitară. Atât pregătirea sa în materie, cât şi opinia maeştrilor săi, A. Meillet, cel mai mare linguist al timpu­rilor noastre, J. Vendryes şi A. Er­nouţ, toţi trei autorităţi ne­contestate,­­care îl recomandau în scris în modul cel mai elogios pentru o catedră universitară, ju­stifăciau speranţa într’o grab­nică ascensiune a d-sale la ca­tedra dela facultatea de Utere din Bucureşti. Totuşi, prin comb­inaţii de cu­­­l­seu şi călcarea flagrantă a legii­ învăţământului superior, un alt candidat a fost chemat în 1936 la catedra vacantă, iar când, mai târziu, în 1938, d. Graur s’a pre­zentat la concursul pentru ocu­parea unei conferinţe de amba latină, la facultatea de litere din Iaşi, autoritatea tutelară a des­fiinţat­ pur şi s­implu conferinţa, închizând astfel calea unui cer­cetător bine pregătit şi dornic de a profesa. Au urmat, apoi, aniii grei care au pregătit invazia hitleristă din 1939. O echipă tocmită de huli­ganii care oficiau la guvern, la gazeta cea mai răspândită din Capitală şi la facultatea de litere din Bucureşti, a atacat pe d. Graur în faţa liceului Lazăr şi, lovindu-l în cap cu drogi de fier, a încercat să-l suprime. L-am văzut, câteva o­re mai târziu, pe masa de or­­giu a spitalului Brâncovenesc, sforţâ­n­­du-se, totuşi, să surâdă... În anii negri ai urgiei hit­le­­riste, când flacăra intelectuali­tăţii româneşti fusese redusă la proporţiile un­ui opaiţ, d. Graur, retras în colţul său, a participat la pregătirea,­­ în tăcere, dar cu aprigă nădejde în puterile de­mocraţiei, a loviturii de Stat de la 23 August 1944. Astăzi, la un an şi jumătate de la această dată, îi este îngă­duit să culeagă roadele străduin­ţelor sale, de la un loc unde ar fi trebuit să fie chemat î­ncă din 1936. Oricât de curios s’ar părea, pentru o cultură care­­până ieri a pus pe primul plan al preocu­părilor sale afirmarea descen­denţei noastre romane, studiul limbii latine nu a înflorit la noi în ţară. Până la proba contrară, profesorii universitari de limba latină sunt învinuiţi de această stare de lucruri. D. Graur va avea rolul de a schimba această situaţie şi de a forma viitori cercetători şi pro­­fesori de limba şi literatura la­tină. Cunoştinţele sale în această materie, care merg de la limba primitivă indo-europeană până la limbă română actuală, publi­caţiile sale, bin© apreciate de cercurile savante de la noi şi din străinătate precum şi talentul său didactic îi vor permite, sun­tem siguri, să facă din catedra sa de la Bucureşti un centru de atracţie pentru studiile de Limba latină. Trecutul de luptător pentru cauza democraţiei va asigura d-lui Graur un loc de frunte în învăţământul nostru superior, căci tineretul dornic de o orien­tare nouă va fi atras de noul învăţător. învăţământul limbii latine în România, ajuns într’un impas, va cunoaşte de azi înainte o bine- Duminică 5" Bossuarie 194?­4 PAGINI m APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE 4-1­­DIRECTjfi . IN UNIUNEA SOVIETICĂ Serbarea pomului de Crăciun în familia inginerului Mihail Prusov* m&ns O DELEGAŢIE MÂNĂ PLEACĂ LA MOSCOVA Pe la mijlocul acestei luni, o delegaţie română, în frunte cu d. Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei naţionale, va pleca la­ Moscova pentru a trata încheie­rea unui nou acord comercial cu Uniunea Sovietică. Tehnicienii ministerului econo­miei naţionale şi ai minist­er­ului de finanţe au pregătit toate lu­crările preliminarii cari vor fi examinate într'un viitor consiliul de miniştri. GÂNDURI DE PENTRU CAMPANIA AGRICOLĂIARNA DE PRIMĂVARA O gospodărie agricolă, chiar de mică importanţă materială, este o întocmire mai complicată de­cât un atelier şi chiar o fabrică, pen­­tru că în aceasta fenomenele cari se petrec pentru înzestrarea cu clădiri, pentru instalarea de maşi­ni, pentru aprovizionare cu mate­rie primă, pentru punerea în ac­ţiune in scopul producţiei şi, in fine, pentru conducerea şi desfa­cerea produsului sunt simple in realitate şi se repetă uniform şi continuu. Aceste fenomene ne par compli­cate numai atunci când întreprin-­i­derea este mare, vastă, pacă ,la acesta caracteristice ale­­produc-Vîli­nii industriale adăugăm că ea este