Universul - Provincie, aprilie 1947 (Anul 64, nr. 75-80)

1947-04-04 / nr. 76

SEMNIFICAŢIA DISCUHILOR MN PARLAMENT ' Ctomdititwtile }n pere era de pre* I fltjTOR că va funcţiona partomen- I kád, fia urma refugiului opoziţiei I le a participa la lucrări, ar fi IWttat îndreptăţi, la, început, cre­­lifflta, că cw'tivitati'a desfăşurată lin Beciul Patriarhiei n’ar putea R dec&t «n simulacru de viață Iterlammtară, periamentiH — dl însuși — devenind astfel un aim- Xo htrou de înregistrare. Mn punct de vedere »1 logice« fopfltitirţionale formale, raţiona* mentul n’ar fi fost lipsit de te- Bseinicâia, mai ales dacă am re- Coaa ortteatile de Judecată, In cs brivegis compoziţia şi fu­ncţiuni­le atews­tului parlament, numai c al doi factori imediat vizibili: • majoritate compactă, pe de o parte, ş: • bancă ministerială, •cotită în mod absolut de prezen­ţa opoziţiei şi, deci, de rigorile u­­nui control parlamentar efectiv, pe de altă parte. Cine a urmărit însă zi de zi activitatea desfăşurată în incinta Adunării deputaţilor, a putut constata că situaţia de fapt este departe de a se potrivi cu dez­uncţiiunile teoretice ale raţiona­mentului de mai sus. Parlamentul actual, dovedeşte însă a fi un organism viu şi gos­tiv, păstrându-şe toate pr­erogato­­rile conferite de Constituţie.­­ Prin comunicările şi enunţările de interpelări de la începutul şe­dinţelor, şi prin modul de parti­­cipare la desbaterile generale şi la lucrările din comisii el îşi a­­firmă constant individualitatea şi rolul de organ de control al ac­telor de administraţie şi de gu­vernământ. Tot aşa parlamentul îşi afirmă dreptul de iniţiativă în întocmi­rea şi depunerea diferitelor pro­­ecte de legi, cum şi în dezbate­rea celor depuse de guvern, cu care prilej se pune deseori în dis­cuţie politica generală a guver­nului fie tn problemele econom­i­­co-financiare, fie tn cele­­sociale, culturale sau de pură adminis­traţie. E adevărat, că grupurile parla­mentare care formează majorita­tea şi care, aproape toate, apar­ţin partidelor reprezentate în gu­vern, deşi au la­ bază ideologii politice deosebite, simt legate între ele printr’un acord de cola­borare ce şi-a găsit expresia în platforma-program din Mai 19­16. Nu trebue însă să uităm că punctele din platforma-program nu constitue mimai un angaja­ment între părţile participante la acordul de colaborare în gu­vern şi in parlament, ci şi un angajament faţă de corpul elec­toral, pe baza căruia au fost a­fŞl candid­aţii Blocului­. Cei aleşi au­­ deci obligaţia politică — în afară , de aceia de omoare de a-şi res­pecta acest angajament, exerci­­­­tăndu-şi mandatul de deputat. In conformitate cu obligaţiunile j luate faţă de alegători. De aci j decurg? nu numai datoria de a-şi­­ îndeplini ei, cu fidelitate, acest I angajament, dar şi dreptul de a I veghea ca şi guvernul să-l înde­­­­plinească, fără nici o abatere j voită sau nevoită d la litera şi J spiritul lui. Această grijă a a deputaţilor de a-şi respecta angajamentele faţă de alegători a fost mai evidentă cu ocazia discutării proectului de buget. Nu ştim care va fi soar­ta acestui proect. Remarcăm, însă, fermitatea cu care deputa­ţii şi-au­­apărat dreptul de a face să birite punctul lor de vedere. Această fermitate a marcat un fapt nou în concepţia şi mai ales în practica parlame­ntarismului român. El a dovedit că nu miniş­trii sunt aceia care trebue să im­pună legile parlamentului ci par­lamentul e acela care trebue să arate miniştrilor care sunt legile conforme Interesului comun. Bineînţeles că firesc e să fie aşa. Cum lucrurile fireşti se în­cetăţenesc cu greu la noi în ţară, e bine să ţinem seama de acest caz. REGELE GEORGE AL GRECIEI A MURIT IN URMA UNUI ATAC DE CORD Noul Rege a fost pro­clamat in persoana Prinţului de Coroană Paul Atena, 1 Aprilie, (Radar)., _­Regele George al elenilor a murit Marţi, la urma unui atac de cord. Regele a murit la ora 14.30, ora locală, ★ Atena I (Radar). — Regele George a literat în biroul său cu