Universul - Capitala, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-23)
1947-01-05 / nr. 3
r fondator: LUIGI CAZZAVILLAN ’Proprietar: «ft.,UNOVERSUL“ S. A^.înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA* BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 LIPSURI ŞI LUX ! Populaţia noastră sufere de mari lipsuri. Lucru explicabil — după un războiu, şi încă pierdut, ca şi după două veri secetoase. Produse alimentare există în ţară, dar nu destul de just repartizate. In alte ţări lipsurile sunt înncă şi mai mari, ca‘n centrul şi ‘n Apusul Europei — unde hrană este şi mai puţină decit la noi, Populaţia nemurind literalmente de foame graţie numai unei stricte raţionalizări a alimentelor, pentru un regim de cartele aplicat cu străşnicie. Un publicist, diplomat român, reîntors de citeva zile din Franţa, după opriri în mai multe ţări, — ne-a vizitat la redacţie. — Cum se pot plînge de lipsuri românii şi mai ales bucureştenii ? Aici e belşug faţă de situaţia de aiuri. Viaţa la Paris e un coşmar",,— închee el. Fără îndoială, starea de lucruri de aiuri este mai proastă decit ceia dela noi■ Aici însă nu-i destulă rînduială în repartiţia hranei, din pricină că ordinele de la centru nu sînt executate întocmai de organele provinciale din subordine. Apoi nici cetăţenii nu dau concurs autorităţilor în opera de colectare a cerealelor, iar între producător şi consumator se află elemente puse pe speculă fără margini şi fără ruşine. • Autorii „loviturilor“ din vremuri tulburi, de tranziţie... pro-vittor, de pe urma lipsurilor de zi... lumea celor ce se împrumută de la stat ca să joace la bursa neagră, — toată această bandă de vâteva mii sau zeci de mii de oameni, care se îmbogăţesc din miaera altora, se lăfăesc ostentativ în huzur. Pentru aceştia gem vitrinele de mărfuri rare şi scumpe — ca o provocare pentru salariaţii oneşti, care nu pot intra în magazinele bogate. Pentru aceşti artistele joacă „dansul pîntecelui" în varieteuri. Pentru aceştia se organizează petreceri pe valea Prahovei, la Braşov şi oriunde natura oferă un cadru pitoresc gangsterilor de la bursa neagră şi feciorilor de bani gata. Prin luxul etalat pretutindeni, lipsurile obşteşti par şi mai sumbre. Expoziţia de contraste de la noi nu există nicăeri. In ţările care au păşit pe calea refacerii, nu există nici mizerie, dar nici lux — ca'n Cehoslovacia de pildă şi chiar ca'n Bulgaria, deşi ea se desvoltă în condiţii mai grele. Numai la noi desmăţul celor ce înoată în huzur, n‘avea nici un trîu. De curînd însă autorităţile s'au hotărît să cerceteze cine sînt persoanele care nu se mai satură de Petreceri. S'au făcut razii în localurile de noapte bucureştene. S'au făcut razzii şi'n localităţile climaterice. Au fost găsiţi cheflii lîngă o notă de plată de 6 milioane pentru şampanie. Au fost descoperiţi oameni fără nici o profesie, doldora de bani — sau cu prea multe Profesii, bărbaţi şi femei. Oameni care nu ştiu ce-i munca, ştiind numai ce-i cîştigul Au fost prinse persoane care nu plăteau fiscului nimic, sau aproape nimic, ci înţelegînd ca statul să le ofere totul gratuit ca unor cetăţeni de onoare... Despre această categorie îmi spunea odată unul dintre conducătorii Institutului nostru central de statistică : — Noi avem tabloul exact al situaţiei. Sunt trecute în fişe persoanele cu venitul şi cu averea lor. Or... în foarte multe cazuri, averea nu corespunde venitului. Astfel un colonel de jandarmi — fără nici un fel de avere nici ei, nici soţia lui acum 10—15 ani — are astăzi casă în Bucureşti, moşie, vile la Constanţa şi la Predeal. De unde? Căci la rubrica „venituri“ nu-i trecută decit solda de la grad la grad, suficientă de-abia pentru traiul zilnic. Pot afirma cu tărie pe baza cifrelor, — sfârşi statistic lanul, — că averea unei pături