Universul - Capitala, decembrie 1947 (Anul 64, nr. 276-297)

1947-12-01 / nr. 276

■e5936£=@S£= ATENEUL ROMÂN CONCERT EXTRAORDINAR cu concursul ORCHESTREI FILARMONICA dirijata de GEORGE GEORGESCU Maestrul SOLISTA RENUMITA PIANISTĂ MANIQK­EdsiaBRUCHGLLERIE înscrierile au început la ,,ORFEU­” ATENEUL ROMAN 301 4 DECEMBRIE ora 20 Concert Simfonic Radio : Constantin ISoIieseia In program: BERLIOZ, FRANCK, CONST. BOBESCU, BASARAB POPESCU, LISZT. PASCENKO. m m ■mii Bilete la^Orfe^ ^ ^ Un singur Recital extraordinar de DANS sub conducerea maestrului UNIVERSUM Luni 1 S­ec.—os?a 1430 MAINE premiera mmmm v , w __' TUTUROR TiMPURILOft J ^rSiuAA celui mS mase V£,L°^ ^ÎCC0ă?5^O*UttC 0 Azi ultima zi: „LiLIACOL“t­echnico or MATINEU — DE LA ORA 9 DIMINEATA Premiera Polițistă de mare fetssmție Azi matineu de la ora 9 dim. ft+4 4 »..»s + â4 + »4» + 44444444444444 FEMii IU GOANA DUPĂ DRAGOSIE I TIVOLII------- .... . . Lupta pentru un barbat _ VIHAR UTÁN — on! ALICE FENY FS si TIVADAR URAT MUJICA­­LIT? CEAICOVSKI-AZI MATINEU delft 9 dim. I­I AZI DESCHIDEREA Cu superbul film Cinematografului Ca*sha&bi! franklin Secretul "ti ♦ ♦ 444 4­4­4444 ♦ * ** HOHOTE de RAS! NIMINfl 1 GHEARELE GELOZIEI V­»-* ♦** »»♦♦»♦« ULTIMELE ZIIE LA C î N e IV) A pe scenă Internaţionalul jongleur Gigi Munteanu dat de primii noştri pro­tagonişti ai dansului: FLORIA CAPSAN, MATIŢ­A DIMITRESCU, V­OIETTS TAYLOR, H. BAZACA, ANAIDA PROSTEAIIJ, TRÎXY CHEC AUS. La Pian Fio rine Defflatela Duminică 7 Decembrie la Tea­trul SAVOY ora 10,30 dimineaţa Bilete la Cassa Teatrului Savoy şi Ag. ,,Scala” Calea Victoriei „s ♦♦♦♦««♦«♦ ti»*«­*"»*-« MÂINE PROGRAM NOU la ORFEU AZI ULTIMA ZI Inepuizabilul succes! 1 Teatrul NAŢIONAL SALA MODERN Tel. S.SS.SS Vineri 5 Decembrie Premieră COM^ SOARA comedie la î acte de 3ACSUES REVA­. cu Mimi Eriaceanu, Eliza Pe­­trichescu, V Valentineanu, Aurel Munteanu și Ion« Tiranu Biletele se vând în fiecare zi la Cassa Teatralul_____ SALA SFÂNTUL SAVA Tel. 3.94­3* Miercuri 10 Decembrie premieră Femea îndărătnică COMEDIE în 5 acte de SHAKESPEARE cu Elvira Godeanu şi Niky A­tanas ,­u CEA MAI FASTUOASA MOV­­TARE A TEATRULUI NAŢIONAL Spectacolele cu această piesă vor avea preţuri de premie­ră. Biletele se vând în fiecare zi la Cassa Teatrului Teatrul NATIONAL reprezintă azi Duminică 30 Noembrie SALA SFÂNTA SAVA Direcţiunea Cinema „Orfeu” roagă stăruitor persoanei© suferinde să nu vizioneze acest Wim. Duminică matineu de la orele 9 dimineaţa A 4RCCISIOR HHIeAWW OCAZIE RARA vând eft în un palton de lăbuţe de astrahan nou în Str. Negru-Vodă 54. MICOLOUI Reprezentaţii zilnic de la 9 dim. AZI MATINEU Vând Dormitor copil, 19 piese 28.090, serviciu masă, ceai, cafea, vexe, pahare etc. 2800 21 volume romane legate franceze, radio Tela­­funken eQ.GQO leli, frak şi smoking moderne noi, plăci simfonice şi dans 2.85.21. Bulevardul Ferdinand 1 OLDSMOBIL Typ 1939, în stere bună, cauciucuri­­bune. Tel. 4.44.12 orele 9-15 şi 4-6 Tel­­.64.33 matineu „GAIŢELE comedie de ALEXANDRU KIRITESCU­ cu Sonia Cluceru seara „NUNTI rtm PERUGIA“ da Alexandru Kiriţescu TU AGEPSINA MACRI EFTT­­MIU s­i_E­­ll X._B­O­TTA__ SALA STUDII Tel. 5.15.53 matineu Nopţile Mâniei de Armind Salacrou cu Emil Botta seara „Inspector de politia" de J. B. PMESTUEY cu Marfa Voluntara. Irina Ră­­chiţeanu, Cezar Rovinţescu. Chirii Economu. Al. Demetriad şi Al. Clonaru Sala COMEDIA Tel 4.11.71 Matineu si seara Chestiunea rusă de constantin Simonov cu Al. Critico, Mihai Popescu, N. Heiban, H. Polizu, N. Bran­­omir, Vasile I.Izărescu, Mircea Constantinescu, Agnia Bolfoslova si Elena Aramă Teatrul NATIONAL repttrdntA Luni 1 Decembr!« SALA STÂNTH SAVA Tel. 3.94.3« „TÂRÂMGAROâ" de Alexandra Fadeexr Cu distrbutia de la premieri SALA STUDIO Tel.5.15.53 , Inspectorul de poliţie“ de J. Priestley cu Maria Voluntara, Iima Ră­­chiţeanu, Cezar Rovinţescu, Chirii Economu, Al Demetriad şi Al. Clonaru Sala COMEDIA Tel. 4.71.71 „CHESTIUNEA ROSA“ de Const. Simonov cu Al. Critico Mihai Popescu, S. Helban, H Poliza, N Bran­­comir, Vasile Lăzărescu, Mir-1­rea Constantinescu, Agnia Bogoslova şi Elena Aramă TEATRUL de MÂEI®N£TE ŢĂNDĂRICĂ Piaţa Senatului 2 (lângă Cinema Gioconda) un nou spectacol dublu SIRENA CEA MICA şi SPERIETOAREA VESELĂ Joi si Sâmbătă ora 4 — Duminică ora 11 şi 4 Bilete la cassa Teatrului Telefon 3.25.19 şi la agenţia Agitot („Scala“)­­ CC RADIO OTMWTCA 30 VORHMHS RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 7.30: Desciinier#* eafeimsii — Riâio ionel. 7.45: Buletinul de stiri ir h­ot« nisi 7.50: Puhitoitete. 7.53: Minis« iimb­etii. RADIO ROMANIA S.13: Mstim» teatru tineret la Statt afe­ghiată. RADIO BUCUREŞTI 4.15: Csntinuum muticii 4# atoineaţl. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.45: Om Ciulilor. 9.45: Traasmisiune slujbei refirăjieaw­le la Biserica Kratulescu. 11.00: Transmisiune dela Ateneul Român — Cor­cert­ul simfonic al Orchestrei Filarmonica. 13.00: Cetele «prior Buharii Puhiwilat». Om satului. 13.55: Publicitate. 14.00: Radio jurnal. 14.17: Revista piesei. 14.22: Publicitate. 14.27: Ora veseli de N. Stroe 14.57: Publiciniari. 15.02: Buletinul peteorologie. 15.05: Rezumatul programului da a doua zi. 15.10: Muzică ușoară. 15.15: Transmisia«:*« matetal de feetball C.F.R.-Bucuresti — I.T.A. Arad. 16.15: Orchestra Nicu Stinascu. 17.00: Ora sindicali. 17.30: Varietăţi sovietice. 18.00: Orchestra Electraport. 19.00: Ansamblul Theodor SSoceami 19.30: Radio­jurnal. 19.45: Universitatea Radio — Ciclul ,,De la o epocă la alte”, ,,Dala scavegism la feuda­lism” de Prof. Danwrei. 19.55: Buletin sportiv. 20.00: Corul Germen dirij da pred. I Ktwec*. 20.30: Ora femaii. 20.50: Miș coaceri sfințenie. 21.05: Laria Niki Curo — cante. 21.20: Cronica externă da George Ivatcu. 21.35: Constantin Babescu —vioară. 22.00: Radio jurnal; 22.15: Buletinul de stiri in limba rusă. 22.20: Buletin sportiv; 22.32: Pubicitate; 22.36: Seară da dans; 23.30: Radio jurnal; 23.35: Seară de dam; 23.50: Mur Românească. 