Universul - Capitala, decembrie 1947 (Anul 64, nr. 276-297)
1947-12-01 / nr. 276
■e5936£=@S£= ATENEUL ROMÂN CONCERT EXTRAORDINAR cu concursul ORCHESTREI FILARMONICA dirijata de GEORGE GEORGESCU Maestrul SOLISTA RENUMITA PIANISTĂ MANIQKEdsiaBRUCHGLLERIE înscrierile au început la ,,ORFEU” ATENEUL ROMAN 301 4 DECEMBRIE ora 20 Concert Simfonic Radio : Constantin ISoIieseia In program: BERLIOZ, FRANCK, CONST. BOBESCU, BASARAB POPESCU, LISZT. PASCENKO. m m ■mii Bilete la^Orfe^ ^ ^ Un singur Recital extraordinar de DANS sub conducerea maestrului UNIVERSUM Luni 1 Sec.—os?a 1430 MAINE premiera mmmm v , w __' TUTUROR TiMPURILOft J ^rSiuAA celui mS mase V£,L°^ ^ÎCC0ă?5^O*UttC 0 Azi ultima zi: „LiLIACOL“technico or MATINEU — DE LA ORA 9 DIMINEATA Premiera Polițistă de mare fetssmție Azi matineu de la ora 9 dim. ft+4 4 »..»s + â4 + »4» + 44444444444444 FEMii IU GOANA DUPĂ DRAGOSIE I TIVOLII------- .... . . Lupta pentru un barbat _ VIHAR UTÁN — on! ALICE FENY FS si TIVADAR URAT MUJICALIT? CEAICOVSKI-AZI MATINEU delft 9 dim. II AZI DESCHIDEREA Cu superbul film Cinematografului Ca*sha&bi! franklin Secretul "ti ♦ ♦ 444 444444 ♦ * ** HOHOTE de RAS! NIMINfl 1 GHEARELE GELOZIEI V»-* ♦** »»♦♦»♦« ULTIMELE ZIIE LA C î N e IV) A pe scenă Internaţionalul jongleur Gigi Munteanu dat de primii noştri protagonişti ai dansului: FLORIA CAPSAN, MATIŢA DIMITRESCU, VOIETTS TAYLOR, H. BAZACA, ANAIDA PROSTEAIIJ, TRÎXY CHEC AUS. La Pian Fio rine Defflatela Duminică 7 Decembrie la Teatrul SAVOY ora 10,30 dimineaţa Bilete la Cassa Teatrului Savoy şi Ag. ,,Scala” Calea Victoriei „s ♦♦♦♦««♦«♦ ti»*«*"»*-« MÂINE PROGRAM NOU la ORFEU AZI ULTIMA ZI Inepuizabilul succes! 1 Teatrul NAŢIONAL SALA MODERN Tel. S.SS.SS Vineri 5 Decembrie Premieră COM^ SOARA comedie la î acte de 3ACSUES REVA. cu Mimi Eriaceanu, Eliza Petrichescu, V Valentineanu, Aurel Munteanu și Ion« Tiranu Biletele se vând în fiecare zi la Cassa Teatralul_____ SALA SFÂNTUL SAVA Tel. 3.943* Miercuri 10 Decembrie premieră Femea îndărătnică COMEDIE în 5 acte de SHAKESPEARE cu Elvira Godeanu şi Niky Atanas ,u CEA MAI FASTUOASA MOVTARE A TEATRULUI NAŢIONAL Spectacolele cu această piesă vor avea preţuri de premieră. Biletele se vând în fiecare zi la Cassa Teatrului Teatrul NATIONAL reprezintă azi Duminică 30 Noembrie SALA SFÂNTA SAVA Direcţiunea Cinema „Orfeu” roagă stăruitor persoanei© suferinde să nu vizioneze acest Wim. Duminică matineu de la orele 9 dimineaţa A 4RCCISIOR HHIeAWW OCAZIE RARA vând eft în un palton de lăbuţe de astrahan nou în Str. Negru-Vodă 54. MICOLOUI Reprezentaţii zilnic de la 9 dim. AZI MATINEU Vând Dormitor copil, 19 piese 28.090, serviciu masă, ceai, cafea, vexe, pahare etc. 2800 21 volume romane legate franceze, radio Telafunken eQ.GQO leli, frak şi smoking moderne noi, plăci simfonice şi dans 2.85.21. Bulevardul Ferdinand 1 OLDSMOBIL Typ 1939, în stere bună, cauciucuribune. Tel. 4.44.12 orele 9-15 şi 4-6 Tel.64.33 matineu „GAIŢELE comedie de ALEXANDRU KIRITESCU cu Sonia Cluceru seara „NUNTI rtm PERUGIA“ da Alexandru Kiriţescu TU AGEPSINA MACRI EFTTMIU si_Ell X._BOTTA__ SALA STUDII Tel. 5.15.53 matineu Nopţile Mâniei de Armind Salacrou cu Emil Botta seara „Inspector de politia" de J. B. PMESTUEY cu Marfa Voluntara. Irina Răchiţeanu, Cezar Rovinţescu. Chirii Economu. Al. Demetriad şi Al. Clonaru Sala COMEDIA Tel 4.11.71 Matineu si seara Chestiunea rusă de constantin Simonov cu Al. Critico, Mihai Popescu, N. Heiban, H. Polizu, N. Branomir, Vasile I.Izărescu, Mircea Constantinescu, Agnia Bolfoslova si Elena Aramă Teatrul NATIONAL repttrdntA Luni 1 Decembr!