neatâmnată de intemperii. înţele­gem deosebirea esenţială între gos­­podari­a industrială şi cea agricolă. In aceasta­ din urmă, fenomenele şi formele sunt mai numeroase, deci mai complicate, şi în desfăşu­rarea lor sunt direct influenţate de factori aproape in întregime in­dependenţi de voinţa omului, na­tura terenului şi clima, abstracţie făcând de împrejurările şi econo­mia care determină posibilităţile de braţe de muncă, de credit şi de desfacerea produselor. In asemenea condiţiuni, gospoda­rul agricol are a-şi stabili un plan de exploatare sau de organizarea exploataţiei. Fiind vorba de orga­nizare, planul se concepe pentru o durată mai lungă, încă totdeauna pe baza condiţiilor date naturale, sociale, economice şi personale. In­­ţelegându-se prin aceasta din urmă aptitudinile şi mijloacele personal ale agricultorului. Pentru executarea planului şi pe baza lui se întocmeşte, de cu iarnă, un plan de cultură in cursul unei campanii agricole. Planul de cultură nu este fix şi imuabil, pentru­ că pot să survină împrejurări cari să facă necesare modificări. De exemplu, o semănă­tură de toamnă, să zicem orzul de toamnă, a degerat; în cazul acesta vom avea de chibzuit ,ce să culti­văm în locul lui- In împrejurările excepţionale de acuma, create de război, întocmi­rea planului de exploatare şi a planului de cultură este mai difi­cilă de­cât in vremuri normale, mai ales pentm că nu putem socoti cu o stabilitate în condiţiile de transport şi în valoarea banului, ca­re a descrescut foarte mult în timpul­ din urmă şi din această cauză preţurile tuturor bunurilor s’au urcat enorm In acelaş inter­val. N©putând prevedea cari vor fi preturile la vremea desfacerii pro­duselor viitoare, trebue să socotim un risc faţă de preturile actuale. Acestea prin efectul lor psihologic, vor stimula producţiunea intr’un sens sau altul­. Dar urcarea preţu­rilor este o sabie cu două tăişuri, pentru că agricultorul trebue să se aprovizioneze cu diverse articole de pe piaţă, fie pentru nevoile pro­­ducţiunii, ca benzină, ulei, seminţe, unelte, etc., fie pentru consum dii familie şi pentru îmbrăcăminte. Scumpetea textilelor determină năzuinţa agricultorului de a-şi pro­duce singur materia primă respec­tivă. Aşa este de aşteptat ca să se extindă cultura plantelor textile, in, cânepă, bumbac. Un gând de iarnă pentru cam­pania agricolă viitoare trebue să fie grija neadormită de a ne asi­gura hrana vitelor. Cine n’are lu­­cemieră sau trifoişte, să caute a-şi procura sămânţa necesară. Dease­­meni şi pentru cultura borceagului, meiului, a măturilor, a sfeclei de nutreţ.­ In deosebi sfătuim pe ţă­rani, micii cultivatori, să nu se bi­­zite pentru întreţinerea vitelor, numai pe ciocani­ (hlu,ji) şi pe pae. O cultură foarte­ bănoasă este a orezului pe care o recomand tot micilor cultivatori, cari au apă la îndemână. Adresându-ise d-lui ing. agronom de la Ocolul Agricol din localitate, li se­ vor da instrucţiuni de cultură şi li se vor spune de unde să-şi procure sămânţa. Ca o dovadă cât este de bănoasă cultura orezului, voi spune că un domn inginer agronom, ocupându­­se numai cu această culturii, a câş­tigat în câţiva ani 700.000.000 lei, după cum mi-a mărturisit el în­­­suşi când l-am întâlnit mai de­unăzi. ..D-le profesor, îm spunea el, —căci i-am fost profesor — nu-mi trebue­şte aibă şi sfătuesc pe toţi colegii mei a se aşte la muncă pe cât FOSibil”. . .......­ J.LA 1 de N. O. POPOVICi-LUPU Profesor onorar al Facultăţii de Agronomie Am subliniat mai sus cuvântul bumbac, pentru că am şi pentru a­­cesta un sfat întemeiat pe fapte : o fermă a facultăţii de agronomie, Petroşani, situată pe lunca Dună­rii, a cultivat bumbac, pe care, pregătit după cuviinţă, l-a trimis la un atelier de ţesător­ie. Aci s-au împletit ciorapi de toată bunăta­tea. Ciorapii au fost vânduţi per­sonalului, cu şase mii de iei pe­rechea. Pe piaţă, ciorapii proşti cos­tă 30-35 mii lei perechea. La pre­ţul de 6 mii au câştigat şi fer­ma şi atelierul de ţesut. Nu-i aceasta o pildă vrednică de urmat acolo­ unde terenul este purpice pentru­ cultura bumbacului şi unde se poa­te înfiinţa şi un ate­lier de tricotaj ? Asta ar fi în ro­lul