întregi din societatea noastră este făcută prin fraudă". Membri ai acestei pături sunt chefliii de astăzi. Dacă autorităţile ar face cercetări mai profunde asupra sursei banilor zvîrliţi pe fereastră de societatea veselă bucureşteană — ar descoperi, poate, lucruri senzaţionale. Chemaţi la realitate, aceşti profitori frauduloşi — Poate ar dispărea luxul ostentativ şi provocator — care pune în lumină lipsurile şi chiar mizeria unei ţări lovire de război şi de secetă, după o cîrmuire îndelungată... exercitată de stăpîni, în favoarea stăpînilor. M. SEVASTOS CUM SE VOR DESFĂŞURĂ CONFERINŢELE PENTRU PROBLEMELE GERMANE ŞI PENTRU TRATATUL DE PACE CU AUSTRIA 3 (Rador). — Redactorul diplomatic al agenţiei FRANCE i'ItwESS transmite: Secretariatul consiliului celor patru miniştri de externe de la New York pregăteşte actualmente lucrările celor două conferinţe prealabile ale supleanţilor care se vor întruni la 14 ianuarie la Londra H uns pentru problemele germane, cealaltă pentru pregătirea tratatului privitor la Austria independentă. Cu privire la aceste două grupuri de probleme, cele două conferinţe ale supleanţilor vor întocmi apoi rapoarte ce vor fi anexate la ordinea de zr a conferinţei celor patru prevăzută pentru ziua de 10 Marti© la Moscova. Primul document pe care il pregăteşte actualmente secretariatul Consiliului celor patru este textul ■trişorii ce va fi trimisă în curând diferitelor guverne ce urmează a fi consultate în vederea întocmirii tratatelor viitoare cu Germania şi Austria. Se ştie într’adevăr că, din Iniţiativa Franţei, Consiliul celor patru» când a fixat în Decembrie la New York procedura ce urmează a fi folosită In vederea examinării problemelor germane, a hotărât între altele să dea întâi ascultare tuturor statelor vecine cu Germania ce nu sunt reprezentate direct în Consiliul miniştrilor de externe şi apoi tuturor statelor ce au luat Parte cu forţele lor armate la lupta comună împotriva Germaniei Aceasta este o procedură deosebită de cea folosită anul trecut pentru pregătirea tratatelor cu cei cinci sateliţi ai Germaniei şi totul lasă să se creadă că va fi o procedură mai eficace, pentru întocmirea tratatelor cu Italia, România, Ungaria, Bulgaria şi Finlanda, statele, altele decât cele patru mari puteri, au fost convocate la conferinţa din Paris pentru a-şi da părerea lor abia mai târziu, asupra unor texte ce fuseseră întocmite de cei patru mari. Rezulta că expunându-şi vederile lor, cele 71 de state găseau pe şantier un edificiu gata construit în liniile sale mari şi nu au fost uitate încă dificultăţile ce au rezultat. De data aceasta, interesaţii — vecinii imediaţi ai Germaniei sau statele ce au contribuit cu arma în mână la înfrângerea ei — vor îi invitaţi in prealabil să-şi prezinte sugestiile lor în scris şi la nivel clar înaintea supleanţilor. Aceştia vor încunoştiinţa apoi pe Marii Patri, care vor putea astfel la Moscova să ţină seama de părerile tuturor celor interesaţi chiar la elaborarea proectelor de tratate. Cele 18 guverne care urmează să primească scrisoarea în curs de redactare la New York sunt: Australia, Belgia, Bielorusia, Brazilia, Canada, China, Danemarca, Grecia, Indiile, Luxemburgul, NouaZeelandă, Norvegia, Olanda, Polonia, Cehoslovacia, Uniunea Sud- Africană, Ucraina şi Iugoslavia. Printre participanţii la conferinţa de la paris nu este absentă decâ Abisinia, care nu a luat parte cu arma în mână la lupta împotriva Germaniei. În schimb, Danemarca şi Luxemburgul vor lua cuvântul ca vecine ale Germaniei şi victime ale agresiunii. Fără îndoială participarea vecinilor direcţi ai Germaniei la examinarea problemelor germane ne ■e va mărgini la această prezentare în faţa supleanţilor. In ce priveşte Franţa, ea i-ar vedea bucura legaţi mai strâns de reglementare, scartel