ministrul­ educaţiei,­­d. Papadi­­mnis, până la ora 13 şi 35 (ora lo­bată)* Apoi, s'a dus să ia m­asa şi 11 a simţit răiu, pe neaşteptate. Ajungând, în dormitorul său, el p, cerut un pahar cu apă şi un prosop. Apoi, simţindu-se ameţit, f*« întins pe pat. Nu erau de fa­ţă decât câţiva funcţionari ai curţii. Atunci când adjutantul regelui, generalul Melos, a sosit la palat, regele era pe moarte, şi doctorul, chemat de urgenţă, nu a putut de­cât să constate moartea în urma unui atac de inimă. Regele sufe­rise de angină pectorală. In momentul când consiliul de miniştri hotăra îmbălsămarea ca­davrului în vederea ceremoniilor publice, clopotele bisericilor bă­­tuit în tot oraşul. Până şi momentul de faţă nu s’au anunţat noui măsuri. 'Ar Atena, 1 (Radar). — Ştirea mor­ţii regelui George nu a fost adusă la cunoştinţa poporului grec de­cât la ora 16 (ora locală), când a fost croborât drapel­ul, de pe palatul regal­ Populaţia din Ateraa a aflat moartea regelui din­ anunţurile pu­se în faţa redacţiilor ziarelor. I­­m­ediat după acea o mare mulţime de cetăţeni Îndoliaţi s'a strâns în faţa palatului, pentru a privi ofi­­cialităţii­e ce sosesc în mod conti­nuu. „■ Regele Paul va depune jurămân­tul într’o şedinţă specială a Came­rii, ce a fost convocată pentru ora 15 şi 3o (ora locală) Marţi seara- PERSON­AUT­A­TEA DEFUNCTULUI REGE Atena, 1 Aprilie (Rador). — Re­gele George al Greciei s’a înapoiat pe Tron în Septembrie trecut, după un exil de 16 luni și jumătate,­­— recăpătându-și pentru a doua oară Coroana după un exil. Regele era nepotul Reginei Vic­toria a Angliei și s’a suit pe Tro­nul Greciei in 1922, după abdica­rea tatălui său- Regele Constantin. Timp de 12 luni, El a domnit cu greutate, iar după revolta de dreapta fără succes a generalului Metaxas, în 1926, a plecat în exil. Cea mai mare parte din exil și-a petrecut-o în Anglia, până în No­­embrie 1935, când, după ce poporul grec a votat in favoarea monar­hiei, s’a înapoiat pe­­Tron. Domnia Sa a durat 5 ani şi ju­mătate, până In Aprilie 1941, când Invazia germană L-a silit să plece din nou. El s’a refugiat în Creta, cu trei zile înainte ca germanii se ajungă la Atena şi, din Creta, e reuşit să ajungă în Egipt, după trei zile de peregrinări prin munţi, urmărit de paraşutişti germani şi dormind prin peşteri şi colibe de păstori. Mai târziu, a venit iarăşi în An­glia. In Septembrie 1946, poporul grec a votat din nou în favoarea rao­narhiei si Regele s’a înaipoiat cin nou in ţară. Regele George s’a născut la 20 Iulie 1690. In 1921, s’a căsătorit cu Princi­pesa Elisabeta. Fiica Regelui Fer­dinand al României şi a Re­ginei Maria, divorţând in 1935. Regele nu a avut nici un copil. NOUL REGE Atena, 1 (Vader). — Surawe­­rul la Tronul Greciei este Prin­ţul Paul, fratele Regelui decedat. Prinţul Paul s’a născut în 1991 şi în 1938 s’a căsătorit cu Prin­cipesa Frederika­ Luiza, fiica Du­celui de Brunswick. ' ★ Atena, 1 (Rador). — Prinţul de Coroană Paul a fost proclamat Rege al elenilor şi va depune ju­rământul la ora 18 (ora locală). * Atena, 1 (Rador). — La ora 20, toţi deputaţii şi toţi membrii Si­nodului s’au întrunit la Palatul Regal pentru a primi jurămân­tul Regelui Paul așa cu­« pre­vede Constituția. Tânărul Principe Constantin, fiul Regelui Paul, a devenit Dia­­doc, adică Principe Moștenitor. Guvernul și-a prezentat demi­sia, dar Regele Paul a însărcinat tot pe d. Maximus cu formarea guvernului. ERUPŢIA VULCANULUI HEKLA Reykjavik, 1 (Radior). — Şase­­şapte curente de lavă se revăr­sau Marţi pe pantele vulcanului islandez Holda, aflat la 160 km. sud-est de Reykjavik, care a în­ceput să erupă Sâmbătă după ce a stat în inactivitate din 1878. Nu amt semne că erupţia va înceta. „Unul din curentele de la­vi­ane o înălțime de 10 m. și o lărgime de peste 3 km. și se deplasează cu 30 km. pe oră. O LUNGA INTERVENŢIE A D-LUI VIŞINSKI IN FATA ADJUNCŢILOR PENTRU GERMANIA Audierea Preşedintelui Agenţiei Interaliate de Reparaţii McHeavift, 1 