Universul, aprilie 1948 (Anul 65, nr. 78-100)
1948-04-03 / nr. 78
TSMm BUGETUL STATULUI PE EXERCIŢIUL 1948-1949 {Urmare tfi n pag. I-a) Care s'au acordat noui w•rlimentări de credite, distribuite după aceleaşi principii. O NOUA POLITICA BUGETARA Această asanare a finanţelor statului se datoreşte în întregime schimbării de concepţie în executarea bugetului, inaugurată după 7 Noembrie 197 fi concretizată prin: — combaterea evaziunilor fiscale, prin instituirea de sancţiuni severe, băneşti şi penale, pentru contribuabilii necorecţi, cărora li s’a dat totuşi posibilitatea să evite rigorile legii, dacă îşi achită datoriile într’un anumit termen; — simplificarea aşezării şi perceperii impozitelor şi îndrumareaurmăririi împotriva contribuabililor avuţi, acordându-se totodată înlesniri de plată pentru meseriaşi şi mici agricultori; — epuraţia, persona- lului ministerului de finanţe, începând cu elementele de conducere, corupte sau incapabile. Executarea favorabilă a bugetului în perioada 7 Noembrie fil 17—St Martie 1948 s’a soldat nu numai cu o completă asigurare Pe lliniadirectivelor politicei bugetare inaugurată in Nomebrie 1947, noul buget al statului este menit să adapteze finanţele publice ,lareforme de structură din sectorul economic, social şi cultural al ţării. Sprijinit pe aceste principii noul buget care însumează 108.682 milioane lei a fost întocmit pentru a acoperi următoarele sarcini : In sectorul economiei naţionale, totalul creditelor alocate departamentelor reprezintă 17,6 % faţă de 4,6*1* cât reprezenta în 1938139. Acest spor este desemnat să servească la : — desvoltarea sectorului de Sat in economia naţională; _ preluarea sau asigurarea controlului asupra mijloacelor de producție ; _ valorificarea de noui terenuri agricole prin secare și asanare; _ continuarea operei de technicizare a agriculturii; _ridicarea cantitativă și calitativă a zootechniei; — valorificarea patrimoniului forestier ?t agricol al Statului ; — organizarea și desvoltarea producţiei, circulaţiei şi repartiţiei bunurilor cuscopul de a ridica nivelul economic şi cultural al poporului nostru. In sectorul administraţiei şi orrdinei publice, s’au alocat credite necesare pentru: — desăvârşirea reformei administrative ; — transformarea aparatului de Stat birocratic şi centralist, într’un aparat de Stat de tip nou, reprezentat prin organe alese de popor; — asigurarea unui trai demn tuturor salariaţilor publici prin mărirea puterii de cumpărare a salariilor, datorită politicei de reducere a preţurilor; — garantarea ordinar în interior, în sectorul social şi cultural, a echilibrului bugetar, dar şi cu realizarea unui important excedent, exercitând în acelaş timp o influenţă binefăcătoare asupra întregei vieţi economice financiare, prin: — asigurarea stabilităţii manetei; — reducerea preţurilor rezultată, din degrevările fiscale asupra articolelor de mare consum; — absorbirea disponibilităţilor de numerar prin împlinirea integrală a drepturilor statului, disponibilităţi care prin rămânerea lor în circulaţie constituiau un factor de ridicare a preţurilor; — ridicarea puterii de cumpărare a salariilor ca urmare a reducerii costului vieţii; — împlinirea grală şi la zi a opţiunilor financiare Statului. Eforturile hotărîte făcute de guvern în această ultimă perioadă, nu au întârziat să-şi dea roadele, reuşindu-se ca paralel cu însănătoşirea vieţii financiare a statului, să se introneze o justă repartiţie a, sarcinilor fiscale şi să se asigure o mai ridicată, moralitate fiscală, s’aualocat credite pentru ridicarea, nivelului social şi cultural al poporului ţinut până acum în întuneric şi privaţiuni de guvernanţii regimurilor trecute. In sectorul apărării naţionale, s’au alocat credite pentru ca noua armată democrată să fie mai bine echipată, întreţinută şi instruită, pentru a fi oricând în stare să apere libertatea şi independenţa Republicei Populare Române. CREDITE PENTRU INVESTIŢII In afară de aceasta s’au acordat pentru prima dată importante credite pentru investiţii lucrative de interes naţional, curmând astfel politica regimurilor trecute, care prin suprimarea aproape totală a acestor credite au adus intr’o stare de uzură înaintată cea mai mare parte din patrimoniul industrial existent. Efortul bugetar îndreptat către investiţii se reliefează şi mai bine comparându-1 cu ci 1fra respectivă din bugetul 1938/39. In timp ce în 1938/39 investiţiile au reprezentat 2°/« în 1948/49 s’a afectat pentru Investiţii 