24.00: închiderea emisiunii. POSTUL DE RADIO ROMA­NIA LIBERA pe 4­,3 m. lungani di thl&L 12.00: Deschide­rw «mfetanil.­­ba «actl Mu­zică românească. 12.05: Buletinul informativ. 12.10: Muzică uşoară. 12.20: Actualităţi la miwofon. 12.24: Muzică românească. 12.30: Buletin de ştiri. 12.40: Muzică uşoară. 12.50: De toata pentru tort 12.55: Muzică de prânz. 13.00: Spicuiri din presă. 13.05: Fo­rmaţia de muzică ritmică Teodor Sibicea­nu. 13.20: Ora copiilor. 13.30: Formaţia de muzică ritmică Teodor Sibiceanu. 13.40: Buletin de ştiri. 13.50: Formaţia de muzică ritmică Teodor Sib­iceanu. 14.00: Ştiri şi fapta din toate colţurile lumii. 14.05: Niculiţă Teodora: Intermezzo Duminical. 14.25: Inchidarea emisiunii. 18.30: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Cântă Maria Milton, acompaniată l« pian de H. Mălineanu. 18.45: Cronica dramatică da Simion Alterescu. 18.54: Chaoso­efe­­naos». 19.05: Jazari­­s«vietiee. 19.13: Ştiri sportive. 19.17: Miniei wmânoîSîl. 19.20: Buletin la ştiri. EMISTON! PENTRE ITHAÎNATATS 19.30: Deschi­area «misiunii in limba rusă. Buletin de ştiri. Harry Braun« Mutica compozi­torii« rmnini. 20.00: Deschidere« esniiiunii la lisnba fran­ceză. Buletin de știri. Hanny Bransar, Muzica competitorilor români. 20.30: Deschiderea emisiunii in limba engle­ză. Buletin de știri. Harry Brauner. Muzica com­pozitorilor români. 21.00: Închiderea emisiunii. TEATRE OPESA, mat. Bărbierul din Sevilla, seara: Lalimé. Luni: Mirosea vândută. NATIONAL (Sf. Save): (mat.): Nunta din Perugia seara: Gaiţele, Luni: Tarara gării, STUDIO: 10 k­m. Festival Sind. Ziarişti, (mat.): Inspectorul de poliţie, (seara): Nop­ţile mâniei, Luni: Inspectorul de poliţie. NAŢIONAL (Comedia): (mat. şi seara): Ches­tiunea rusă. ODEON: Îmi amtmeec de mam«u MATINEE ORA 3 TEATETA. DIN LIPSCANI: Cântecul muncă. SAVUL: Farmecul unui vals. MUNICIPAL: Nu se stie niciodata. COLORADO: Sclavul insleunit. ARMATA: Torion. NOSTRU: Banchet in familie. ATLANTIC: Coadă !« Stroe. VICTORIA: Ultima noutat». FILOTT1: George şi Margaret. MIC : Voie bună. ATENEULUI: Coloniale şi delicatese. TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. : Coliba lui Moş Tomi. TEATRUL DE MARGONETE ŢĂNDĂRICĂ (Puţa Senatului): Sirena cea mici şi Sperietoarea veselă. MGGADOR : Cucurigu ! Boeri Hart! ALHAMBRA: Baiadera. CINEMATOGRAFE ARO: Lilia col. SELECT : Al șaptelea vB. REGAL: Ochii negri. „EXCELSIOR" și „MIGNON” *1». Câmpiaeasa 5—7: Dilinger. EFORIE: Via de gloria. SCALA : Afacerea Borlik. RiTZ: Amiralul Nahimov.