« SALA STÂNTH SAVA Tel. 3.94.3« „TÂRÂMGAROâ" de Alexandra Fadeexr Cu distrbutia de la premieri SALA STUDIO Tel.5.15.53 , Inspectorul de poliţie“ de J. Priestley cu Maria Voluntara, Iima Răchiţeanu, Cezar Rovinţescu, Chirii Economu, Al Demetriad şi Al. Clonaru Sala COMEDIA Tel. 4.71.71 „CHESTIUNEA ROSA“ de Const. Simonov cu Al. Critico Mihai Popescu, S. Helban, H Poliza, N Brancomir, Vasile Lăzărescu, Mir-1rea Constantinescu, Agnia Bogoslova şi Elena Aramă TEATRUL de MÂEI®N£TE ŢĂNDĂRICĂ Piaţa Senatului 2 (lângă Cinema Gioconda) un nou spectacol dublu SIRENA CEA MICA şi SPERIETOAREA VESELĂ Joi si Sâmbătă ora 4 — Duminică ora 11 şi 4 Bilete la cassa Teatrului Telefon 3.25.19 şi la agenţia Agitot („Scala“) CC RADIO OTMWTCA 30 VORHMHS RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 7.30: Desciinier#* eafeimsii — Riâio ionel. 7.45: Buletinul de stiri ir hot« nisi 7.50: Puhitoitete. 7.53: Minis« iimbetii. RADIO ROMANIA S.13: Mstim» teatru tineret la Statt afeghiată. RADIO BUCUREŞTI 4.15: Csntinuum muticii 4# atoineaţl. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.45: Om Ciulilor. 9.45: Traasmisiune slujbei refirăjieawle la Biserica Kratulescu. 11.00: Transmisiune dela Ateneul Român — Corcertul simfonic al Orchestrei Filarmonica. 13.00: Cetele «prior Buharii Puhiwilat». Om satului. 13.55: Publicitate. 14.00: Radio jurnal. 14.17: Revista piesei. 14.22: Publicitate. 14.27: Ora veseli de N. Stroe 14.57: Publiciniari. 15.02: Buletinul peteorologie. 15.05: Rezumatul programului da a doua zi. 15.10: Muzică ușoară. 15.15: Transmisia«:*« matetal de feetball C.F.R.-Bucuresti — I.T.A. Arad. 16.15: Orchestra Nicu Stinascu. 17.00: Ora sindicali. 17.30: Varietăţi sovietice. 18.00: Orchestra Electraport. 19.00: Ansamblul Theodor SSoceami 19.30: Radiojurnal. 19.45: Universitatea Radio — Ciclul ,,De la o epocă la alte”, ,,Dala scavegism la feudalism” de Prof. Danwrei. 19.55: Buletin sportiv. 20.00: Corul Germen dirij da pred. I Ktwec*. 20.30: Ora femaii. 20.50: Miș coaceri sfințenie. 21.05: Laria Niki Curo — cante. 21.20: Cronica externă da George Ivatcu. 21.35: Constantin Babescu —vioară. 22.00: Radio jurnal; 22.15: Buletinul de stiri in limba rusă. 22.20: Buletin sportiv; 22.32: Pubicitate; 22.36: Seară da dans; 23.30: Radio jurnal; 23.35: Seară de dam; 23.50: Mur Românească. 24.00: închiderea emisiunii. POSTUL DE RADIO ROMANIA LIBERA pe 4,3 m. lungani di thl&L 12.00: Deschiderw «mfetanil.ba «actl Muzică românească. 12.05: Buletinul informativ. 12.10: Muzică uşoară. 12.20: Actualităţi la miwofon. 12.24: Muzică românească. 12.30: Buletin de ştiri. 12.40: Muzică uşoară. 12.50: De toata pentru tort 12.55: Muzică de prânz. 13.00: Spicuiri din presă. 13.05: Formaţia de muzică ritmică Teodor Sibiceanu. 13.20: Ora copiilor. 13.30: Formaţia de muzică ritmică Teodor Sibiceanu. 13.40: Buletin de ştiri. 13.50: Formaţia de muzică ritmică Teodor Sibiceanu. 14.00: Ştiri şi fapta din toate colţurile lumii. 14.05: Niculiţă Teodora: Intermezzo Duminical. 14.25: Inchidarea emisiunii. 18.30: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Cântă Maria Milton, acompaniată l« pian de H. Mălineanu. 