Germaniei. Decizia în această privinţă urmează să fie luată de Marii Patru. Ar fi fireşte de dorit ca cei care au simţit pe pielea lor consecinţele agresiuni germane să aibă mai multe dispus decât ceilalţi vecini atunc când este vorba de apărarea intereselor lor vitale şi de securitatea lor. Ei nu mai riscă, cum a fos adesea cazul la conferinţa de la Paris, de a se vedea puşi pe acelaşi picior cu ,,majoritatea" compusă din state care, dacă şi-au câştigat meritul în ce priveşte victoria comună, au totuşi mai puţin să se teamă în cazul când tratate rău întocmite ar face iluzorie această victorie AUSTRIA DORESTE SA PARTICIPE LA NEGOCIERILE DE PACE CU MIAJISI LONDRA, 3 (Rador). — Redactorul diplomatic al Agenţiei REUTER scrie : Chestiunea reprezentării Austriei la negocierile pentru pregătirea viitorului tratat dintre Austria şi puterile aliate se crede de către cercurile bine informate din Londra că va fi una din primele chestiuni pe care o vor lua în discuţie adjuncţii speciali ai celor patru miniştri de externe când se vor întruni la 14 ianuarie. Până acum, invitaţiile au fost făcute în numele Consiliului miniştrilor de externe către 18 din guvernele aliate mai mici, cerându-i-se să trimită reprezentanţi la Londra în cursul lunii care să expună punctele lor de vedere adjuncţilor în legătură cu viitoarele tratate cu Germania şi Austria. Nu s-a trimis însă nici o invitaţie guvernului austriac, care în cazul unui tratat cu Austria, este fireşte partea cea mai interesantă şi care, după cum se ştie bine, doreşte în mod deosebit să fie consultat. Cererea Austriei de a fi reprezentată la discuţiile adjuncţilor capătă o tărie în plus prin faptul că guvernul austriac nu este socotit de aliaţi drept o putere inamică şi pentru acest motiv tratatul ce urmează a fi semnat cu Austria şi care va pune capăt situaţiei ce rezultă din război şi din faptul unirii forţate cu Germania In 1938 este în general prezentat nu ca un trai de pace, ci ca un tratat „cu privire la o stare de fapt". Declaraţia comună a Uniunii Sovietelor, Statelor Unite şi Angliei cu privire la viitorul Austriei, care anunţa intenţia aliaţilor de a creea din nou un stat austriac independent, nu a indicat statutul precis de care se va bucura Austria la reglementarea păcii. D® atunci guvernul nordamerican a anunţat că socoteşte Austria pe acelaşi picior cu oricare din ţările eliberate, ceea ce pare să indice că, după părerea Statelor Unite, Austria ar avea un drept echivalent de a trimite un reprezentant la Lancaster House. După părerea cercurilor oficiale din Londra, exprimată Vineri, chestiunea va trebui să fie decisă pe o bază quadripartită, probabil când adjuncţii speciali pentru Austria se vor întruni la jumătatea, lunii. GRANIŢA SUDICA A AUSTRIEI Viena. 3 (Rador). — D. dr. Karl Gruber, ministrul de afaceri străine al Austriei, a declarat că nu crede că Austria va pierde Carinthia, provincia sa sudică de la graniţă cu Iugoslavia. El a spus joi în faţa Congresului partidului popular austriac ţinut la Innsbruck că toate cele patru mari puteri au garantat frontierele Austriei din 1937 şi că nici o mare putere nu va sprijini cererea iugoslavă. NOUL CONSILIU AL BĂNCII NAŢIONALE Azi apare în „Monitorul Oficial“ jurnalul consiliului de miniştri prin care se numeşte noul consiliu de administraţie al Băncii Naţionale în conformitate cu legea de etatizare a institutului nostru de emisiune. In compunerea noului consiliu figurează ca guvernator d. prof. Tiberia Moşoiu, care î şi continuă astfel activitatea la conducerea Băncii Naţionale alături de d. viceguvernator Aurel Vijon. Administratori sunt d-nii: Stroe Mihnea, Pompiliu Băbeanu, Stanciu Stoian, dr. Ernest Ene, V. Modoran, prof. Constant Georgescu, D. Pop, I. V. Niculescu şi Virgil Stănescu. Instalarea noului consiliu