­­ CASA PRIETENIEI JUVIETO-ROMANE Cost cinema Fantasio­: Prima balerină. CENTRAL: Intrigile lor. FEMINA: Înger şi demon. TRIANON: Împuşcături in noapte. GIOCONBA: LiliecuL TIVOLI: După furtuni. ED. PALACE: Bestia din Valea auru.ui LUXOR: Idolul prăbuşit. CORSO: Suez, jurnal şi raviată. CASANDRA: Madona cu două fete. FRANKLIN: Secretul şi revistă. Mia Bruia şi Ioana Radu VICTORIA: in flacăra iubirii ARTA: Carmen. NISSA: Simfonie American». PERIFERIE AMERICAN: Lacrimi d* #9“«* (continuara) si revisti. ASTORIA: Ultimul dans. ALIANŢA: Femeia cu 4 leje r «vist». AIDA: Lacrimi de ţigancă, jurnal şi revisti. BARCELONA: Balaurul. COTROCENI: Stan şi Bran şi omul fară frică. DIANA: Gloanţe ucigătoare şi trupă de revistă. DACIA: Pierre et Jean şi jurnal actual. FLORIDA: Sclavele albe şi revistă. GLORIA: Mademoiselle Beatrice. IZLANDA: România şi Muzic-Hall. ILEANA: Noi puştii şi revistă. LIA: Stan şi Bran studenţi la Oxford şi jurnal. LYRA: Centru înaintaş. LUTHER: Singur in noapte. MARCONI: Fetiţa cu părul de aur. MARNA: Insula Ispăşirei şi revistă MIORIŢA: „Floarea otrăvită” şi­­urnei. MILANO: Valsul nemuritor şi revistă MODEL: Destinul unui ocnaş (Vantrin), Jurnal şi Ravistă. NONI: Fata junglei şi o Fetiţi cânţi. NERO: Patimi încătuşate. ODEON: Mi s’a dăruit un Inger şi jurnal. PACilE: Om in loc şi revistă. RAHOVA: Munţii In flăcări, jurnal şi revis‘1. SPLENDID Fiul Sah­ului, jurnal şi artişti. TOMIS: Contra spionaj. UNIC: Virajul merjii şi jurnal. VOLGA: Sfin­ţi Bran toreadori VEROV Păcatele tronului, complectam şi­ revisti. VOLTA. B­IZESTI: Munţii in flăcări. St Artişti. VENUS: Şoimul blestemat, complect­are şi jurnal EXPOZIŢII ATENEUL HOMAV: Eugenia Brataş, Sorin Io­­nescu, Const. Faulet, Sârbu, Ioanid. APARAREA PATRIOTICA, Sent. IV . Roşu. *tr. Berzei 9, expoziţii de desene şi lucru manual a copiilor din ciminsfe­ra zi SALA „UNIVERSUL". Expoziţia colectivă de pictură şi sculptura a celor 26, printre cari figureaza Gr. Manşa, Mihai Dumitraiscu, Gh. Sărbu, Hugo M. Mandel, Maria Cuba, ş. a. SALA FOSTULUI SENAT: Expoziţia festivă şi documentară a Confederaţiei Generale a Muncii cu prilejul celui de-al doil­e congres. SALA COLEGIULUI FARMACIŞTILOR (atr. ?■ tar Moşi 6): Expoziţia pictorilor Bernhard, V. G. Bud şi M. Dacca, şi expoziţia sculptorului Grecu, cu închiderea la 16 Decembrie ort. Reducerea taxelor de întreţinere in căminele Asigurărilor Sociale Pentru a veni în ajutorul uce­nicilor, uşurându-le condiţiunile de întreţinere, d. Lcutar Bădăceanu, ministrul muncii, asistenţii şi asi­­gurăr­lor sociale, a hotărit, ca ta­xele de întreţinere în cămin să fie reduse cu So*/«, ele urmând a fi percepute astfel: 200 lei, pentru un an, 250 lei pentru anul II, 300 tea pentru anul III, 350 lei pentru a­­nul IV. Ucenici­i orfani de răsboau, orfani de ambii părinţi şi fii de invalizi sunt scutiţi integral de plata ta­xelor, iar pentru ucenicii lipsiţi­ cu desăvârşire de mijloace­­laterale, eforiile pot face propuneri minis­terului pentru scutire de taxă, în proporţie de o cincime din efecti­vul acestei categorii de ucenici. Ucenicii plecaţi in concediu a­­probat, mai mare de 10 ore, sunt scutiţi de plata taxei.