18.45: Cronica dramatică da Simion Alterescu. 18.54: Chaosoefenaos». 19.05: Jazaris«vietiee. 19.13: Ştiri sportive. 19.17: Miniei wmânoîSîl. 19.20: Buletin la ştiri. EMISTON! PENTRE ITHAÎNATATS 19.30: Deschiarea «misiunii in limba rusă. Buletin de ştiri. Harry Braun« Mutica compozitorii« rmnini. 20.00: Deschidere« esniiiunii la lisnba franceză. Buletin de știri. Hanny Bransar, Muzica competitorilor români. 20.30: Deschiderea emisiunii in limba engleză. Buletin de știri. Harry Brauner. Muzica compozitorilor români. 21.00: Închiderea emisiunii. TEATRE OPESA, mat. Bărbierul din Sevilla, seara: Lalimé. Luni: Mirosea vândută. NATIONAL (Sf. Save): (mat.): Nunta din Perugia seara: Gaiţele, Luni: Tarara gării, STUDIO: 10 km. Festival Sind. Ziarişti, (mat.): Inspectorul de poliţie, (seara): Nopţile mâniei, Luni: Inspectorul de poliţie. NAŢIONAL (Comedia): (mat. şi seara): Chestiunea rusă. ODEON: Îmi amtmeec de mam«u MATINEE ORA 3 TEATETA. DIN LIPSCANI: Cântecul muncă. SAVUL: Farmecul unui vals. MUNICIPAL: Nu se stie niciodata. COLORADO: Sclavul insleunit. ARMATA: Torion. NOSTRU: Banchet in familie. ATLANTIC: Coadă !« Stroe. VICTORIA: Ultima noutat». FILOTT1: George şi Margaret. MIC : Voie bună. ATENEULUI: Coloniale şi delicatese. TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. : Coliba lui Moş Tomi. TEATRUL DE MARGONETE ŢĂNDĂRICĂ (Puţa Senatului): Sirena cea mici şi Sperietoarea veselă. MGGADOR : Cucurigu ! Boeri Hart! ALHAMBRA: Baiadera. CINEMATOGRAFE ARO: Lilia col. SELECT : Al șaptelea vB. REGAL: Ochii negri. „EXCELSIOR" și „MIGNON” *1». Câmpiaeasa 5—7: Dilinger. EFORIE: Via de gloria. SCALA : Afacerea Borlik. RiTZ: Amiralul Nahimov. CASA PRIETENIEI JUVIETO-ROMANE Cost cinema Fantasio: Prima balerină. CENTRAL: Intrigile lor. FEMINA: Înger şi demon. TRIANON: Împuşcături in noapte. GIOCONBA: LiliecuL TIVOLI: După furtuni. ED. PALACE: Bestia din Valea auru.ui LUXOR: Idolul prăbuşit. CORSO: Suez, jurnal şi raviată. CASANDRA: Madona cu două fete. FRANKLIN: Secretul şi revistă. Mia Bruia şi Ioana Radu VICTORIA: in flacăra iubirii ARTA: Carmen. NISSA: Simfonie American». PERIFERIE AMERICAN: Lacrimi d* #9“«* (continuara) si revisti. ASTORIA: Ultimul dans. ALIANŢA: Femeia cu 4 leje r «vist». AIDA: Lacrimi de ţigancă, jurnal şi revisti. BARCELONA: Balaurul. COTROCENI: Stan şi Bran şi omul fară frică. DIANA: Gloanţe ucigătoare şi trupă de revistă. DACIA: Pierre et Jean şi jurnal actual. FLORIDA: Sclavele albe şi revistă. GLORIA: Mademoiselle Beatrice. IZLANDA: România şi Muzic-Hall. ILEANA: Noi puştii şi revistă. LIA: Stan şi Bran studenţi la Oxford şi jurnal. LYRA: Centru înaintaş. LUTHER: Singur in noapte. MARCONI: Fetiţa cu părul de aur. MARNA: Insula Ispăşirei şi revistă MIORIŢA: „Floarea otrăvită” şiurnei. MILANO: Valsul nemuritor şi revistă MODEL: Destinul unui ocnaş (Vantrin), Jurnal şi Ravistă. NONI: Fata junglei şi o Fetiţi cânţi. NERO: Patimi încătuşate. ODEON: Mi s’a dăruit un Inger şi jurnal. PACilE: Om in loc şi revistă. RAHOVA: Munţii In flăcări, jurnal şi revis‘1. SPLENDID Fiul Sahului, jurnal şi artişti. TOMIS: Contra spionaj. UNIC: Virajul merjii şi jurnal. VOLGA: Sfinţi Bran toreadori VEROV Păcatele tronului, complectam şi revisti. VOLTA. BIZESTI: Munţii in flăcări. St Artişti. VENUS: Şoimul