Universul - Capitala, mai 1947 (Anul 64, nr. 97-120)
1947-05-01 / nr. 97
44£i.tablA 4 PAGINI -Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietari „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib Ilfov 5000 LEI Taxa portal* Plătit* In numemr conform aprobării Dir. G I. V. T. T. Nr. 24.464/939 CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.10.III. SCRISORI DELA PENSIONARI Am primit o scrisoare impresionantă dela un pensionar, vechiui cetitor al gazetei noastre. Citesc Universul dela 1893, — ne spune acest cetitor-prieten,— cînd am plătit primul abonament în mina lui Cazzavillan. Mi-a dat premiu pe un an 12 lingurițe, 12 farfurioare de metal, un ceas de masă formă turn (de care m’am servit vre-o 30 ani), etc. M’a întrebat dacă vreau să-mi dea și o cutie cu sardele (pe care atunci am refuzat-o, dar azi i-aş zice bogdaprosti), din care avea ceva lăzi, alături de altele cu macaroane”. Pensionarul ni se recomandă se dă extrase din certificatele, adresele şi notele calificative obţinute: pricepere, bunăvoinţă, cinste, sacrificiu, ordine, bună gospodărie, exemplu, etc. Ni se citează şi cîteva fapte gospodăreşti. A construit pe vremuri o magazie de 45 km. de cărămidă acoperită cu tablănumai cu 82 lei — pe cînd inginerii serviciului respectiv făcuseră un deviz de... 1.500.000 lei, un milion și jumătate!? La activul pensionarului sunt o serie de astfel de acte. Pentru asemenea activitate i s’au acordat: Crucea Serviciului Credincios, Meritul Sanitar cl. I, Steaua României în gradul de cavaler şi ofiţer al Coroanei... împlinind 36 ani de serviciu, acest funcţionar model a ieşit la pensie subt ploaia de regrete şi de mulţumiri ale şefilor erarhici. El, care a servit cu tragere de inimă, toată viaţa, pe colegi ca şi pe particulari, — astăzi bătrîn de 75 de ani şi ..cam tare de ureche”se prezintă, în calitate de pensionar, la. instituția pe care a administrat -o un sfert de veac. Vrea să reclame că i s’a calculat greşit pensia. Se adresează unei doamne care scria la o masă: — Vreau să vorbesc cu d. administrator. — E ocupat. — Veniţi mine. ‘ A doua zi pensionarul expune administratorului cazul şi cere să i se arate registrele de lefi sau dosarele de state pe 1918-1929. — Nu mai există nimic. — Le-am predat cu inventar în regulă, după cum se vede din procesul-verbal de pe care am copie. — Ware cine căuta. Pensionarul nu se lasă. Se duce la directorul general al instituţiei care, foarte amabil, îl însoţește pînă la administraţie, dînd ordin să fie servit. — Vino dumneata peste 3—4 zile. 11 La timpul hotărît, altă amînare. — Domnul X. n’a avut timp să caute. Vino Miercuri. Miercuri (peste cinci zile), același răspuns... Din nou la directorul general, iarăși la administrator —, care ti dă un ultim termen: — Vino dumneata peste o săptămână. Peste vreo zece zile, același administrator îi comunică solemn: — Nu se găsește absolut nimic din cauza bombardamentelor. — Dar instituţia d-voastre n’a fost bombardată... ...Şi aşa, pensionarul de 75 de ani şi cu meteahna de a fi „cam tare de ureche”, — după drumuri peste drumuri şi după parlamentări anevoioase cu slujbaşii, care-i întorc spatele la cea dintîiu nelămurire,, — nu şi-a putut găsi dreptatea în timp de două luni de luptă. Aici nu-i literatură. Nu-i nici o exagerare. Noi n’am făcut altoceva, decît am rezumat scrisoarea care-i prea lungă — bătrînul căutînd să-și arate tot năduful. Am reprodus acest caz, fiindcă nu-i izolat. L-am reprodus cu speranța că poate această foae va cădea în mina slujbaşilor, care nu-s destul de atenţi cu pensionarii. Vor veni şi ei, odată, cu o jalbă la acelaşi ghişeu — şi nu le va părea bine cînd funcţionarii de mine se vor purta la fel cu dânşii. Am dori ca aceste rînduri să cadă şi subt ochii frumoaselor funcţionare, care speră să devină vedete de cinema — ducîndu-şi viaţa in palate luxoase sau în magnifice ferme în California. Puţine dintre ele dau „lovituri” în viaţă. Cele mai multe vin, uscate şi gârbovite, cu carnetul de pensie strins în mina cu mănuşi de aţă neagră, rupte în vîrful degetelor. ' Aruncaţi-vă ochii la ghişeu, priviţi pensionarele de azi. E ultima treaptă din „scara vieţii" voastre. Spuneţi-le duios .