­­pro- REFORMA JUSTIŢIEI (Urmare dia pagina I»a) tivitate unei mari părţi din re­gistratură, a unei bune părţi din aparatul judecătoresc, şi tendin­ţele constructive ale guvernului? Deodată magistraţii noştri au devenit blânzi şi miloşi. A în­ceput să-i doară bu­ma când tre­­bue să condamne un speculant. Au început să găsească explicaţ­i când este vorba de sabotori şi au început să găsească un para­graf de lege, prin care să absol­ve pe un moşier, încă răvnitor la pământul expropriat. Ce s'a întâmplat ? S’a spus : corupţia. Eu n'am să pun accen­tul pe corupţie. S’a schimbat in­­tr’adevăr ceva Ce anume ? S’a schimbat caracterul social al massei infractorilor. Judecătorii erau foarte aspri, atunci când trebuiau să judece şi să condamne un muncitor, un ţăran, un om nevoiaş. Aceştia e­­rau oameni nu din categoria so­cială din care făceau ei parte sau de care cei mai mulţi se sim­­­­ţeau aproape, nu din categoria socială in spiritul căreia au fost­­ creiaţi şi crescuţi. Puteau, între­­ omul împricinat şi judecător, să­­ ridice un zid. Dar massa infractorilor de as­­tăzi — moşieri, speculanţi, sabo­tori — aceasta este massa cu care foarte mulţi magistraţi sunt le­gaţi organic. Este categoria so­cială din care foarte mulţi din­tre ei fac parte, de care se simt apropiaţi prin mentalitate şi sta­re socială, ale cărei interese — conştienţi sau inconştienţi — încă le servesc iată adevărata explicaţie a blândeţei, altfel greu de explicat, a blândeţei multora dintre magistraţii noştri. SCHIMBAREA SISTEMULUI In această situaţie, pentru a asi­gura drumul democraţiei noastre populare, pentru a consolida câş­tigi­rile masse, populare, şi mai mult pentru a deschide drum larg în viitor regimului de astăzi, re­forma justiţiei se impunea în mod absolut. Şi reforma — din iniţia­tiva Partidului Comunist Român, — a venit. Reforma justiţiei nu înseamnă numai schimbarea­­oamenilor, ci schimbarea sistemului. Prezenţa a­­sesorilor populari schimbă siste­mul, iar nu numai oamenii. Intr’adevăr, asesorii populari a­­duc pe scaunul judecătoresc con­ştiinţa lor de clasă, lumina minţii lor, dar mai aduc ceva: interesele oamenilor muncitori, ale oamenilor truditori, ale celor­­care luptă şi muncesc pentru îmbunătăţirea vie­ţii lor, dar şi pentru apărarea şi consolidarea drepturilor şi libertă­ţilor democrate. Asesorii populari aduc in justiţie sprijinul masselor cari i-au trimis acolo. Ei repre­zintă într’adevăr massele populare, reprezintă imensa majoritate a poporului rob­'.n. asesorii populari Prin prezenţa asesorilor popu­lari, am introdus în adevăr ele­mentul democrat in justiţia noastră. Dela divanul boerilor veniţi,­­dela divanul domnesc, dela boe­­rii cu barbă chemaţi să împartă dreptatea, dar mai ales să-şi facă lar dreptate şi până la muncito­rii şi ţăranii muncitori cari vor funcţiona ca judecători, ce ds­­tanţă mare am parcurs ? Este distanţa intre împilare şi întu­neric, spre libertate şi spre ade­vărata dreptate. Poporul român a mers înainte. El işi dă azi forme de viaţă care în adevăr să-i asigure nu numai drepturile şi libertăţile, dar şi viitorul lui. Căci unul din atributele naui­lor instanţe populare este de