Aprilie, (Rador). — Bwrrispond­entul agenţiei „France Fresse” transmite : D. Vîşinski a făcut o lungă in­tervenţie în faţa adjuncţilor pentru Germania, cu privire la audierea d-lui Ruciff, preşedin­tele agenţiei Interaliate de Repa­­•aţo. D. Vîşinski a insistat ca nn­­«nsl ComsSliul miniştrilor să se aediaese de această chestiune. ^ Reprezentantul sovietic a pus Rund întrebări: Ce se aude cu re­­partiţi» vaselor comerciale ger­mane către cei care au drept fa­­le? In ce stadiu se află chestiu­­ea brevetelor germane? D. Rueff a răspuns că englezii­­ americanii au pus 700.000 tone dispoziţia Agenţiei, în Iunie 1945. Totul a fost repartizat afară de 50.000 tone, fără contestaţie. În a doua întrebare, d. Rueff a precizat că, la intrarea aliaţilor în Germania, s’a preiat un orga­­­tism cl fiecare zonă, pentru preluarea secretelor de fabrica­ţie germane. Agenţia a fost in­­furnată că lista brevetelor este publicată şi ţinută la zi. D. Rueff a reamintit că atribuirea de uzi­ne nu comportă şi atribuirea brevetului utilizat. În acea uzină. In Iulie 1946, Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa s’au angajat să publice brevetele uti­­lizate. D. Vîşinski a luat din nou cu­vântul, vorbind o oră şi un sfert. Delegatul sovietic a arătat că, din expozeul d-lui Rueff reese că reparaţiile nu au fost duse la lam sfârşit deoarece regulile ste­­b­ilite la Potsdam nu au fost ur­mate. D. Vişinski a cerut constituirea unui comitet care va primi sar­cina să pregătească raportul că­tre Consiliul Celor Patru. Acest raport va cuprinde cele declarate de d. Rueff la întrebările adjunc­ţilor şi sublinierile făcute in­­ a­­ceastă chestiune. Se va vedea a­­tunci dacă miniştrii vor trebui să studieze personal problema. Discuţiile vor­ continua Miercuri dimineaţă. PREGĂTIREA RAPORTULUI ASUPRA PROECTULUI DE TRATAT CU AUSTRIA Moscova, 1 (Radch­). — Corespon­dentul Agenţiei ,,Frances Press«” transmite : Ajuncţii pentru Austria au con­tinuat Marţi dimineaţă pregătirea raportului asupra proectului de tratat pentru Austria, studiind trei chestiuni şi anume : 1­ — Chestiunea germanilor na­turalizaţi austrieci. Delegaţia so­vietică este de părere să se anu­leze toate naturalizările făcute după 1 Martie 1933 şi să se inter­zică orice imigrare germană in A­­ustria Delegaţiile engleze şi ame­ricană propun să se reducă apli­carea acestor măsuri numai la germanii nazişti­ Delegaţia fran­ceză a cerut o studiere compli­mentară a acestei chestiui. 2 — Persoanele strămutate , toţi germanii originari din Reich­ şi locuind în Austria, să fie trans­feraţi în Germania. Celelalte trei delegaţii sunt de părere să se re­zerve această chestiune pentru miniştrii­­ de afaceri străine, când vor discuta problema generală a transferărilor de populaţie. 3. — Bunurile germane in As­­tria: Această chestiune, cea mai controversată dintre toate chesti­unile tratatului austriac, a fost de abea începută, deoarece d. Gusev a declarat că nu poate participa la discuţii, trebuind să asiste pe d- Molotov în cursul Şedinţei pri­vate a Consiliului celor patru Probabil că şednţa de Miercuri va fi cea mai importantă din toate cele ţinute până acum de adjuncţi, deoarece se va desbate această problemă a bunurilor germane. NICI O HOTĂRÂRE A CELOR PATRU MINIŞTRI DE EXTERNE Moscova, 1 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei „France Presse” transmite: * Şedinţa particulară a celor pa­tru miniştri de externe a durat trei ore şi jumătate. Scurtul comunicat dat presei la ora 14 şi 45 (ora locală) a arti»­ti simplu di discuţia s’a limitat la problema nivelului industriei germane şi la acea a reparaţiu­­nilor, neluându-se nicio hotărâre. Nicio a­ltă informaţiune nu a fost dată presti. Cei patru miniştri de afaceri străine se întrunesc Miercuri, în şedinţă obişnuită, pentru a dis­cuta forma şi extinderea guver­nului provizoriu gr GMenW. NOUA ÎNCADRARE A SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERILE PARTICULARE Ministerul Economiei Na­ţionale, Subsecretariatul