de administraţie se va face azi dimineaţă la ora 11 în prezenţa d lui ministriu al finanţelor, Al. Alexandrini. Cenzorii vor fi desemnaţi in cursul săptămânii viitoare in vederea complectării consiliului general al Băncii Naționale. Noul „speaker“ al Camerei Reprezentanţilor Washington, 3 (Rador). — D. Joseph Martin, reprezentantul republicanilor din Massachussetts, a fost ales Vineri „speaker” al Camerei Reprezentanţilor, cu 244 voturi contra 182. Democraţii, îndeplinind o simplă formalitate, au votat pentru fostul speaker, d. Sam Rayburm, din statull Texas, care devine şeful minorităţii democrate. SITUAŢIA MONETEI BULGARE Sofia, 3 (Rador). — Corespondentul Agenţiei franceze de presă transmite : Ministrul bulgar al informaţiilor, d- Taimoff, a declarat gazetarilor străini că „guvernul nu va lua nici o măsură pentru stabilizarea levei. D-sa a adăugat că Banca Naţională nu a făcut noui emisiuni de bancnote şi că Bulgaria nu este ameninţată nici de tulburări, nici de greve. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI Se vor lua noui măsuri pentru aprovizionarea populaţiei Consiliul de miniştri de eri dimineaţă s’a ocupat in deosebi de actualele probleme economice şi în special de proectele de legi cari vor fi depuse pe biroul Camerei. Data redeschidere! parlamentului a rămas cea stabilită, la 13 ianuarie. Pentru facilitarea procurării de materii prime d. Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei, în fruntea unei delegaţii economice. Va pleca, în cursul acestei luni, la Moscova. Aprovizionarea populaţiei a format, de asemenea, un punct principal în discuţia consiliului. Se vor lua măsuri pentru intensificarea aprovizionării cu porumb şi grâu, din cantităţile ce vor sosi, a judeţelor deficitare. Crucea Roşie suedeză ne trimite 1000 vagoane porumb. Alte cantităţi masive de cereale sunt în curs de sosire din Iugoslavia şi Bulgaria Cu aceste perspective se speră că se va putea satisface exigenţele alimentare, până la noua recoltă. REDRESAREA MONETARA Redeschiderea asarlamenttului desenează orizontul unei activităţi care să aducă îmbunătăţiri simţitoare în viaţa financiară şi economică a ţării. Printre primele legi cam vor fi desfătuite este şi redresarea monetară, baza de asigurare a producţiei, a plasamentului capitalului străin etc. la sfârşitul Consiliului s’a dat următorul comunicat: Azi, 3 Ianuarie 1947, consiliul de miniştri s’a întrunit în şedinţă obişnuită săptămânală, la orele 11, sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri. Consiliul a rezolvat lucrări curente. . Şedinţa s-a ridicat la orele 13,30. După ridicarea şedinţei consiliului, d. prim ministru dr. Petru Groza a avut o consfătuire cu d-nii Gh. Tătărescu, vicia președinte al consiliului, Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei și Al. Alexandrini ministrul finanțelor. VIZITA MAREŞALULUI MONTGOMERY LA MOSCOVA Moscova, 3 (Rador). — Corespondentul aigenţiei „Ceteka” transmite : Mareşalul Montgomery va petrece la Moscova mai multe zile din concediul său, vizita sa fiind destul de lungă. Mareşalul Montgomery, care introduce noui metode de educaţie şi instrucţie în armata britanică, se va folosi de prilejul vizitei oficiale în Uniunea Sovietică pentru a studia metodele sovietice de instrucţie. In acest scop, va vizita cele mai cunoscute instituţiuni militare, în care sunt instruiţi ofiţerii superiori şi inferiori sovietici. * Londra 3 (Rador). — Mareşalul viconte Montgomery, şeful statului major Imperial britanic este aşteptat pe aeroportul Gatow, de lângă Berlin. Sâmbătă la amiază, în drum spre Moscova unde face o vizită de curtezaie, în cursul căreia va căuta să obţină informaţii cu privire la armata roşie. Avionul Dakota cu care va călători urmează să părăsească Anglia Sâmbătă, la ora 9 