blestemat, complectare şi jurnal EXPOZIŢII ATENEUL HOMAV: Eugenia Brataş, Sorin Ionescu, Const. Faulet, Sârbu, Ioanid. APARAREA PATRIOTICA, Sent. IV . Roşu. *tr. Berzei 9, expoziţii de desene şi lucru manual a copiilor din ciminsfera zi SALA „UNIVERSUL". Expoziţia colectivă de pictură şi sculptura a celor 26, printre cari figureaza Gr. Manşa, Mihai Dumitraiscu, Gh. Sărbu, Hugo M. Mandel, Maria Cuba, ş. a. SALA FOSTULUI SENAT: Expoziţia festivă şi documentară a Confederaţiei Generale a Muncii cu prilejul celui de-al doile congres. SALA COLEGIULUI FARMACIŞTILOR (atr. ?■ tar Moşi 6): Expoziţia pictorilor Bernhard, V. G. Bud şi M. Dacca, şi expoziţia sculptorului Grecu, cu închiderea la 16 Decembrie ort. Reducerea taxelor de întreţinere in căminele Asigurărilor Sociale Pentru a veni în ajutorul ucenicilor, uşurându-le condiţiunile de întreţinere, d. Lcutar Bădăceanu, ministrul muncii, asistenţii şi asigurărlor sociale, a hotărit, ca taxele de întreţinere în cămin să fie reduse cu So*/«, ele urmând a fi percepute astfel: 200 lei, pentru un an, 250 lei pentru anul II, 300 tea pentru anul III, 350 lei pentru anul IV. Ucenicii orfani de răsboau, orfani de ambii părinţi şi fii de invalizi sunt scutiţi integral de plata taxelor, iar pentru ucenicii lipsiţi cu desăvârşire de mijloacelaterale, eforiile pot face propuneri ministerului pentru scutire de taxă, în proporţie de o cincime din efectivul acestei categorii de ucenici. Ucenicii plecaţi in concediu aprobat, mai mare de 10 ore, sunt scutiţi de plata taxei.pro- REFORMA JUSTIŢIEI (Urmare dia pagina I»a) tivitate unei mari părţi din registratură, a unei bune părţi din aparatul judecătoresc, şi tendinţele constructive ale guvernului? Deodată magistraţii noştri au devenit blânzi şi miloşi. A început să-i doară buma când trebue să condamne un speculant. Au început să găsească explicaţi când este vorba de sabotori şi au început să găsească un paragraf de lege, prin care să absolve pe un moşier, încă răvnitor la pământul expropriat. Ce s'a întâmplat ? S’a spus : corupţia. Eu n'am să pun accentul pe corupţie. S’a schimbat intr’adevăr ceva Ce anume ? S’a schimbat caracterul social al massei infractorilor. Judecătorii erau foarte aspri, atunci când trebuiau să judece şi să condamne un muncitor, un ţăran, un om nevoiaş. Aceştia erau oameni nu din categoria socială din care făceau ei parte sau de care cei mai mulţi se simţeau aproape, nu din categoria socială in spiritul căreia au fost creiaţi şi crescuţi. Puteau, între omul împricinat şi judecător, să ridice un zid. Dar massa infractorilor de astăzi — moşieri, speculanţi, sabotori — aceasta este massa cu care foarte mulţi magistraţi sunt legaţi organic. Este categoria socială din care foarte mulţi dintre ei fac parte, de care se simt apropiaţi prin mentalitate şi stare socială, ale cărei interese — conştienţi sau inconştienţi — încă le servesc iată adevărata explicaţie a blândeţei, altfel greu de explicat, a blândeţei multora dintre magistraţii noştri. SCHIMBAREA SISTEMULUI In această situaţie, pentru a asigura drumul democraţiei noastre populare, pentru a consolida câştigirile masse, populare, şi mai mult pentru a deschide drum larg în viitor regimului de astăzi, reforma justiţiei se impunea în mod absolut. Şi reforma — din iniţiativa Partidului Comunist Român, — a