— Aşteptaţi, mamă, o clipă. Vă servesc imediat... M. SEVASTOS GENERALUL MARSHALL ARATĂ PROGRESELE REALIZATE IN DISCUȚIILE DELA MOSCOVA Spre o reglementare finală a problemei păcii WASHINGTON, 29. (Boller). — Generalul George O. Marshall, secretarul departamentului de stat, intr’o cuvântare adresată poporului nordamerican Luni seara la radio în legătură, cu problemele discutate la Moscova la conferinţa miniştrilor de afaceri străine, a spus : „Acordul a fost făcut imposibil la Moscova deoarece Uniunea Sovietelor a insistat asupra unor propuneri care ar fi stabilit în Germania un guvern centralist adecvat El a precizat că Germanist ar fi ipotecată dacă ar remite o mare parte din producţia ei cu titlu de reparaţii îndeosebi Uniunii Sovietelor. Discutând acţiunea guvernului sovietic în timpul conferinţei, generalul Marshall a declarat: „S’au adus acuzaţii de către delegaţia sovietică şi s’a dat o interpretare acordului dela Potsdam şi celorlalte acorduri care se deosebesc complet de fapte aşa cum au fost ele înţerese sau cunoscute in realitate de delegaţia nord americană”. UN MARE PROGRES SPRE REGLEMENTAREA FINALA Rezumând realizările conferinţei, generalul Marshall a adăugat: In ciuda dezacordurilor la care m’am referit şi a dificultăţilor întâlnite, poate că s’a făcut un mai mare progres spre reglementarea finală decât se poate vedea. Deosebirile de vederi critice au fost pentru prima dată aduse la lumină şi acum poziţia este limpede definită astfel incât viitoa. Acele negocieri pot începe cu cunoaşterea în mod exact a problemelor ce trebue să fie reglementate. Acum adjuncţii au înţeles in mod precis punctele de vedere ale fiecărui guvern în legătură cu diferitele chestiuni discutate. Graţie acestui lucru, ei vor putea rezolva unele deosebiri de vederi şi vor putea in mod sigur clarifica problemele examinând stadiul actual al acordurilor si dezacordurilor. Acesta este cel mai bun lucru ce se poate spera pentru viitoarele câteva luni. El marchează un oarecare progres, totuşi penibil de încet Aceste probleme sunt de o vastă importanţă pentru viaţa popoarelor din Europa şi pentru viitorul curs al istoriei mondiale Noi nu trebue să cădem la un compromis în legătură cu marile principii pentru a se realiza un acord numai de dragul acordului. Noi trebue deasemeni să încercăm în mod sincer să înțelegem punctul de vedere al celora da care ne deosebim. Generalul Marshall s’a ocupat apoi îndelung de fiecare dintre — ducă propria sa caracterizare — „problemele fundamentale ale căror so’ute vor duce probabil la o ajustare rapidă a multor alte dificultăţi’’. PROBLEMA CĂRBUNILOR Cu privire la insuficienţa de cărbuni din Europa şi necestatea refacerii minelor germane, el a spus: ..