de Stat al Preţurilor a întocmit patru decizii referitottare la noua încadrare şi salarizare a salariaţilor de toate categoriile din întreprinderile particulare. Deciziile se referă la: a) salariaţii din industrii; b) minerit; c) salariaţii din bănci, cooperative, întreprinderi co­merciale şi asigurări; d) sala­riaţii Soc. Rom. de Radio-Di­­fuzine, S. A. R. de Telefoane şi ziariştii. Toate deciziile prevăd 12 clase de salarizare după func­ţiunea îndeplinită de salariat, cu excepţia salariaţilor de la publicaţiile cotidiane sau pe­riodice care se încadrează nu­mai în 8 clase de salarizare. Clasele de salarizare* sunt a­­celeaşi pentru toate catego­riile. I­a salariul fiecărei clase se adaugă: 1. Spor de vechime de 5% pentru fiecare doi ani în câm­pul muncii, limita de acordare a sporului fiind de 30 ani ve­chime; 2. o alocaţie de 200 mii lei hinter pentru fiecare copil minor. Pentru salariaţii aii că­ror copii urmează cursurile şcolare sau universitare alo­caţia se acordă până la vârsta de 23 de ani; 3. indemnizaţia ocazională conform contractu­lui colectiv (naştere, căsătorie, moarte). Noile decizii prevăd aprovizio­narea salariaţilor prin econo­­maie precum şi contribuţia pa­tronilor la susţinerea cantine­lor. Decizia privitoare la Salari­zarea minerilor prevede de ase­­menea acordarea unei prime speciale denumită „primă de intrare în mină” în raport cu greutatea muncii care se efec­­tuiază în mina respectivă și care primă variază între 30 și 100%. (Agerpress). M. S. Regina Mamă Elena la Lausanne Lausanne^ 1 (Rador). — Regi­na Mamă E­lena a României a sosit la Lausanne, venind de la Geneva. D-na Beneş acceptă patronajul acţiunii cehoslovace pentru ajutorarea României Braga, 1 (Rador). — Agenţia „Ceteka” transmite: D-na Hama B€neş, soţia preşe­dintelui Republicei, a comunicat primului ministru, d. Klement Gottwald, că acceptă cu plăcere patronajul acţiunii cehoslovace pentru ajutorarea României. Au­itorarea ţărilor distruse de război primează pe aceia a Washington, 1. (Rador). — D. Charles Eaton, preşedintele co­misiei afacerilor străine a Ca­merei Reprezentanţilor, a anun­ţat Ma­rţi seara că legislaţia pentru ajutorarea ţărilor distru­­­se de război va obţine precădere faţă de legislaţia prevăzând aju­torul nord american pentru­ Gre­cia şi Turcia. Deşi a admis în faţa ziarişti­lor că Camera Rep­rezentanţilor Greciei şi Turciei nu poate examina legislaţia de ajutorare pentru ţările devastate de război decât la 14 Aprilie, ca 9 mai devreme, d. Eaton a afirmat că este m­ai ulgerată” decât pro­gramul pentru ajutorarea Gre­ciei şi Turciei. Se afirmă că acest propect pre­vede suma de 50 milioane dollari pentru ajutorarea imediată cu al­i­emente a populaţiei greceşti. Adevăraţii scop al ajutorului american pentru Grecia şi Turcia WASHINT­TON, 1 Aprilie (Rador). — Corespondentul agenţiei „TASS” tranşante : Comisiunea senatorială pentru an­chetarea beneficiilor de război a as­cultat în zilele din urm­ă pe marto­rul Moffet, unul din conducătorii in­dustriei petrolifere, asupra marilor beneficii, realizate de societăţile pe­trolifere in vinderea petrolului arab către marina de război a Statelor tr­uite. După aceia , Brewster, preşedin­­tele comisiunei, a declarat reprezen­tanţilor presei că ajutorul american pentru Turcia şi Grecia are scop de a proteja, concesiunile din Orientul Mijlocii şi că, in această ordine de idei, guvernul ar trebui să obţină petrol la preţuri mai mici Ministerul marinei al Statelor U­­nite contestând declaraţia d-lui Mof­fett că societatea petroliferă „Ara­bian American Oil Company" ar fi realizat In cei trei ani de război be­neficii de 68.000.oos dolari, d. Brew­ster a amânat reuniunile comisiunii până la lămurirea acestei chestiuni­­d Domnia sa a declarat că comisitunea senatorială pentru anchetarea bene­ficiilor de război invitase pe fostul seno­r al statului Montana, Wheeler, să ia part la studierea chestiunii cumpărăturilor americane de petrol din Orientul