dimineaţa. Autorităţile sovietice au făcut aranjamente ca ei să-şi continue călătoria în cursul zilei de Sâmbătă cu un tren special. După unele surse, mareşalul Montagomery ar urma să rămână la Berlin până Luni, ca oaspete al generalului Botpartson. Prinţul Filip al Greciei asistă la şedinţele Parlamentului britanic * Londra, 3 (Rador). — In timpul ultimei sesiuni a Parlamentului, Prinţul Filip al Greciei s’a făcut remarcat ca un obişnuit al galeriei vizitatorilor de marcă. Cu o răbdare crâncenă, Prinţul a asistat la desbateri tehnice, de la care mulţi deputaţi preferă să şe sustragă,TIXT Prinţul a vizitat tot atât de des şi Camera Lorzilor, câştigând repede cunoştinţe adânci asupra structurii politicei britanice. • Englezii fac o legătură între acest interes evident pentru procedura parlamentară și zvonurile despre idila regală. SEMĂNĂTURILE DE TOAMNA Al) REZISTAT IA GER SI SUNT APĂRATE ACU DE ZĂPADĂ După dateie primite la ministerul agricot&turii și domeniilor, situaţia agricolă se prezintă după oura, urmează: In săptămâna dela 16—22 Decembrie gerul s’a înăsprit, dar in săptămâna, următoare timpul sa mai încălzit şi a nins în toată ţara. Zăpada căzută a fost mai abund sută în, Sudul Banatului 10—20 cm., Dobrogea 10—15 cm., şi regiunea Iaşi 10—15 cm. In Transilvania de Sud, Oltenia, Muntenia şi Estul Moldovei a nins 5—10 cm., iar în Transilvania die Nord şi Vestul Moldovei suib 5 cm. Temperatura a variat în prima săptămână între mediile de —4,5 gr. şi—19,4 gr., iar în a doua săptămână intre mediile de –3,5 şi —9,5 grade. Semănăturile de grâu şi secară au rezistat la ger şi sunt apărate acum de zăpada aşternută de curând. La revizuirea însămânţărilor de toamnă s’au mai înregistrat însămânţări pe suprafaţa de 22.118 ha., totului insamânţărilor fiind astfel de 2.457.155 ha. ceea ce reprezintă 92.210/« faţă de media însămânţărlor de toamnă din anii 1940—1945 şi 88,950/« faţă de suprafaţa prvăzută în planul de cultură pe anul 1946. Starea vitelor este bună in 41 județe, mediocră în 8 județe iar în 9 judeţ© vitele sunt slabe. DARURI DIN SUEDIA PENTRU COPIII DIN REGIUNILE LOVITE DE SECETĂ Ministerul sănătăţii face cunoscut că a sosit în ţară 20 vagoane cu alimente, îmbrăcăminte şi vitamine, trimise ca daruri de Societatea „Salvaţi Copii’’ din Suedia. Aceste daruri sunt destinate pentru ajutorarea copiilor din regiunile bântuite de secetă din Moldova. ALEXANDRU GRAUR de AL. ROSETTI Rectorul Universităţii din Bucureşti Numirea recentă a d-lui Alexandru Graur la catedra de limba şi literatura latină a Facultăţii de litere din Bucureşti, devenită vacantă, rezolvă o criză deschisă acum 10 ani, întors de la Paris în 1929, după studii încununate de succes, doctor în litere de la Sorbona şi elev dipilomiat al Şcoalei de înalte studii istorice şi filologice din Paris, autor a numeroase studii de specalitate în reviste consacrate, d. Graur se putea aştepta la o strălucită carieră universitară. Atât pregătirea sa în materie, cât şi opinia maeştrilor săi, A. Meillet, cel mai mare linguist al timpurilor noastre, J. Vendryes şi A. Ernouţ, toţi trei autorităţi necontestate,care îl recomandau în scris în modul cel mai elogios pentru o catedră universitară, justifăciau speranţa într’o grabnică ascensiune a d-sale la catedra dela facultatea de Utere din Bucureşti. Totuşi, prin combinaţii de culseu şi călcarea flagrantă a legii învăţământului superior, un alt candidat a fost chemat în 1936 la catedra vacantă, iar când, mai târziu, în 1938, d. Graur s’a prezentat la concursul pentru ocuparea unei conferinţe de amba latină, la facultatea de litere din Iaşi, autoritatea tutelară a desfiinţat pur şi simplu conferinţa, închizând astfel calea unui cercetător bine pregătit şi dornic de a profesa. Au urmat, apoi, aniii grei care au pregătit invazia