întârzierea necesară pentru a se îngădui refacerea minelor afectează atât de vital Franţa încât reglementarea acestei probleme a devenit pentru ea o problemă critică. Toate statele învecinate şi Anglia şi Uniunea Sovietelor sunt direct afectate în diferite feluri deoarece este nevoe de cărbuni pentru producţia germană de mărfuri, pentru un export suficient care să dea putinţă Germaniei să cumpere importurile necesare de alimente pentru o bună parte din care Statele Unite furnizează acum fondiţi”. Deasemeni, a adăugat el, „se manifestă o importantă luare în considerare a chestiunii înfiinţării unui industrii grele în Germania, care ar putea mai târziu să constitue din nou o ameninţare pentru pacea lumii’.. SECURITATEA EUROPEI In ce priveşte legătura dintre problema germană şi Europa în general, generalul Marshall a declarat: „Negocierile implică nu numai securitatea Europei şi a Imii, dar şi prosperitatea intregei Europe. In vreme ce misiunea noastră era pe punctul de a examina termenii tratatului ce urmează să opereze pe o îndelungată perioadă de ani, ni s’au pus în faţă probleme imediate care privesc în mod vital popoarele sărăcite şi în suferinţă ale Europei care strigă după ajutor în cărbuni, în alimente şi în majoritatea articolelor necesare vieţii. Problemele acestea privesc deasemeni în mod vital şi popoarele Angliei şi Statelor Unite care nu pot continua să verse sute de milioane dolari pentru Germania, deoarece nu se iau măsuri curente pentru a se pune capăt în grabă necesităţii unor asemenea alocaţii”. Cu privire la chestiunea gradului de centralizare al viitorului stat german, generalul Marshall a criticat sprijinul dat de Uniunea Sovietelor în favoarea unui puternic guvern central şi a spus : Cu privire la caracterul sistemului economic german şi la legătura sa cu întreaga Europă, dezacordurile sunt chiar şi mai serioase şi greu de ajustat. O DIFICULTATE SERIOASA Una din cele mai serioase dificultăţi întâmpinate a fost faptul că zona de ocupaţie sovietică a operat în mod practic fără a ţine seama de celelalte zone. PROBLEMA RAPARAŢIILOR Cu privire la reparaţii, generalul Marshall a declarat: „Noi credem că prin acordul dela Potsdam nu s’a intenţionat să se ia reparaţii din producţia curentă. Sovieticii s’au opus puternic acestui punct de vedere şi se socotesc autorizaţi în baza discuţiilor precedente şi acordurilor diri Ialia să preia mii de milioane de dolari cu titlul de reparaţii din producţia curentă. Aceasta ar însemna, că planul şi speranţa guvernului nostru că refacerea economică a Germaniei după trecerea a trei ani va îngădui să se pună capăt alocaţiilor nordamericane pentru sprijinirea existenţei germanilor în zona noastră nu vor fi realizate. FRONTIERELE POLONOGERMANE Generalul Marshall a contestat cu tărie interpretarea dată de sovietici acordului de la Potsdam în sensul că el ar fi luat o hotărîre definitivă in ce priveşte frontiera occidentală a Poloniei pe Oder-Neisse. El a spus: „Menţinerea actualei linii de demarcaţie temporară între Germania şi Polonia ar lipsi Germania de un teritoriu care înainte de război producea mai mult de o cincime din articolele alimentare de care depindea populaţia germană. Aceasta nu ar determina Polonia să renunţe la fruntariile sale, lucru care probabil va creia dificultăţi in viitor. Trebue să privim înspre viitorul în care Polonia democratică şi Germania democratică vor fi buni vecini”. PROCEDURA TRATATULUI DE PACE CU GERMANIA Cu privire la procedura tratatului de pace, generalul Marshall a relevat: „Statele Unite socotesc ca imperativ, ca toate statele care au fost în război cu Germania să aibă un oarecare glas de exprimat în reglementarea impusă Germaniei”. In ce priveşte propunerea Statelor Unite privitoare la încherea unui pact cvadripartit care să garanteze demilitarizarea neîncetată a Germaniei, generalul Marshall a afirmat că guvernul sovietic a propus o serie de amendamente care ar fi schimbat complet caracterul acestei propuneri TRATATUL CU AUSTRIA Referindu-se la