Mijlociu. D. Wheeler a căpătat un «are re­nume în Statele Unit» în 1933, cu prilejul scandalului petrolifer. Ziarul „Daily Miror” declară că propunerea preşedintelui Truman de a da ajutor Greciei şi Turciei se ex­plică prin faptul că Statele unite sunt interesate în bogăţiile petroli­fere ale Arabiei Saudite, de unde marina militară americată primeşte in momentul de faţă a trei parte din cantitatea de petrol de care are­ nevoie. Ziarul semnalează că anul trecut Banca Importurilor şi Exporturilor a acordat lui Ibn Saud, Regele Ara­biei Saudite, un împrumut de 20 milioane dolari, şi că Corporaţia re­­,constructivă şi financiară din Statele Unite a împri­m­tat în timpul răz­boiului, britanicilor, 39 miloane dolari, care urmau să fie remişi lui Ibn Saud. Ziarul confirmă anumite amănunte din depoziţiile lui Moffett, care se referau la foştii ofiţeri de marină şi la un fost funcţionar al societăţii pe­trolifere .,Arabian American Oil Com­pany", care dusese tratative cu pri­vire la cumpărarea petrolului pentru marina militară. In 1945, Welsh (care în momentul de faţă este funcţionar al societăţii petro­lifere „Standard Oil Company of New Jersey") şi Bodeshat (actual­mente funcţionar al societăţii petro­lifere „General Petrolium Company"), foşti locotenenţi in marina de război a Statelor Unite, au declarat că mari­na militară a Statelor Unite plătise pentru petrol preţuri exraor­dinar de mari. Barthelmes, fost funcţionar al societăţii „Arabian American OU Company" ,a declarat că a văzut documente care atestau că guvernul Statelor Unite plătise mai mult de 13 milioane dolari societăţii „Arabian American Oil Company” şi că „be­neficiile” atingeau circa 15.999.009 dolari, după defalcarea preţului de producţie, preţului de arendare şi a costului tratării petrolului. Noui critici aduse de d. Wallace politicei preşedintelui Truman New York, 1 iRider).—D. Henry Wallace, fostul ministru de comerţ al Statelor Unite, a declarat că lu­mea înfometată şi temătoare cere­rii o cruciadă americană în numele urii şi groazei de comunism, ci o cruciadă mondială în numele fră­ţiei intre oameni. Vorbind la o întrunire convo­cată de grupul liberal „Cetăţenii progresişti din America”, d. Wal­lace a spus: „Organizaţia Naţiunilor Unite este singura speranţă pentru pa­cea lumii. Problema greacă este o problemă mondială şi deci trebue rezolvaţi de ONu­’­ Declarând că doctrina preşedin­telui Truman referitoare la ajutor l'.itea Greciei primejdueşte pacea lumii, d. Wallace a spus: „Ne găsim astă seară aci pentru a afirma că pacea cere americani­lor să respingă această doctrină şi să afirme din nou credinţa lor intr-o organizaţie puternică a Na­ţiunilor Unite. Preşedintele şi sprijinitorii săi republicani sunt mai puţin intere­saţi de necesităţile de hrană ale poporului grec decât de necesită­ţile de petrol ale marinei Statelor Unite. Planu­l de a combate comunismul se află sub rangul acestei necesi­tăţi*.. . Desminţirea unui pretins interview al generalissimului Stalin Magrova.­­ (Agerpres). — A­­gertţia „Tass" transmite: La 28 Martie mai multe ziare din Atena au publicat „un in­terview” pe care generalissimul­­Stalin l-ar fi dat corespondentu­lui din Moscova al agenţiei ame­ricane ..United Press”. Ziarele din Atena indică ziarul „Make­­donia” din Salonic ca sursă de informaţiuni cu privire la acest „interview”. Agenţia ..Ta­ss” este autorizată să declare că generalissimul Sta­lin nu a dat nici un „interview” asemănător celui publicat în zia­rele greceşti din 28 Martie, nici corespondentului agenţiei „United Press" şi nici vre­unui OM cores­pondent şi că „interview-ul” pu­blicat de aceste ziare reprezintă un fals grosolan pe deaîntregul inventar. ______ GREVA GROPARILOR Londra, 1 (Rador), — Greva declarată Sâmbăta trecută de groparii şi specialiştii în­ crema­­ţiune la Sydney (Australia) a fost cauza pentru care, până a Luni, 130 de morţi nu au putut­­ fi îngropaţi. * Singurii morţi ce au putut fi îngropaţi au fost cei înmormân­taţi în cimitirul municipal, ai cărui gropari nu fac parte din sindicatul groparilor din cimitire. ORAŞE SOVIETICE GORKI. — SqMV* 1 k­m­* piaţa de Mugi Krtsnli nul oraşului J. . ■ ................ LUCRĂRILE DE ERI ALE PARLAMENTULUI Două interpelări cu privire la masacrele de la Iaşi. — Răspunsurile d-lor miniştri L. Pătrăşcanu şi general Lascăr SadiniA a fost deschisă la pag 10, sub preşedinţia d-lui Mihail Sado­­veanu. Pe banca, ministerială sunt prezenţi d-nii: Lucreţiu Pătrăşca­­niu, Teohari Georgescu, general Mihail Latacăr, Al. Alexandrin?­, Ion Pap, L. Rădăceanu, ing. N. Profiri, Romulus Zăratu­, Cobav Li­­vezeamiu, general Dămăceanu, E­­mil Bodnăraş, I. Burcă şi Marin Fior­escu. După cetirea sumarului pe care Camera îl aprobă Si după ce d. Mihai Dragomir (P.N.P.) ia cu­vântul intr’o chestiune da regula­ment, se trece la interpelări. D. Eduard Manolescu (Evr.) luând cuvântul cu privare la ma­sacrele dela Iaşi petrecute in 1941, arată că populaţia evreiască se află in România cre paste o jumă­tate mileniu, deci face parte in­tegrantă­ din populaţia pârii. Cu toate acestea populaţiunea evre­iască a fost mereu până în 1940, o masă de manevra pentru partidele politice, devenind apoi până la 23 August 1944 Oratorul arată apoi amănunţit cum a fost pus la cale măpediul şi fixează valul generalului Stavrescu La ora 3 au incsput să tragă în evreii închişi la chestură cu mi­­taailereC©, până la ora 6, oraşul este împânzit de hoarde care je­fuiesc. Cei scăpaţi vii sunt incoro­­naţi, duşi la gară, îmbarcaţi in vagoane şi plumbuiţi acolo ca să nu poată ieşi nimeni. Trenul e sub comandă militar­â. Al doilea­ tren este format în aceleaşi condiţiunii. D. Ed. Manofescu descrie toată gro­zăvenia acestor trenuri ale morţii, unde nimeni nu avea voie să se dea apă, majoritatea murind pe drumul acesta al cruzimii da ne­­descris. Sunt duşi la Călăraşi-Ia­­lomiţa, cei care au mai scăpat cu viaţă, iar la 31 August 1941­­sunt puş în libertate şi aduşi la Iaşi. Revenind la judecarea procesului, d-sa protestează vehement Împo­triva faptului că deşi dat spre ju­decare justiţiei militare, arestaţii auu fost puşi in libertate, majorita­tea din ei fiind legionari, vinovaţi «la omorârea a 14.000 evrei". Noi nu dorim răzbunarea — a spus d-sa —ci cerem să sa facă drep­tate. Poporul român nu poate fi vinovat de cele petrecute la Iaşi şi deficeia este necesar ca ceii vi­novaţi să-şi ia cineante răsplată, să cureţe această piatră de p© frun­tea poporul. D-sa încheie cărând guvernului, să ia măsurile cuvenite pentru o judecată dreaptă. I». Dimitrie Pen (P.S.D.) anali­zează răspunsul d-lui­ ministru ge­neral Miriai Lascăr pe care-l so­­coate i­ncomplect,­­ remarcând mai ales faptul că justiţia militară, in loc să dea curs procesului, a eli­berat pe cei vinovaţi. D-sa observă Ripoi că toate acestea, nu sunt de­cât manevre men­ite a da uitării oel© petrecute la Iaşi. ds este — fireşte, nu poate acuza pa nimeni Au trecut G­ard de la comiterea a­­cestui masacru şi vinovaţii nu si-au prâmit plata, ba mai m­ult, ei­ sunt puşi In libertate­, D-sa, precizează că nu se poate aduce nici o acuzaţie Împotriva Tribunalului Poporului care in­­tr'ac­evăr n’a putut să judece pro­cesul în timp utâl din cauza închi­derii lui, dar asta ne face să ce­­rem ca să se facă o instrucţie nouă în acest proces şi să nu de jude­cat de Curtea Marţială, ci de Curtea criminală. D-sa mai cere pedepsirea tuturor celor care fie pe cale directă, fie prin pasivitate, au­­contribuit­­la masacrul de la­ Iaşi. In continuare acuză autoritatea militară care a avu­t conducerea a­­cestru­i masacru. In­ încheiere d-sa cere ca toţi să fie pedepsiţi, ori­cine ar fi ei, ca şi pe cei care i-a­u eliberat. Cerem să se facă dreptate, nu -num­ai ,purtam justi­ţie, ci pentru moa­adă, civilizaţie şi renumele ţării. RĂSPUNSUL D-LTIT GENERAL MIHAIL LASCAR D. general Mihail Lascar, mi­nistru de război, declară că d-sa a găsit procesul la Curtea Marţi­ală a C. 4 