a veghea şi de a apăra democraţia noastră, drepturile şi libertăţile populare Azi in­competenţa tri­bunalelor populare şi a curţilor criminale, vine apărarea demo­craţiei, luarea de măsuri, sanc­ţionarea celor cari, pe căi ocoli­te, pa calea complotului sau a încercării de răsvrătire, vor cău­ta să atingă fundamentul demo­craţiei noastre. Procesele poli­tice, procesele împotriva sem­ă-­­ nătorilor de vrajbă, vor fi date­­ în competenţa tribunalelor popu­lare şi a curţilor criminale şi iar la tribunalele populare şi la suntem siguri că elementul popu­­lurţilo­­r mirtale va şti să ga­ranteze şi să asigure democraţia noastră. DESPRE INAMOVIBILITATE Inamovibilitatea a fost o for- j rhulâ ipocrită şi, falsă, dar cul­tivată in scopuri bine delimitate. S'a spus: judecătorul este ina­movibil, pentru că vrem să fie independent de puterea executi­vă. Este un neadevăr sfruntat în regimul de clasă pe care l-a cunoscut poporul român înainte şi după 1845, puterea judecăto­rească a fost permanent la di­s­poziţia puterii executive, acuicât la dispoziţia oamenilor dn 51*u­vern reprezentând păturile po­­sedante. N’a existat independen­ţa magistraturii sub nici o for­mă. S’a afirmat însă şi s’a cul­tivat această formulă, pentru a face să se creadă de către masse că într’adevăr justiţia, care tn­ realitate servea interesele me­­ş­erimii şi ale burgheziei, că a­­ceastă justiţie este neatârnată, nu depinde de nimeni. Şi care este corectivul pe care l-am adus noi ? Nu făcând pe judecător să depindă de puterea.­­ executivă, dar l-am făcut elec­tiv, am făcut pe asesorul popu­lar, pe judecătorul popular să fie­­ reprezentantul ales al masselor­­ populare El va avea răspundere­­ şi în faţa legilor ţării desigur,­­ dar şi în faţa muncitorilor şi ţă­ranilor care l-au ales şi l-au tri­mes să fie judecător. Noi aducem un principii m­or­­tor într-adevăr, dar pe o bază largă democratică, făcând din judecător reprezentantul ales al muncitorilor şi ţărănimii munci­toare. Un alt aspect al problemei este cel constituţional. Aşa cum este formulat artico­lul din actul constituţional din 30 August 1944, problema a asi­gura inamovibilitatea sau a sus­­penda această inamovibilitate, devine un atribut al puterii le­giuitoare ţi obiectul unei legi or­­dinare. De aceia cred că cei care pot să invoace textul constituţional» sau prevederile constituţionale la sprijinul inamoviblităţi, nu au temei juridic. CELE DOUĂ CRITERII In opera noastră legislativă ne-am condus de două criterii: Am folosit din plin experienţa acriei democraţii care. Intr’adevăr a fă­­cut o justiţie populară. Am folo­­sit, cu cele mai bune rezultate, sistemul justiţiei sovietice. Am so­cotit că este datoria noastră să luăm pildă şi să luăm tot materia­lul care ne poate folosi, pentru a aduce un nou suflu, un suflu de­mocratic, nu legiuirile noastre dela cea mai înaintată democraţie din lume. Cea mai mare parte din ino­vaţiile legii noastre s’au inspirat din acest isvor