venit. Reforma justiţiei nu înseamnă numai schimbareaoamenilor, ci schimbarea sistemului. Prezenţa asesorilor populari schimbă sistemul, iar nu numai oamenii. Intr’adevăr, asesorii populari aduc pe scaunul judecătoresc conştiinţa lor de clasă, lumina minţii lor, dar mai aduc ceva: interesele oamenilor muncitori, ale oamenilor truditori, ale celorcare luptă şi muncesc pentru îmbunătăţirea vieţii lor, dar şi pentru apărarea şi consolidarea drepturilor şi libertăţilor democrate. Asesorii populari aduc in justiţie sprijinul masselor cari i-au trimis acolo. Ei reprezintă într’adevăr massele populare, reprezintă imensa majoritate a poporului rob'.n. asesorii populari Prin prezenţa asesorilor populari, am introdus în adevăr elementul democrat in justiţia noastră. Dela divanul boerilor veniţi,dela divanul domnesc, dela boerii cu barbă chemaţi să împartă dreptatea, dar mai ales să-şi facă lar dreptate şi până la muncitorii şi ţăranii muncitori cari vor funcţiona ca judecători, ce dstanţă mare am parcurs ? Este distanţa intre împilare şi întuneric, spre libertate şi spre adevărata dreptate. Poporul român a mers înainte. El işi dă azi forme de viaţă care în adevăr să-i asigure nu numai drepturile şi libertăţile, dar şi viitorul lui. Căci unul din atributele nauilor instanţe populare este de a veghea şi de a apăra democraţia noastră, drepturile şi libertăţile populare Azi incompetenţa tribunalelor populare şi a curţilor criminale, vine apărarea democraţiei, luarea de măsuri, sancţionarea celor cari, pe căi ocolite, pa calea complotului sau a încercării de răsvrătire, vor căuta să atingă fundamentul democraţiei noastre. Procesele politice, procesele împotriva semă- nătorilor de vrajbă, vor fi date în competenţa tribunalelor populare şi a curţilor criminale şi iar la tribunalele populare şi la suntem siguri că elementul populurţilor mirtale va şti să garanteze şi să asigure democraţia noastră. DESPRE INAMOVIBILITATE Inamovibilitatea a fost o for- j rhulâ ipocrită şi, falsă, dar cultivată in scopuri bine delimitate. S'a spus: judecătorul este inamovibil, pentru că vrem să fie independent de puterea executivă. Este un neadevăr sfruntat în regimul de clasă pe care l-a cunoscut poporul român înainte şi după 1845, puterea judecătorească a fost permanent la dispoziţia puterii executive, acuicât la dispoziţia oamenilor dn 51*uvern reprezentând păturile posedante. N’a existat independenţa magistraturii sub nici o formă. S’a afirmat însă şi s’a cultivat această formulă, pentru a face să se creadă de către masse că într’adevăr justiţia, care tn realitate servea interesele meşerimii şi ale burgheziei, că această justiţie este neatârnată, nu depinde de nimeni. Şi care este corectivul pe care l-am adus noi ? Nu făcând pe judecător să depindă de puterea. executivă, dar l-am făcut electiv, am făcut pe asesorul popular, pe judecătorul popular să fie reprezentantul ales al masselor populare El va avea răspundere şi în faţa legilor ţării desigur, dar şi în faţa muncitorilor şi ţăranilor care l-au ales şi l-au trimes să fie judecător. Noi aducem un principii mortor într-adevăr, dar pe o bază largă democratică, făcând din judecător reprezentantul ales al muncitorilor şi ţărănimii muncitoare. Un alt aspect al problemei este cel constituţional. Aşa cum este formulat articolul din actul