tratatul de pace cu Austria, generalul Marshall a declarat că atitudinea adoptată de guvernul sovietic în cererea sa pentru transferarea bunurilor germane din Austria ar însemna, dacă ar fi acceptată, „că o atât de mare parte din economie ar fi scoasă de sub controlul iei legal. Şi generalul Marshall a încheiat subliniind caracterul bipartizan al sprijinului acordat delegaţiei nordamericane şi a adăugat : „Starea” lumii astăzi şi poziţia Statelor Unite impun, după părerea mea, o unitate de acţiune din partea poporului nordamerican”. RETRAGEREA DIN CIRCULAŢIE A MONETELOR DE ARGINT DE 25.000 şi loo.ooo LEI In .„Monitorul oficial” de ori a apărat următorul decret regal: Art. I începând cu data de 1 Mai 1947, se retrag din circulaţie monetele de argint de 25-ooo şi loo.ooo lei, emise în baza înaltelor decrete regale Nr. 870 din 10 Martie 1946 şi Nr. 2.579 din 10 August 1946. Art. XI. Preschimbarea monetelor de 25.000 şi leo.ooo lei argint, ce se retrag din circulaţie, se va face de către casieriile sediilor şi agenţiilor Bănci Naţionale a României, primindu-le în plată de impozite sau înlocuindu-le cu oricare alte monete în circulaţie. Art. III. Operaţiunea retragerii monetelor de 25-ooo şi loo.ooo le argint va dura până la 31 Mai 1947, după care dată Pierd orice putere circulatorie, putând fi primie numai în plată de impozite până la 30 Iunie 1947. Art. IV. Monetele retrase din circulație vor fi predate Mortetăriei Naționale. Proectul pentru ratificarea tratatului de pace ORAŞ a fost depus in Parlament In şedinţa de ori a Camerei deputaţilor d. Gh. Tătărescu, vicepreşedintele consiliului şi ministrul afacerilor străine■ a dat ciire următorului decret regal prin care supune parlamentului proectul de lege cu privire la ratificarea tratatului de pace semnat cu Puterile Aliate și Asociate la 10 Febr. 1947. Pe lângă raportul vice președintelui Consiliului nostru de miniștri și ministru secretar de stat la departamentul afacerilor străine sub nr. 27.581 din 29 Aprilie 1947. Prezentând u -n i - se proectul de lege împreună cu expunerea de motive, cu privire la ratificarea Ttratatului de pace semnat la Paris la 10 Februarie 1947, Intre România şi Puterile Aliate şi Asociate, Eu, 11 înaintea, în deliberările Domniilor Voastre, Dat în Bucureşti la 29 Aprilie 1947. ★ MIHAI R. Discuţia şi votarea acestui proect de lege se vor face în cursul acestei sesiuni extraordinare. Decretul regal a fost primit cu aplauze de întreaga Cameră■ Ploae abundentă in Ardeal şi Banat Buletinul Institutului Meteorologic Situaţia atmosferică In România la ora 8. Depresiunea din N.V. Europei influeinţează, in deosebi, situaţia attmosfercă din Banat şi Transilvania. In, restul ţării se resimte încă influenţa masisetar de aer cald ale maximului barometric care acoperă sudul Europei. Presiunea atmosferică, in scădere, se află cuprinsă intre 762 m.m. la Arad şi 757 m.m. la Iaşi. Temperatura aerului variază intre 24' la Tulcea şi 9 m la Predeal. Ploaie abundentă cade în Ardeal şi Banat. In ultimele24 ore, timpul a fost un impus cu celul parţial acoperit. Temperatura, maximă de ori a înregistrat valori cuprinse intre 280 la Garansebeş şi 180 la Predeal. Temperatura, minimă din cursa nopţii a coborît între 40 la Satu- Mare şi 140 la Ploeşti. Bucureşti-Băneasa, ora 13. Presiunea atmosferică. 