Armată, de unde a fost strămutat la Bucureşti, după ce­ cei trei generali fuseseră scoşi din c­uză. Pe arestaţi d-sa i-a găsit liberaţi de către parchetul general ai Curţii superioare de Justiţie m­i- Titară şi cazul s’a deschis discuţia in­aieră, d-sa a dat ordin ca toţi să, fie aasistaţi în număr de 90, dosa­rele Iov fiind încheiate Mai sunt alte cercetari pentru alţi acuzaţi şi aceste dosare sunt in cum de desăvârşir­». In continuare d. general Lascar precizează că judecata se va face cu toată imparţialitatea şi că cei vinovaţi îşi vor primi pedeapsa cuvenită, conform legii. Dacă se vor descoperi fapte noui cu conchi­­ziţivi de vinovăţie, cei în cauză vor fi judecaţi potrivit Codu­l Justi­ţiei militare, oricine ar fi ei, însă numai pa baza faptelor de drept comun, crime şi delicte săvârşite pe un teritoriu în stare de război. Procesul va dura două-trei săptă­mâni şi nu va scăpa nimeni de răspunderea faptelor sale. DECLARAŢIA D-LUI PROF. LUCREŢIU PATRAŞCANU MINISTRUL JUSTIŢIEI I­, prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul justiţiei, blând cuvântil îşi arată mulţumirea că este on posibilitate de a arăta activitatea Tribunalului Poporului in legătură cu masacrele dela Iași. Imediat după 23 August, chiar sub au pe­­riid vechei legi, s’a dat ordin pen­tru anchetare. După 6 Martie 1945 a fost delegat cu anchetarea d. Dumitru Săracu, unul din cei mai destoinici acuzatori publici. In ac­­oest scop s’a deplasat la Iaşi unde a­ făcut ample cercetări, putând fî arestaţi toţi cei vinovaţi. La Tri­bunalul Poporului s’au putut star­bili o serie întreagă de vini grave care cădeau însă numai asupra li­nei borfaşi şi grade inferioare, ca şi pe anumiţi comandanţi militari. D-sa continuă arătând că, pe li­nia consecventă a atitudinii noa­stre în combaterea rasismului şi antisemitismului, care trebuiesc stârpite, atât in ilegalitate cât şi ca partid de guvernământ. Ancheta a atins şi pe anumiţi ofiţeri superiori care se aflau pe front şi care n’au putut fi aduşi de acolo, printre care şi generalii­ Stavrescu. Necesitatea­­ frontului i-a ţinut acolo. Când a fost des­fiinţat Tribunalul Poporului, an­cheta nu era definitiv terminată Noi n’am clasat nici un dosar şi nimeni n’a fost scos, fie sub acu­zare. D-sa arată apoi motivul strămu­tării procesului de la Iaşi la Bucu­reşti, p­racizând că acolo exista o atmosferă tulbure, care putea da naştere la complicaţii. In continuare d. ministeu Pă­­trăşcanu lămureşte pentru care motive procesul a fost dat spre judecare Curţii Marţiale, spunând că dosarul* au plecat acolo cu i a­­dicaţia de a fi judecat cu vinari­­­ţii sub stare de arest, procesur A Curţii Marţiale fiind mai rapidă. încheind, d-sa declară că proce­sul se află înaintea judecării, că este de acord cu cererea interpe­­la­tori­lor de a fi revizuite toate do­sarele, asigurând că-şi vor primi toţi vinovaţii pedeapsa, indiferent­­ de rang, cu singura grijă de a­­ servi ideia,­de dreptate. INTERVENŢIA D-LUI APOS­TOL D. Gh. Apostol (P.C.R.) luând cuvântul, declară că masacrul de la Iaşi face parte cfintr’un lanţ alcă­tuit din activitatea regimurilor istorice. Sunt cunoscute ideologiile legionare şi gogo-cuziste care ewi i Înalt naştere înainte de Antoneso’*, iar evenimentele din 1941 r.u t fctrâns legat» d» lupta dusă înpo­­­triva fascismului şi a urei de râs A de partidul comunist. D-sa amin­teşte de masacrul dela Galaţi din 1940 şi arată că tot partidul com­u­­niste a fost atunci in fruntea lu­pSi­tel,­­pierzând alături de evrei şi e­­lemaite comuniste române. Plat­forma partidului nostru — preci­zează d-sa — a cerut tuturor par­­tidelor formarea unui front de as­­priuie antifascistă, care­ a­r fi puttut duce la evitarea răziboiării cdl U. R.S.S., dar nu s’a putut alcătui frontul. A urmat dictaitura legio­nară şi antonesciană şi prigonieia ştiute împotriva democraţiiei arte­­i văitaţi, car® nu admiteau răzbelul ! împotriva ULR.S.S. D-sa se­ referă la politica dusă de partidele into­­rice pa