de drept viu, de drept democratic, pe care îl re­prezintă justiţia in Uniunea So­­vietică. Am folosit apoi experienţa inter­naţională, prin materialul adus de la Congresul Asociaţiei Juriştilor Democraţi ţinut la Bruxelles in vara anului acesta. Intr’adevăr, acolo democraţiile populare din jurul nostru, demo­craţia iugoslavă, bulgară, polonză, au adus un material util, pe care noi l-am folosit in elaborarea prin­cipiilor care stau la baza reformei noastre. Al doilea isvor de Informare al fost contactul nemijlocit, chiar în timpul elaborării proectului legii, cu massele populare din ţara noas­tră. In afara c omisiunilor care au funcţionat pe lângă minister, zece magistraţi superiori şi jurişti eme­riţi, au colindat toate judeţele din­­ ţară, au strâns materialul infor­mativ, stând de vorbă nu numai cu aparatul administrativ, dar pe linie sindicală, cu massele munci­toreşti, şi la sate, cu ţărănimea, discutând reforma, interesându-se de situaţia concretă locală. NUMAI UN ÎNCEPUT Legea de reformă judecătorea­scă Intr- adevăr schimbă funda­­mental justiţia noastră Această reformă este însă nu­mai un început, pentru că noi vom tinde, trebue să tindem la stabilirea principiului alegerii pentru întreaga magistratură. Este în început această re­formă, dar un început care ne dă dreptul să vorbim chiar de astăzi, de o nouă justiţie în ţara­ românească. O justiţie pusă tot îndemâna masselor populare nu­ numai prin faptul că am ramifi­cat în mod masiv aparatul ju­decătoresc, în mediul rural, nu­ numai pentru că am lărgit com­petenţa instanţelor de la sate, nu numai pentru că am introdus e­­lementul popular, dar pentru că spiritul acestei reforme, spiritul acestei justiţii, este un spirit nou, inspirat din democraţia noastră populară. Vor fi desigur greutăţi în a­­plicarea reformei. Aceste greu­tăţi însă vor fi învinse cu con­cursul masselor populare, care văd în această reformă realiza­rea unei năzuinţe de mult sim­ţite, aceia de a da poporului ro­mân o justiţie aşa cum o cer vre­murile noul şi cum o cer inte­resele democraţiei noastre popu­lare. • 1 RECITALUL DE DANS DE ASTĂZI Duminică la Studio, recital de dans Floria Capsaîi-Mitiţă Du­­mitrescu. Debussy va fi prezentat in programul atât de bogat al recitalului de dans pe care Sin­­di­catul Ziariştilor Profesionişti din Bucureşti, 11 organizează Du­minică 30 Decembrie 1947, orele 10 dim, în sala Studioului Tea­trului Naţional, cu concursul d-nei Floria Capsali şi a d-lui Mitiţă Dumitrescu, la pian Fre­derica Rosen, costumele fiind executate după machete de: Mac Constantinescu, Tomaziu şi Ele­na Dinu Feodoroff. In program mai figurează: List-Poem liric; Bach-Poem dra-­­­matic; Chopin-Potpourri a la Mazur; Toch-Ucenicul jongleur; Ravel-Habanera; Albeniz-Sere­­nada, Pass­, doble şi comnpozitori români: M. Jora-Crai de ma­hala; M. Negrea-Seara’n poartă, Alunelul, Fusul fermecat; M. Mihai­ovici-Haidu­ceaşca. Ultimele bilete la Agenţia „Agitor” la cassa