unei cooperative. In fine, in meditaţiunile lui de iamnă pentru activitatea de desfă­şurat în viitoarea campanie agri­colă, agricultorul să nu uite indus­triile anexe: creşterea peştilor dacă are iaz, a viermilor de mătase şi mai cu seamă a albinelor. Mierea se caută mult din cauza lipsei de zahăr. îmi este cunoscut un caz: un gospodar cu 45 stupi a recoltat anul acesta 1000 kg. miere care socotită cu 40.000 lei fac 40 mi­lioane lei. : Cu­ toată ieftinirea banului a­ceasta este o s­um­ă frumușică pen­­­tru un gospodar mijlociu. O mare afacere de spionaj descoperită in Franţa Paris, 3 (Rador). — A fost des­coperită o mare afacere de spio­naj în favoarea serviciilor de in­­formaţiuni germane, retrase acum în Spania. Maiorul Jan Burjammer, în vârstă de 48 de ani, făcând parte din personalul unei mici compa­nii de aviaţie, a fost arestat îm­preună cu soţia şi fiica sa, plus menajera, casei. In 118­3, Rugammfti, care avea mare nevoie de bani, a intrat în serviciul de informaţii al armatei germane, prin mijlocirea cumna­tului său, aflat în prezent în Ar­gentina. El avea însărcinarea de a supraveghea frontiera Pirinei­­lor în cazul unei debarcări a plaţilor în Spania. Pentru a masca adevărata sa activitate, int­em­eia­se o întreprindere co­mercială lângă Oloron. De atunci, el a intrat în con­tact cu serviciile de informaţii germane răspândite în Spania. Rugamimer a reuşit să comu­­­nice in­forma­ţiuni importante mai ales asupra mişcărilor aviaţiei aliate în timpul ultimei faze a ostilităţilor, pe când comanda baza aeriană de la Marignane. Deasemeni, a putut face ca un agent german să treacă în Marod. Maiorul Rugammer a avut o purtare strălucită în timpul pri­­mului război mondial pe care l'ă terminat ca locotenent de avia­­ţie. In timpul ocupaţiei, ea a făcut parte din serviciul de ordine «a Legiunea trădătorului Dahimand şi din partidul Iul Dori­olt, o ni I ii ................................................... D. de Gasperi a plecat spre Statele Unite Roma, 3 (Rador)’. — D. de Gas­­Peri, preşedintele consiliului de miniştri, care în cursul dimineţii de Vineri a plecat spre Statele Unite, a avut tot mai multe în­trevederi cu oamenii Poliici ita­lieni. El a declarat unui reprezentant al lui „Courier© Della Sera“ că invitaţia nor damuri­cană ere o mare importanţă, căci se îngădue să se creadă că Statele Unite vor putea atenua consecinţele trata­tului de pace. ★ Romai,, 3 (Rador)'. — Intr’uin interview, d. de Gasperi, primul ministru italian, a, declarat la Roma înainte de plecare că mi­siunea sa în Statele Unite are principalele trei obiective: 1. Discutarea unui împrumut din Statele Unite. 2. Obţinerea u­nor oa­recari ga­­ranţii pentru un minimum de li­­vruri alimentare pentru Falia, odată cu terminarea activităţii organizaţiei UNRRA. 3. Crearea încrederii în noua Italie printre americani. Pr­imul ministru a adăugat că, deşi Italia nu mai speră în mo­dificarea tratatului de pace în general, totuşi, Statele Unite ar putea uşura unele clauze care privesc numai Walte şi Statele Unite. Regimntarea „împrumutului şi închiriere“ intre Statele Unite şi U. R. S. S. Washington, 3 (Rador). — Gu­vernul Statelor Unite a trimis la 1 Ianuarie instrucţiuni ambasa­dorului său de la Moscova ca să reia cu Uniunea Sovietelor exa­minarea problemei reglementă­rii ,,împrumutului şi închirierii“. Purtătorul de cuvânt al depar­tamentului de stat a declarat că guvernul nord-american speră că un acord va putea fi încheiat la o dată apropiată în vederea unei reglementări definitive. El a adăugat că conversaţiile prevă­­zute se vor desfăşura în cadrul reglementării „împrumutului și închirierii” aşa cum s’a d­efinit [ffis acordul Oit Thimmea Sorim «V Vvji-Mț. teîor dela II Iunie 1942, care prevede reglementarea datoriilo­r după terminarea ostilităţilor en Japonia. DOUA SĂRBĂTORI LEGALE CONSECUTIVE Ministerul muncii, asistenţei şi asigurărilor sociale, având în vedere că zilele de Duminică 5 şi Luni 6 Ianuarie a. c. sunt două sărbători legale consecutive, ci aprobat ca atelierele de frizerie , să fie deschise Luni până la ora 13, cu obligaţia de a fi închise? Marţi 1 Ianuarie del# r

Next