10®/• din totalul bu-getului de cheltuieli. S’au afectat deasemenea credite necesare pentru acoperirea obligaţiunilor noastre internaţionale, isvorîte din Tratatul de Pace. Aceste credite sunt inferioare cu 10"/" celor din exerciţiul precedent datorită: — introducerii unui sever control asupra preţurilor la livrări; — organizării producţiei şi transporturilor şi — reducerii preţurilor. Acoperirea tuturor acestor sarcini, care se ridică la suma de 108.082 milioane lei, este asigurată numai prin resursele definitive şi activitatea economică a statului. Echilibrarea bugetului a devenit posibilă numai în urma măsurilor aplicate cu hotărâre, începând de la 7 Noembrie 1947 , a fi supus unei presiuni fiscale mai mici decât în perioadă susmenţionată datorită sporului de producţie din 1948. Pe de altă parte majorarea bugetului va da un nou impuls pentru activitatea vieţii economice. Evaluările bugetare pe 1948/ 49 reprezintă deosebiri menite să evidenţieze politica noastră financiară în viitor. Astfel în sectorul impozitelor directe,* evaluările bugetare însumează 25.310 milioane lei (23°/prin totalul bugetului) faţă de 23.748 milioane lei (27®/o) realizate în 1947 întregite la 12 luni. Impozitul global a fost desfiinţat întrucât aşezarea şi perceperea lui necesita cheltueli ce nu erau în raport cu randamentul obţinut, iar toate impozitele elementare fiind progresive, plusul de venituri era impus pe această cale. Impozitele pe venit vor fi aşezate după criterii obiective având la bază declaraţiile contribuabililor, nesinceritatea declaraţiilor fiind considerată crimă de sabotaj . Prin acest sistem de impunere aşezarea impozitelor se face într'un termen cât se poate de scurt şi în modul cel mai obiectiv posibil, aşa cum nu s’a mai făcut nieodată în ţara noastră. Pentru micii contribuabili s’a adus unele importante înlesniri în sensul că au fost scutiţi de a mai ţine registre comerciale. In sectorul impozitelor indirecte, evaTuărîi® însumează 63.300 milioane lei (sau 59"/°) faţă de 46.991 mioane lei (sau 53"/») în exerciţiul precedent. Sporirea cifrei impozitelor indirecte este justificată prin ridicarea producţiei interne şi intensificarea schimburilor cu străinătatea, precum şi de reducerea masivă a evaziunii fiscale. Totuşi şi pentru impozitele indirecte nouile legi fiscale prevăd importante modificări de structură, înlesniri şi degrevări şi anume: — desfiinţarea impozitului excepţional de 12*/o și unificarea lui cu impozitul de timbru în sensul că nemei socotindu-se impozit la impozit cota de impozit unificată este ■ mai redusă cu circa 15°/», a- ceasta simplificare va ușura munca atât in cadrul aparatului fiscal cât și în cadrul întreprinderilor ; — s’a redus impozitul de timbru pentru acordare de credit cu 50Vo; — s’au preiat condiţii spetimbru contractele verbale de executări de lucrări şi transporturi până la valoarea de Idi 2.000 ; — s’a scutit de impozitul de timbru contractele de locaţiuni de serviciu pentru salariaţi până la valoare de 8.000 lunar; — s’a scutit sarea de orice impozit; — s’au scutit transporturile de cota parte a impozitului excepțional de 12"/« unificat; ■ — s’a scutit pâinea la vân- J zare de impozitul de timbru ; — cotele de impozit pe lux 1 și cifra de afaceri, aplicabile până la 1 Aprilie 1948, s’au redus cu circa 8"/« şi se antică asupra preţului loco-fabrică nemai calculându-se impozit la impozit ; — meseriaşii care îşi desfac produsele direct consumatorilor şi nu întrebuinţează muncă salariată şi nu dau de lucru în afara atelierului au fost scutiţi de impozitul pe lux şi cifra de afaceri; — meseriaşii care conduc singuri atelierele, folosind cel mult 2 lucrători calificaţi şi necalificaţi şi maximum 3 ucenici şi care fac numai reparaţii au fost deasemeni scutiţi de cifra de afaceri; — s- acordat scutire de impozit, pe cifra de afaceri 1 pictor Tr şi sculptorilor; j; (şuirile 1 şi’ implicit, ridicarea J j ri ale oficiilor industriale cu j; depozite proprii în sensul că \ j vor achita impozitul pe cifra J 1 de afaceri pe măsura comer- j ' cializării produselor din aceste ^ depozite iar nu la ieşirea lor v r de la locul de producţie; I j — s’au micşorat majorările i ( semtru neplata în termen a 1 «sporitelor în sensul că aces- jea nu se mai calculează lu- | j iar. suma lor mergând până 11 a 30°/o maximum, faţă de ere- 11 fierea nelimitată în sistemul interior. i Toate degrevările şi simpli- j , îcările menţioante, cum şi altele, de mai mică importanţă, " vor