hitleristă din 1939. O echipă tocmită de huliganii care oficiau la guvern, la gazeta cea mai răspândită din Capitală şi la facultatea de litere din Bucureşti, a atacat pe d. Graur în faţa liceului Lazăr şi, lovindu-l în cap cu drogi de fier, a încercat să-l suprime. L-am văzut, câteva ore mai târziu, pe masa de orgiu a spitalului Brâncovenesc, sforţându-se, totuşi, să surâdă... În anii negri ai urgiei hitleriste, când flacăra intelectualităţii româneşti fusese redusă la proporţiile unui opaiţ, d. Graur, retras în colţul său, a participat la pregătirea, în tăcere, dar cu aprigă nădejde în puterile democraţiei, a loviturii de Stat de la 23 August 1944. Astăzi, la un an şi jumătate de la această dată, îi este îngăduit să culeagă roadele străduinţelor sale, de la un loc unde ar fi trebuit să fie chemat încă din 1936. Oricât de curios s’ar părea, pentru o cultură carepână ieri a pus pe primul plan al preocupărilor sale afirmarea descendenţei noastre romane, studiul limbii latine nu a înflorit la noi în ţară. Până la proba contrară, profesorii universitari de limba latină sunt învinuiţi de această stare de lucruri. D. Graur va avea rolul de a schimba această situaţie şi de a forma viitori cercetători şi profesori de limba şi literatura latină. Cunoştinţele sale în această materie, care merg de la limba primitivă indo-europeană până la limbă română actuală, publicaţiile sale, bin© apreciate de cercurile savante de la noi şi din străinătate precum şi talentul său didactic îi vor permite, suntem siguri, să facă din catedra sa de la Bucureşti un centru de atracţie pentru studiile de Limba latină. Trecutul de luptător pentru cauza democraţiei va asigura d-lui Graur un loc de frunte în învăţământul nostru superior, căci tineretul dornic de o orientare nouă va fi atras de noul învăţător. învăţământul limbii latine în România, ajuns într’un impas, va cunoaşte de azi înainte o bine- Duminică 5" Bossuarie 194?4 PAGINI m APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE 4-1DIRECTjfi . IN UNIUNEA SOVIETICĂ Serbarea pomului de Crăciun în familia inginerului Mihail Prusov* m&ns O DELEGAŢIE MÂNĂ PLEACĂ LA MOSCOVA Pe la mijlocul acestei luni, o delegaţie română, în frunte cu d. Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei naţionale, va pleca la Moscova pentru a trata încheierea unui nou acord comercial cu Uniunea Sovietică. Tehnicienii ministerului economiei naţionale şi ai ministerului de finanţe au pregătit toate lucrările preliminarii cari vor fi examinate într'un viitor consiliul de miniştri. GÂNDURI DE PENTRU CAMPANIA AGRICOLĂIARNA DE PRIMĂVARA O gospodărie agricolă, chiar de mică importanţă materială, este o întocmire mai complicată decât un atelier şi chiar o fabrică, pentru că în aceasta fenomenele cari se petrec pentru înzestrarea cu clădiri, pentru instalarea de maşini, pentru aprovizionare cu materie primă, pentru punerea în acţiune in scopul producţiei şi, in fine, pentru conducerea şi desfacerea produsului sunt simple in realitate şi se repetă uniform şi continuu. Aceste fenomene ne par complicate numai atunci când întreprin-iderea este mare, vastă, pacă ,la acesta caracteristice aleproduc-Vîlinii industriale adăugăm că ea este neatâmnată de intemperii. înţelegem deosebirea esenţială între gospodaria industrială şi cea agricolă. In aceasta din urmă, fenomenele şi formele sunt mai numeroase, deci mai complicate, şi în desfăşurarea lor sunt direct influenţate de factori aproape in întregime independenţi de voinţa omului, natura terenului şi clima, abstracţie făcând de împrejurările şi economia care determină posibilităţile de braţe de muncă, de credit şi de desfacerea produselor. In asemenea condiţiuni, gospodarul agricol are a-şi stabili un plan de exploatare sau de organizarea exploataţiei. Fiind