Teatrului Na­ţional (Studio) şi la Sindicatul Ziariştilor Profesionişti str. Gogu Cantacuzino 2. --------0*0-------­ Azi pâine, Luni, Marţi, Miercuri, mălai Azi Duminică 30 Noembrie 1947, este valabil bonul nr. 122 pentru pâine din cartelele respective. Luni 1, Marţi 2 şi Miercuri 3 Decembrie, sunt valabile bani. ■ rile 123, 124 şi 125 pentru mălai. Problema invăţământuri confesional Audienţa reprezentanţilor cultelor la de prim ministru înalţii Ierarhi ai Bisericii Gre­­co-Catolice, Armeano - Catolice, RorarioCatolice formată din: EE. I­. Mgr Al. Czar, arhiepiscop mitropolitan al Bucureştilor; Au­gustin Pacha, episcop de rit latin al T­i­şoarei; Áron Marton, epis­cop fie­nt latin de Alba Iulia; Jean Scheffer, episcop de Satu Mare, administrator apostolic de rit lat­i de Oradea Mare; Marc Glaser, episcop titular ad­ministra­­tor apostolic de rit latin al Iași­lor; Anton­e Durcovici, episcop latin de Iași; Valeriu Frentziu, arhiepiscop unit de Oradea Mare; Iulian Hossu, episcop romano-unit de Cluj; Al. Rusu, episcop unit de Maramureş; Ion Bălan, epis­cop unit de Lugoj; Ion Suciu, e­­p­scop unit de Alba Iulia; Făgă­raş, administrator al Mitropoliei Blajului; Zoltán Lengyel, admi­nistrator catolic de rit armean; Vasile Aftenie, episcop unit vicar al episcop­ei unite din Bucureşti, au vizitat joi, 27 Noembrie pe di Petru Groza, preşedintele Consi­­li­ului de Miniştri şi Vineri, 28 Noembrie pe d- profesor S­and­u Stoian, Ministrul Cultelor. Im ambele audienţe, înalţii Ie- t­rarhi au discutat problemele le­gate de misiunea lor, între care­­ cele mai importante, au fost pro-­­ blema învăţământului confesto-­­ nal, problema sesiunilor parohiale­­ şi aşezarea raporturilor dintre bi-­­ serile susam­itite şi Guvern pe baze nemi­, ceririe de noua demo­craţie populară. La sfârşit, atât de prim ministru dr. Petru Groza­­ cât şi ca ministru Stanciu Stoian, - au asigurat pe înalţii ie­rarhi ci vor respecta deplina libertate a Cultelor şi a cred­nţei, fiind si­guri că la rândul lor, atât cred­in­cioşii şi păstorii lor de orice pui se vor încadra în nota fireasc a unei adevărate biserici, stână alături de popor în eforturile cu de refacere a ţării şi consolidare a democraţiei populare A APARUT CONTEMPORANUL Nr. 62 cu un bogat material din care reţinem : Experienţa istorică a popoa­relor Iugoslaviei de MIHAIL­­ FLORESCU ; întâlnire cu Tito de HORIA UMAN­­ Presa lui Musaka de ZAHARIA STAN­­CU ; Călătorind în Iugoslavia de GEO BOGZA; . Lăsati-i erou­lui sabia !” de ION CĂLUGĂRU; Limitele decadentismului bur­ghez in cultura românească de ION WITNER ; puterea a treia — dincoace și dincolo de Rhia de I. FELEA ; Decadentism şi realism simfonic de MIRCEA BRUCAR ; ,,Agrarienii” de la New-York sunt neconsolaţi de SILVIU BRUCAN; Andre Gide sau fuga de real de RADU LU­­PAN ; Literatura In Iugoslavia nouă de ION FRUNZETTI; Domnul Pontica» şi ministerul de externe de MIHAIL ŞOVA, O PAGINĂ DE POEZIE IUGOSLAVA - 7*' '10­Tj .

Next