758 m.m. Temperatura aerului, 27o. Umiditatea 39%. Gerul noros. Vânt din N.V. cu 5 km. pe oră. Temperatura cea mai ridicată din timpul zilei de ori a fost, in aer, 25», şi pe sol, la soare, 38», iar in cursul nopţii a coborît între 10« in aer şi 7« pe sol. Timpul probabil de azi. Presiunea atmosferică, va contimua, să scadă cu 2—3 m.m. în primele ore, după caria va creşte uşor în cursul ziei de azi. Cerul variabil, cu tendinţa de acoperire temporară. In cea mai mare parte a ţării. Vânt din N şi NV cu 10-20 km. pe oră. Temperatura în scădere. Ploaie locală în întreaga ţară. După datele obţinute aseară, după ora 10 de la „Observatorul Băneasa", ■, în cursul zilei de eri a plouat mai mulţumitor în următoarele regiuni, unde au căzut cantităţi de apă variind între 5 şi 8 litri pe metrul pătrat, după cum urmează: Botoşani şi Făgăraş câte opt litri; Predeal, Sibiu şi Păltiniş 7 litri; Timişoara, Lugoj şi Intorsura Buzăului 6 litri; Boiţa, la sud, de Sibiu, Bârlad, Sighişoara, Deva, Arad, câte cinci litri pe metrul patrat. Vin apoi: Reşiţa, Oradia Mare, Brusturoasa, Tecuci, Buzău, Satu Mare, Urziceni ,Ialomiţa), Cluj, Iaşi, Galaţi, Caransebeş, câte trei litri; Roman, Sinaia, Turda, Petroşani, Ploeşti, Iara (lângă Cluj), Câmpulungul Moldovenesc numai câte un litru de apă pe metrul pătrat. Cea mai mare cantitate de apă rezultată din ninsoare s-a înregistrat pe vârful Omul, unde au căzut 9 litri de apă pe metrul patrat. In celelalte idealităţi: Piatra Neamţ, Tg. Ocna, Tg. Mureş, R. Vâlcea, Piteşti, Constanţa, Cerna Vodă, Buzău, Braşov, Bacău, Tărgovişte, Băneasa şi Bucureşti au căzut doar picături. După cum ne comunică însă „Observatorul Băneasa” sunt de aşteptat ploi mai îmbelşugate în cursud nopţii. Cereale pentru aprovizibirea Capitalei „Institutul naţional al cooperaţiei” a adus în cursul săptămânii trecute următoarele cereale : Grâu din colectări 42.000 kgr.; orz din colectări 10 000 kgr.; porumb din U. R. S. S. 996.000 kgr., iar porumb din America 480.000 kgr. DISPONIBIL IN CAPITALA Disponibilul în Capitală pe ziua de ieri a fost de : 55.ooo kgr. cu grâu;; 171.000 kgr. făină de grâu; 13.000 kgr. cu porumb boabe și 18.000 kgr. mălai. Ein noapte, în timp ce mă indreptam spre casă, mi-a apărut în cale o arătare, care aducea puţin a om, dar făcea în acelaş timp, impresia unei fortăreţe mobile. O îmbinare ciudată de fiinţă preistorică şi robot, prevăzut cu toate cele necesare nu ale mişcărilor electrice. Trupul îi era acoperit de solzi de metal, înarmaţi cu vârfuri ascuţite, printre cari se împleteau tuburi de cauciuc, terminate la cap cu pulverizatoare speciale. O reţea deasă de metal, prin care trecea un puternic curent electric, încerci, la partea superioară a bustului, zvârlind fulgere orbitoare ori de câte ori respectiva arătare strângea pumnii. Picioarele îi erau prevăzute cu un soţ ciudat de patine pe roate, care aveau la vârf nişte tuburi groase din cari la fiecare cinci metri, izbucneau nişte explozii puternice. In acelaş timp, sinistrul personagiu pulveriza în jurul lui un praf alb provenit din tuburile de cauciuc amintite mai sus. M’am apropiat cu teamă de această arătare. Doi ochi îngroziţi mă priveau bănuitor dintr’o încâlcituri deasă de păr și metal. Cu o voce piţigăiată, tremurătoare, începu să-mi şuere la urche: „Să nu te miri că mă vezi în starea asta. Hai cu mine şi ai să-ţi explici totul“. După câteva ocoluri, am pătruns într’o deschizătură care se adâncea în pământ. Şi, la lumina fulgerelor, pe care le producea sinistrul personagiu, văzui că mă aflam într’un fel de gaură care semăna a odaie de dormit Arătându-mi într’un colţ un teanc de ziare, îmi zise: „Uită-tie prin ele şi ai să înţeleg, de ce sunt în starea asta“. In timp ce răsfoiam ziarele, amicul nostru îşi începu spovedania: „Locuiam în str. Bucuriilor 20. Acum vre-o două săptămâni îmbolnăvindu-mă, n’am mai putut ieşi din casă. Singurul contact cu lumea de afară era ziarul pe care mi-l citea un vecin, plus comentariile