vorba de organizare, planul se concepe pentru o durată mai lungă, încă totdeauna pe baza condiţiilor date naturale, sociale, economice şi personale. Inţelegându-se prin aceasta din urmă aptitudinile şi mijloacele personal ale agricultorului. Pentru executarea planului şi pe baza lui se întocmeşte, de cu iarnă, un plan de cultură in cursul unei campanii agricole. Planul de cultură nu este fix şi imuabil, pentru că pot să survină împrejurări cari să facă necesare modificări. De exemplu, o semănătură de toamnă, să zicem orzul de toamnă, a degerat; în cazul acesta vom avea de chibzuit ,ce să cultivăm în locul lui- In împrejurările excepţionale de acuma, create de război, întocmirea planului de exploatare şi a planului de cultură este mai dificilă decât in vremuri normale, mai ales pentm că nu putem socoti cu o stabilitate în condiţiile de transport şi în valoarea banului, care a descrescut foarte mult în timpul din urmă şi din această cauză preţurile tuturor bunurilor s’au urcat enorm In acelaş interval. N©putând prevedea cari vor fi preturile la vremea desfacerii produselor viitoare, trebue să socotim un risc faţă de preturile actuale. Acestea prin efectul lor psihologic, vor stimula producţiunea intr’un sens sau altul. Dar urcarea preţurilor este o sabie cu două tăişuri, pentru că agricultorul trebue să se aprovizioneze cu diverse articole de pe piaţă, fie pentru nevoile producţiunii, ca benzină, ulei, seminţe, unelte, etc., fie pentru consum dii familie şi pentru îmbrăcăminte. Scumpetea textilelor determină năzuinţa agricultorului de a-şi produce singur materia primă respectivă. Aşa este de aşteptat ca să se extindă cultura plantelor textile, in, cânepă, bumbac. Un gând de iarnă pentru campania agricolă viitoare trebue să fie grija neadormită de a ne asigura hrana vitelor. Cine n’are lucemieră sau trifoişte, să caute a-şi procura sămânţa necesară. Deasemeni şi pentru cultura borceagului, meiului, a măturilor, a sfeclei de nutreţ. In deosebi sfătuim pe ţărani, micii cultivatori, să nu se bizite pentru întreţinerea vitelor, numai pe ciocani (hlu,ji) şi pe pae. O cultură foarte bănoasă este a orezului pe care o recomand tot micilor cultivatori, cari au apă la îndemână. Adresându-ise d-lui ing. agronom de la Ocolul Agricol din localitate, li se vor da instrucţiuni de cultură şi li se vor spune de unde să-şi procure sămânţa. Ca o dovadă cât este de bănoasă cultura orezului, voi spune că un domn inginer agronom, ocupânduse numai cu această culturii, a câştigat în câţiva ani 700.000.000 lei, după cum mi-a mărturisit el însuşi când l-am întâlnit mai deunăzi. ..D-le profesor, îm spunea el, —căci i-am fost profesor — nu-mi trebueşte aibă şi sfătuesc pe toţi colegii mei a se aşte la muncă pe cât FOSibil”. . ....... J.LA 1 de N. O. POPOVICi-LUPU Profesor onorar al Facultăţii de Agronomie Am subliniat mai sus cuvântul bumbac, pentru că am şi pentru acesta un sfat întemeiat pe fapte : o fermă a facultăţii de agronomie, Petroşani, situată pe lunca Dunării, a cultivat bumbac, pe care, pregătit după cuviinţă, l-a trimis la un atelier de ţesătorie. Aci s-au împletit ciorapi de toată bunătatea. Ciorapii au fost vânduţi personalului, cu şase mii de iei perechea. Pe piaţă, ciorapii proşti costă 30-35 mii lei perechea. La preţul de 6 mii au câştigat şi ferma şi atelierul de ţesut. Nu-i aceasta o pildă vrednică de urmat acolo unde terenul este purpice pentru cultura bumbacului şi unde se poate înfiinţa şi un atelier de tricotaj ? Asta ar fi în rolul unei cooperative. In fine, in meditaţiunile lui de iamnă pentru activitatea de desfăşurat în viitoarea campanie agricolă, agricultorul să nu uite industriile anexe: creşterea peştilor dacă are iaz, a viermilor de mătase şi mai cu seamă a albinelor. Mierea se caută mult din cauza lipsei