constituţional din 30 August 1944, problema a asigura inamovibilitatea sau a suspenda această inamovibilitate, devine un atribut al puterii legiuitoare ţi obiectul unei legi ordinare. De aceia cred că cei care pot să invoace textul constituţional» sau prevederile constituţionale la sprijinul inamoviblităţi, nu au temei juridic. CELE DOUĂ CRITERII In opera noastră legislativă ne-am condus de două criterii: Am folosit din plin experienţa acriei democraţii care. Intr’adevăr a făcut o justiţie populară. Am folosit, cu cele mai bune rezultate, sistemul justiţiei sovietice. Am socotit că este datoria noastră să luăm pildă şi să luăm tot materialul care ne poate folosi, pentru a aduce un nou suflu, un suflu democratic, nu legiuirile noastre dela cea mai înaintată democraţie din lume. Cea mai mare parte din inovaţiile legii noastre s’au inspirat din acest isvor de drept viu, de drept democratic, pe care îl reprezintă justiţia in Uniunea Sovietică. Am folosit apoi experienţa internaţională, prin materialul adus de la Congresul Asociaţiei Juriştilor Democraţi ţinut la Bruxelles in vara anului acesta. Intr’adevăr, acolo democraţiile populare din jurul nostru, democraţia iugoslavă, bulgară, polonză, au adus un material util, pe care noi l-am folosit in elaborarea principiilor care stau la baza reformei noastre. Al doilea isvor de Informare al fost contactul nemijlocit, chiar în timpul elaborării proectului legii, cu massele populare din ţara noastră. In afara c omisiunilor care au funcţionat pe lângă minister, zece magistraţi superiori şi jurişti emeriţi, au colindat toate judeţele din ţară, au strâns materialul informativ, stând de vorbă nu numai cu aparatul administrativ, dar pe linie sindicală, cu massele muncitoreşti, şi la sate, cu ţărănimea, discutând reforma, interesându-se de situaţia concretă locală. NUMAI UN ÎNCEPUT Legea de reformă judecătorească Intr- adevăr schimbă fundamental justiţia noastră Această reformă este însă numai un început, pentru că noi vom tinde, trebue să tindem la stabilirea principiului alegerii pentru întreaga magistratură. Este în început această reformă, dar un început care ne dă dreptul să vorbim chiar de astăzi, de o nouă justiţie în ţara românească. O justiţie pusă tot îndemâna masselor populare nu numai prin faptul că am ramificat în mod masiv aparatul judecătoresc, în mediul rural, nu numai pentru că am lărgit competenţa instanţelor de la sate, nu numai pentru că am introdus elementul popular, dar pentru că spiritul acestei reforme, spiritul acestei justiţii, este un spirit nou, inspirat din democraţia noastră populară. Vor fi desigur greutăţi în aplicarea reformei. Aceste greutăţi însă vor fi învinse cu concursul masselor populare, care văd în această reformă realizarea unei năzuinţe de mult simţite, aceia de a da poporului român o justiţie aşa cum o cer vremurile noul şi cum o cer interesele democraţiei noastre populare. • 1 RECITALUL DE DANS DE ASTĂZI Duminică la Studio, recital de dans Floria Capsaîi-Mitiţă Dumitrescu. Debussy va fi prezentat in programul atât de bogat al recitalului de dans pe care Sindicatul Ziariştilor Profesionişti din Bucureşti, 11 organizează Duminică 30 Decembrie 1947, orele 10 dim, în sala Studioului Teatrului Naţional, cu concursul d-nei Floria Capsali şi a d-lui Mitiţă Dumitrescu, la pian Frederica