de rigoare, pe care acesta le făcea pe marginea celor chite. Ei bine, în fiecare zi aflam lucruri noui: ,,tifosul a ajuns în centrul Capitalei“, ,,bivazia păduchilor“, „senzaţionala crimă? Omor sau sinucidere?”, „Groaznicul accident”, escrocherii, furturi, violuri, scandaluri, „bomba supreratomică“, „raza morţii“, ,,otrava universală“... război... război... noutăţi la care vecinul meu cu ,o mimică de nebun, îmi explica, printre gâfâituri, că — pei de câteva zile pământul va crăpa în două. Eram îndreptăţit — într’o astfel de situaţie— să trag concluzia că oamenii au înebunit complect. ,Găndeşte-te la chinurile groaznice prii care am trecut, închipuindu-mă singurul om lucid de pe întregul glob pământesc. Gândieşte-te la ce a trebuit să recurg pentru a-mi alcătui echipamentul care avea să mă ferească de orice pericol, atât de păduchi cât de bomba atomică. Trebuiam doar să pătrund în marele azil de nebuni, care se găsea în afara celor patru pereţi ai odăii mele. Şi aşa echipat, am fugit de acasă şi mi-am croit acest adăpost in speranţa că voi putea scăpa astfel de marele pericol ce mă ameninţa Despărţindu-mă de atomizatul meu prieten, mă gândeam la obiceiul anumitor ziare de a înregistra, din desfăşurarea vieţii de fiecare zi, numai ceea ce este întunecat, dându-i totodată proporţii extraordinare. Şi mă mai gândeam la acei ,,binevoitori“ care au totdeauna pregătit giulgiul negru al comentariului şi al şoaptei cu care să înăbuşe viaţa. Dece, în definitiv, s’ar scrie numai despre „s’au omorît din dragoste“ şi nu „ s’au însurat din dragoste“? De ce să se vorbească numai despre furturi şi nii şi de banii câştigaţi cinstit? De ce, oare, pagina externă să ne aducă numai zăngănit de arme sau declaraţiile belicoase ale d-lui Cutare sau Cutare şi să nu ne aducă şi frânturi din zbuciumul creator de fiecare zi al popoarelor, din lupta lor cu ruinele materiale şi morale, rămase în urma războiului? De ce să nu cunoaştem realizările lor pozitive, care — des, ,,mărunte“ — sunt, totuşi, mai senzaţionale decât ,,catastrofele iminente ce ne rănesc ochii în fiecare zi? Pe când ziua în care mi se va şopti la ureche că în nu ştiu ce sat s’au construit locuinţe, prevăzute cu tot confortul pentru locuitorii săi? NI. LUPII CARNETUL NOSTRU MAI TARE CA BOMBA ATOMICĂ! Nr. 97 Joi i Mas 1947 4 paglsi m E SOVIETICE Erevan, capitala Armeniei PROGRAMUL SĂRBĂTORIRII ZILEI DE 1 MAL IN CAPITALĂ Confederaţia generală a muncii din România aduce la cunoştinţa generală următoarele: In dimineaţa zilei de Joi, 1 Mai 1047», va avea loc o mare demonstraţie a tuturor membrilor sindicatelor din Capitală. ■ Sindicaliştii vor defila prin Piaţa Victoriei în faţa tribunelor in care vor lua loc membrii Comitetului executiv C.G.M., guvernul şi înaltele personalităţi, conducătorii clasei muncitoare, etc., etc. Din partea Comitetului Executiv al C.G.M., va vorbi de preşedinte , Gheorghe Apostol. Defilarea va începe la orele la fix. Accesul, la tribun© este permis până la orele 9.3o precis, numai pe bază de invitaţii speciale nominale. D-nii ziarişti şi fotografi, (cari sunt însărcinaţi da ziare sau organizaţiuni să fotografieze coloanele pe parcurs sau trecerea lor în, faţa, tribunelor) trebuie să posede „permis Special” care se eliberează de Comisia Locală a Sindicatelor din sttr. Clemenceau Nr. 6, pe baza avizului respectiv al Sindicatului ziariştiiitar (profesioniştiipentru gazetari) şi al secţiei fotografi din Sindicatul Arte Grafice Bucureşti (pentru fotografi). La orele 14, va avea loc în Parcul Naţional (Şoseaua Kiselef-Jianu), o mare serbare populară în aer liber. La orele 17, Piaţa Naţiuni, Piaţa Palatului şi