caire o acuză de antisemi­tism şi oara în numele partitu­Aji camantei şi partidelor din B. P. D., ca toţi cei care au făcut masacrul dela Iaşi — autori materiali şi mo­rali — să fie protepsiţi exemplar. I D. Oh. Apostel încheie exprim&nd toată încrederea că de data acea- I sta vor fi pedepsiţi teil acuzaţ'A, ’ făiră nici o cruţare. Mai iau cuvântul d-nii: Bd. Mte­noleacu care cere revizuirea dou­ă retor ctosate şi urgentarea judecă., rii şi A 1 D. Pop care propun® 9 m­aţiune, conform regulamentitulorS, prin care se cere printre altele, o» judecate, să fie făcută nu de către Curtea Marţială, ci d­e către Curtea Criminală. Şedinţa este ridicată la ora 13, cea viitoare fiin­d anunţată pentru după amiază, la ora 18,30. Şedinţa de după amiază Şedinlui de după aam­ază a Ca­merei Deputaţilor a fost d­eschisă la ora 17,15, sub preşedinţia d-lui Aurel Potop, vicepreşedinte. Pe banca ministerială sunt pre­­■­genţi d-nii : prof .Pătcrăşcanu, Lo­­tar Rădăceanu, Octav Livezean­u, Tudor Ionescu, Romulus Zăroni, G. G. Vântu, Miron Niculescu, Marin Florescu, C- Agiti,­1- Ciolan, general Dămăceanu şi C. Tăgă­­neanu-D. G. G. Vântu, ministrul lu-­crărilor publice, depune mai multe proecte de legi printre care: 1. modificarea legii pentru înfiinţa­rea credi­tului naţionali industrial; 2-­­ Majorarea amenzilor jude­cătoreşti; 3- — organizarea minis­terului de industrie şi comerţ-D. ing. N- profiri, ministrul co­municaţilor educ© la cunoştinţa domniilor deputaţi că vor putea călători gratuit pe căile ferate române, pe căile ferate particulare la toate vapoarele statului român şi societăţii Sovromtransport şi pe autobuzele R. A. T- A- Dea­­semeni vor putea călători cu a­­vioanele TAR­S cu o reducere de SO­/». Se trece la interpelări D. Gh. Savin (P- N. P.) face o interpelare pentru ministerul coo­­peraţiei in legătura cu num­ir­ea în postul de consilier tehnic la INCOP a d-lui Eugen Popescu D-sa arată că d. Eugen Po­p­­ocu este un legionar tradiţionalist, a fost şef legionar la Academie. Co­mercială. D. Romulus Zăroni, ministrul cooperaţiei contestă c­ele afirmate de interpelator, întrucât, după cercetările făcute nu există la ministerul cooperaţiei nici un funcţionar cu numele de Eugen Popescu-D- Savin precizează că totuş E­­ugen Popescu s. fost numit con­­silier tehnic inteisteriel 1® I. N. C. O. P., la începutu! lunii Martie. "ir D B#rim MSaoleMB Sf, P,) tece o interpateav D-1LI mirustr» al muncii cu privire la politica ducă de Departament în materie de construcţiuni- D. Icotar Rădăceanu, ministrul muncii răspunde precizând că nu are un amerestec prea pronunţat la conducerea Casei, ea având o lar­gă autonomie în cadrul minister­­ului, fiind condusă de un CoB­­aigiu. Despre atribuirea Caselor d-»» spune că le-a distribuit personal s­au fără greutăţi, deoarece au fost prezentate 25oo de cereri pentru loc de case. S’au dat case şi ia necăsătoriţi, conform legii modifi­cată în 1945, prin care se precie z®ază că se pot atribui case pen­tru cei cu evidente merita patri- ■ otice. Totuş dacă este adevăr®* că s’ar fi făcut unele greşeli, dacă s’ar fi acordat case celor rare mai au proprietăţi- d-sa cere pre­cizări bine întemeiate pe acte fi acum, la în­cheerea contractelor,, aceste greşeli vor fi reparate.­­ D. Barbu Rădulescu în repilică se declară nesatifăcut în parte «te răspuns și roagă să se inati­­tuie o anchetă, care să cercete«® cazurile. . . .. D. io ta­r Rădăceanu răspund* că e cu totul de acord. . i ★ ‘ D. virgil Stănescu (P. U­. M desvoltă o interpelare pentru A ministru al finanţelor cu privire la politica creditelor şi poliţie* fiscală, singurele care regemen-­ tează pe piaţă puterea de cum* pănane- i ’ O- Al. Alexandrini ministrul fi­nanţelor, cere amânarea răspun» eului pentru şedinţa de mâine de­oarece orefe sunt înaintat» şl ?«S d-sa are după amiază un opendMţS important. Camera aprobă. « Şedinţa ce suspendă. La rs deschidare, ce aigunţă **vl.­dinţa viitoare pentru azi la. pe«­ 19,8». , J

Next