Rosen, costumele fiind executate după machete de: Mac Constantinescu, Tomaziu şi Elena Dinu Feodoroff. In program mai figurează: List-Poem liric; Bach-Poem dra-matic; Chopin-Potpourri a la Mazur; Toch-Ucenicul jongleur; Ravel-Habanera; Albeniz-Serenada, Pass, doble şi comnpozitori români: M. Jora-Crai de mahala; M. Negrea-Seara’n poartă, Alunelul, Fusul fermecat; M. Mihaiovici-Haiduceaşca. Ultimele bilete la Agenţia „Agitor” la cassa Teatrului Naţional (Studio) şi la Sindicatul Ziariştilor Profesionişti str. Gogu Cantacuzino 2. --------0*0------- Azi pâine, Luni, Marţi, Miercuri, mălai Azi Duminică 30 Noembrie 1947, este valabil bonul nr. 122 pentru pâine din cartelele respective. Luni 1, Marţi 2 şi Miercuri 3 Decembrie, sunt valabile bani. ■ rile 123, 124 şi 125 pentru mălai. Problema invăţământuri confesional Audienţa reprezentanţilor cultelor la de prim ministru înalţii Ierarhi ai Bisericii Greco-Catolice, Armeano - Catolice, RorarioCatolice formată din: EE. I. Mgr Al. Czar, arhiepiscop mitropolitan al Bucureştilor; Augustin Pacha, episcop de rit latin al Tişoarei; Áron Marton, episcop fient latin de Alba Iulia; Jean Scheffer, episcop de Satu Mare, administrator apostolic de rit lati de Oradea Mare; Marc Glaser, episcop titular administrator apostolic de rit latin al Iașilor; Antone Durcovici, episcop latin de Iași; Valeriu Frentziu, arhiepiscop unit de Oradea Mare; Iulian Hossu, episcop romano-unit de Cluj; Al. Rusu, episcop unit de Maramureş; Ion Bălan, episcop unit de Lugoj; Ion Suciu, epscop unit de Alba Iulia; Făgăraş, administrator al Mitropoliei Blajului; Zoltán Lengyel, administrator catolic de rit armean; Vasile Aftenie, episcop unit vicar al episcopei unite din Bucureşti, au vizitat joi, 27 Noembrie pe di Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Vineri, 28 Noembrie pe d- profesor Sandu Stoian, Ministrul Cultelor. Im ambele audienţe, înalţii Ie- trarhi au discutat problemele legate de misiunea lor, între care cele mai importante, au fost pro- blema învăţământului confesto- nal, problema sesiunilor parohiale şi aşezarea raporturilor dintre bi- serile susamitite şi Guvern pe baze nemi, ceririe de noua democraţie populară. La sfârşit, atât de prim ministru dr. Petru Groza cât şi ca ministru Stanciu Stoian, - au asigurat pe înalţii ierarhi ci vor respecta deplina libertate a Cultelor şi a crednţei, fiind siguri că la rândul lor, atât credincioşii şi păstorii lor de orice pui se vor încadra în nota fireasc a unei adevărate biserici, stână alături de popor în eforturile cu de refacere a ţării şi consolidare a democraţiei populare A APARUT CONTEMPORANUL Nr. 62 cu un bogat material din care reţinem : Experienţa istorică a popoarelor Iugoslaviei de MIHAIL FLORESCU ; întâlnire cu Tito de HORIA UMAN Presa lui Musaka de ZAHARIA STANCU ; Călătorind în Iugoslavia de GEO BOGZA; . Lăsati-i eroului sabia !” de ION CĂLUGĂRU; Limitele decadentismului burghez in cultura românească de ION WITNER ; puterea a treia — dincoace și dincolo de Rhia de I. FELEA ; Decadentism şi realism simfonic de MIRCEA BRUCAR ; ,,Agrarienii” de la New-York sunt neconsolaţi de SILVIU BRUCAN; Andre Gide sau fuga de real de RADU LUPAN ; Literatura In Iugoslavia nouă de ION FRUNZETTI; Domnul Pontica» şi ministerul de externe de MIHAIL ŞOVA, O PAGINĂ DE POEZIE IUGOSLAVA - 7*' '10Tj .