de zahăr. îmi este cunoscut un caz: un gospodar cu 45 stupi a recoltat anul acesta 1000 kg. miere care socotită cu 40.000 lei fac 40 milioane lei. : Cu toată ieftinirea banului aceasta este o sumă frumușică pentru un gospodar mijlociu. O mare afacere de spionaj descoperită in Franţa Paris, 3 (Rador). — A fost descoperită o mare afacere de spionaj în favoarea serviciilor de informaţiuni germane, retrase acum în Spania. Maiorul Jan Burjammer, în vârstă de 48 de ani, făcând parte din personalul unei mici companii de aviaţie, a fost arestat împreună cu soţia şi fiica sa, plus menajera, casei. In 1183, Rugammfti, care avea mare nevoie de bani, a intrat în serviciul de informaţii al armatei germane, prin mijlocirea cumnatului său, aflat în prezent în Argentina. El avea însărcinarea de a supraveghea frontiera Pirineilor în cazul unei debarcări a plaţilor în Spania. Pentru a masca adevărata sa activitate, intemeiase o întreprindere comercială lângă Oloron. De atunci, el a intrat în contact cu serviciile de informaţii germane răspândite în Spania. Rugamimer a reuşit să comunice informaţiuni importante mai ales asupra mişcărilor aviaţiei aliate în timpul ultimei faze a ostilităţilor, pe când comanda baza aeriană de la Marignane. Deasemeni, a putut face ca un agent german să treacă în Marod. Maiorul Rugammer a avut o purtare strălucită în timpul primului război mondial pe care l'ă terminat ca locotenent de aviaţie. In timpul ocupaţiei, ea a făcut parte din serviciul de ordine «a Legiunea trădătorului Dahimand şi din partidul Iul Doriolt, o ni I ii ................................................... D. de Gasperi a plecat spre Statele Unite Roma, 3 (Rador)’. — D. de GasPeri, preşedintele consiliului de miniştri, care în cursul dimineţii de Vineri a plecat spre Statele Unite, a avut tot mai multe întrevederi cu oamenii Poliici italieni. El a declarat unui reprezentant al lui „Courier© Della Sera“ că invitaţia nor damuricană ere o mare importanţă, căci se îngădue să se creadă că Statele Unite vor putea atenua consecinţele tratatului de pace. ★ Romai,, 3 (Rador)'. — Intr’uin interview, d. de Gasperi, primul ministru italian, a, declarat la Roma înainte de plecare că misiunea sa în Statele Unite are principalele trei obiective: 1. Discutarea unui împrumut din Statele Unite. 2. Obţinerea unor oarecari garanţii pentru un minimum de livruri alimentare pentru Falia, odată cu terminarea activităţii organizaţiei UNRRA. 3. Crearea încrederii în noua Italie printre americani. Primul ministru a adăugat că, deşi Italia nu mai speră în modificarea tratatului de pace în general, totuşi, Statele Unite ar putea uşura unele clauze care privesc numai Walte şi Statele Unite. Regimntarea „împrumutului şi închiriere“ intre Statele Unite şi U. R. S. S. Washington, 3 (Rador). — Guvernul Statelor Unite a trimis la 1 Ianuarie instrucţiuni ambasadorului său de la Moscova ca să reia cu Uniunea Sovietelor examinarea problemei reglementării ,,împrumutului şi închirierii“. Purtătorul de cuvânt al departamentului de stat a declarat că guvernul nord-american speră că un acord va putea fi încheiat la o dată apropiată în vederea unei reglementări definitive. El a adăugat că conversaţiile prevăzute se vor desfăşura în cadrul reglementării „împrumutului și închirierii” aşa cum s’a definit [ffis acordul Oit Thimmea Sorim «V Vvji-Mț. teîor dela II Iunie 1942, care prevede reglementarea datoriilor după terminarea ostilităţilor en Japonia. DOUA SĂRBĂTORI LEGALE CONSECUTIVE Ministerul muncii, asistenţei şi asigurărilor sociale, având în vedere că zilele de Duminică 5 şi Luni 6 Ianuarie a. c. sunt două sărbători legale consecutive, ci aprobat ca atelierele de frizerie , să fie deschise Luni până la ora 13, cu obligaţia de a fi închise? Marţi 1 Ianuarie del# r