Piaţa Victoriei,, vor avea loc serbări cu programul artistic-cultural organismate de sindicatele din Capitală. La orele 19,3o se vor începe procesiunile dramatografice, un aer liber, în următoarele comtre: Piaţa Grand, Cartierul Tei (Piaţa Sf. Treime) Colentina (în curtea şcolii primare) piaţa Brătiaru, Betu (vis-a-vis de cimitfi.r Piaţa Primăriei de Roşu, Banu Manta şi Dudeşti - Cioplea. Pentru Provincie C.G.M., a trimis din timp instrucţiuni speciale. Delegaţii Uniunilor şi Conducătorii Comisiilor Locale răspund de, aplicarea întocmai a dispoziţiunilor date de C.G.M. OŞTIREA LA SĂRBĂTORIREA ZU DE 1 MAI D. general de corp de armată Lascăr Mihail,, • ministrul de război, a luat următoarele dispoziţii cu privire la sărbătoritea zilei de 1 Mai de către armată: „Ziua de 1 Mai sărbătorită de popor prim înfrăţirea celor ce muncesc cu braţul şi cu mintea constituie p®ntru întreaga oştire o zi de reculegere şi de nouă mărturisire In crezul adevăraţii democraţii de care e animată azi. Hotărîţi, vom păşi sigur mai departe pe drumul ce urmăm spre refacerea ţării, închținând toate eforturile noastre muncii susţinută de dragostia pentru Patrie. Infiecare unitate şi comandament se vor desfăşura în cazărmi serbări prin adunarea tuturor ostaşilor într’un cadru festiv, unde se vor desfăşura programe artistice, aşezători etc., după prescripţiunile date de Inspectoratul general pentru educaţie. Unităţile şi Comandamentele vor putea trimite delegaţii cari să participe la festivităţile programate pe garnizoane de către organizaţiunile de mase. ‘ Comandanţii, ofiţerii şi subofiţerii, vor rămâne alături de ostaşii tot pe tot timpul zilei şi« vor arăta odată mai mult, că România renaşte azi independentă iar ridicarea ei prin munca d® fiecare zi a guvernului ,se bizuie pe încadrarea tuturor forţelor pentru intensificarea muncii şi pe oţetirea voinţei noastre de a înfrânge toate greutăţile. ZIUA DE 1 MAI E SĂRBĂTOARE LEGALĂ Ministerul muncii, asistenţei şi asigurărilor sociale face cunoscut că ziua de 1 Mai fiind sărbătoare legală, întreprinderile industriale, comerciale şi magazinele sunt închise. CIRCULAŢIA AUTOVEHICULELOR CU INVITAŢII Autorităţile, instituiţiile, legaţiile, cum şi oare persoanele invitate a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai, care vor fotei autovehicule pentru deplasare în această zi sunt rugate a ridica permisele de liiberă circulaţie ale maisimiliotr de la secretariaituil C. G. M. (serviciul registraturii str. Wilson nr. 9, camera nr. 11 tel: 5.94.18). Circulaţia autovehiculelor este interzisă de 1 Mai intre orele 7-15 prefectura poliţiei Capitalei pune în vedere tuturor proprietarilor de autovehicule că în ziua de 1 Mai 1947, nici un autovehicul nu are voie a circula în cuprinsul Municipiului București între orele 7—15 a. m. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI A fost aprobat proectul de buget general Eri la orele 12.30 s-a ţinut un consiliu de miniştri plenar sub preşedinţia d-lui vicepreşedinte al consiliului G. Tătărescu. Ministrul de finanţe d. Al. Alexandrini a dat o ştire proectului de lege al bugetului general, cu modificările ce i s’au adus de comun acord cu toţi reprezentanţii partidelor care formează gu-vernul. Proectul de buget general a fost unanim aprobat cu indicaţia de a fi supus votării in şedinţa de azi a Camerei deputăţiilor. Tot în consiliu s’a hotărît ca d. Gh. Tătărescu, vice preşedintele consiliuli şi ministrul afacerilor externe, să depună Camerei proectul de lege pentru ratificarea tratatului de pace semnat la Paris la 10 Februarie 1947 cu Puterile Aliate şi Asociate. Ln urmă s’a dat presei următorul comunicat: Consiliul de miniştri s’a întrunit ieri, 29 Aprilie a. c., la ora 12.30, sub preşedinţia d-lui Gh. Tătărescu, vice-preşedintele consiliului de miniştri. Consiliul a reexaminat şi a aprobat bugetul Statului pe exerciţiul financiar 1947—48. După ce s’au rezolvat lucrările curente, şedinţa s’a ridicat la orele 15. ■ ■ D. MINISTRI] PROFIRI A SOSIT LA BUDAPESTA Budapesta, 29 (Rador). * D. Nicolae Profiri, ministrul român al comunicaţiilor, a sosit Marţi dimineaţa la Budapesta, fiind fi primit la gară de d Gero- ministrul ungar al comunicaţiilor.* D. Profiri a fost invitat aici colegul său ungur pentru a participa la inaugurarea expoziţiei ungare a comunicaţirilor- care va avea loc Miercuri. REDESCHIDEREA MUZEULUI AMAN de prof. G. OPRESCU Eri am avut primul act din luna plastică, pe care o anunţam cititorilor „Universului” întruna din cronicile mele trecute: redeschiderea Muzeului Aman. In prezenţa ministrului artelor, a unui public, de amatori de artă şi de funcţionari ai ministerului, am trecut cu toţii bucuroşi, prin sălile muzeului, rearanjat. A fost nu numai unul din acele evenimente, care dovedesc ataşamentul unui popor la ceea ce constitue trecutul lui cultural, ci un act admirabil de pietate. Aman, la mijlocul secolului trecut, a fost cel mai însemnat artist al nostru. Natură bogat dotată, el practica cu uşurinţă, nu numai pictura, în care s’a semnalat de tânăr, cu o rară precocitate, ci şi sculptura în lemn, gravura- arhitectura. Pentru el, ca şi pentru reprezentanţii Prenaşterei, un artist nu se concepea decât ca un om întreg, pentru care orice formă a materiei plastice era un imbold pentru crearea unei opere durabile. Fidel acestei concepţii, deplin format la contactul şcoalei franceze, el a venit în ţară şi, prin acţiunea lui, a determinat toată mişcarea artistică, surprinzător de bogată, pentru un popor mic, cu o viaţă culturală recentă cum eram noi, mişcare artistică la care au asistat miraţi oamenii secolului trecut- O şcoală de pictori, în contact cu glorioasa şcoală franceză şi demnă de această ilustră educatoare, o şcoală de arte frumoase, un salon anual, toate acestea le datorăm iniţiativei şi activităţii lui Aman. Iar Muzeul ce-i poartă numele, un exemplu izbitor de ce poate fi o clădire bine şi cu gust gândită, chiar când proporţiile îi sunt minuscule, lăcaş plin, cu nenumărate opere de artă ce purtau încă urmele mâniei, ce le crease, zăcea rulat, dispreţuit, o batjocură în mijlocul Capitalei. Nenorocit condus aproape tot timpul, de oameni pentru care direcţia unui muzeu însemna o sinecură şi nimic mai mult, el fusese mai întâi pradă incumei lor, apoi a războiului. In sfârşit, de la ministerul artelor au pornit dim fericire nu numai ideile, dar şi mijloacele ’ de a le realiza, pentru o acţiune energică în domeniul artelor. S’au găsit sumele necesare care, în ^est dans al miliardelor, la care asistăm, n’au însemnat mult şi aşa s'au putut face reparaţiile necesare, aranjarea potrivită a operelor de artă, prezentarea lor în acel mediu, deosebit de simpatic şi de mişcător, în care trăise artistul, creatorul lor. Se cuvine deci să mulţumim autorităţii supreme, sprijinitoare, apoi Iui Alexandru Moscu, artistul contr ştiincios, dar şi director , munci- tor şi energic, că ne-au făcut, pe aceste vremuri de lipsuri şi necazuri, omare, o imensă bucurie. In mijlocul oraşului, la un pas de palatul regal, vom avea de acum înainte, un loc de reculegere şi de mulţumire artistică, cum sunt puţine în Bucureşti- di* plus, ne va fi dat să admirăm şi, poate, să profităm de lecţia pe care ne-o dă acel român talon făt şi patriot, care a fost Aman, priorodul muncii sale.