aduce o micşorare a preurilor şi, implicit, ridicare a mierii de cumpărare la salarii-, or rămase neschimbate. Rostul sarcinilor bugetare va i acoperit cu veniturile pro- , /rii de activitatea econo- , nică a statului, s întocmit pe baza realităţilordeţii noastre economice, bufetul exerciţiului 1948'49 în- făţişează ţelurile urmărite de Guvernul Republic;; Populare ş Române“. r Adaptarea finanţelor la reforme de structură REDUCERI ŞI DEGREVĂRI Deşi cifra globală a actua-, 1947—31 Martie 1948, întregiurui buget este superioară ce-jtă la 12 luni cu 21.056 miidin perioada 15 August o*.ne lei, venitul naţionaliva lei 55 MOVE BgGafc. — Profesorul Germis. — A...! Dv. ? Am ordin să nu vă las înăuntru până DUMINICA! — Un moment! Cs'jsî’ejj dv. ? ! .AMIVEI&VEJ Personalităţi politice din străinătate despre Proectul de Constituţie a Republicii Populare Române LEON NICOLE, Preşedintele Partidului Muncitoresc Elveţian: „Constat că poporul muncitor român şi-a dat o Constituţie care-i permite să fie în rând cu democraţiile populare care au făcut din muncitorimea lor dela oraşe şi sate, cu braţele şi cu mintea, stăpână a propriei sale soarte. Ele s’au eliberat astfel de jugul exploatării capitaliste şi de servitutea faţă de imperialismul anglo-american. E un exemplu demn de urmat. Felicit Partidul Muncitoresc Român şi pe aliaţii săi politici, cari au fost autorii acestei victorii asupra celor ce asupresc lumea muncii”. JEAN FONTEYNE, Senator belgian, avocat la Curtea de Apel din Bruxelles. „Cu bucurie şi emoţie am luat cunoştinţă de proectul nouii Constituţii. Acest proect răspunde întocmai concepţiei pe care mi-am făcut-o despre evoluţia dreptului public legată de cuceririle realizate de democraţia din ţara dvs. Mă bucur mult că poporul român şi-a văzut visul Împlinit. Această realizare a poporului român este pentru noi un ajutor preţios care ne va permite de a trece mai uşor peste piedicile pe care le avem în ţara noastră, în drumul ei spre o democraţie adevărată. Totodată ţin să transmit colegilor mei jurişti din România felicitările mele pentru înţelepciunea şi clarviziunea cu care au conceput proectul de Constituţie”. VÎDA TOMSICI, Preşedintă a Freirulutii Antifascist al Femeilor din Iugoslavia. „Proectul de Constituţie a Republicii Populare Române este expresia potrivită a faptului că puterea se găseşte în mâinile poporului. In această societate, drepturile democratice ale cetăţenilor şi mai cu seamă egalitatea femeii, nu sunt declaraţii deşarte, nici simple formalităţi. In fraze concise şi limpezi, femeia română primeşte prin articolele 18, 21 şi 22 din Proectul de Constituţie consfinţirea egalităţii drepturilor sale sociale, politice şi economice, precum şi protecţia deosebită acordată de Stat mamei şi copilului. Femeile din Iugoslavia se bucură de cuceririle istorice ale poporului muncitor din România, care se reflectă atât de puternic In viaţa femeilor şi a mamelor. In momentul în care In multe ţări occidentale drepturile democraice ale popoarelor sunt Înăbuşite, in Republica Populară Română se onsolidează bazele democraţiei populare”. Imi in ir n,i in" im in KTTTr1 ■ drumi , hai mumii i«n Solemnitatea celui de al 3-lea curs ieri tilznisrasata, la ora 11, in paulul Crucii Roşii din str. BisCitoe Amzei, în prezenţa d-nei ministru dr. Florica Bagdlasar, s-a desfăşurat solemnitatea deschiderii cehi de al treilea curs de infirmiere auxiliare. La solemnitate au mai luat waft* d-nii: general Pârvulescu, preşedintele comisiei interimare a Crucii Roşii Române dr. L. Grom, secretar general la ministerul sănătăţii; dr. Bârzoi, secretar general al Crucii Roşii; dr. Ţurai, directorul spitalului Cantarcuzino, precumii şi d-nele : Alexandrina Mihalcea, membră în comitetul interimar fil Crucii Roşii; Modoran, Geamăriu şi Alexandrini, din comitetul filialei Ilfov; Alice Oprescu, şefa secţiei infirmiere, precum şi toate candidatele înscrise pentru cursuri. D. general Pârvulescu, preşedintele comisiei interimare, deschizând solemnitatea, a salutat prezenţa d-nei ministru dr. Florica Bagdasar, subliniind importanţa pe care ministerul sănătăţii o arată acţiunii Crucii Roşii, o preţioasă auxiliară în munca de ridicare a nivelului sanitar al poporului. Vorbind despre opera Crucii Roşii, d-sa a arătat că accentul de temei se pune pe formarea cadrelor de infirmiere auxiliare, spunând că azi Crucea Roşi© dispun© de un lot de 3000 infirmier© auxiliare, care lucrează efectiv pe teren dând rezultate excepţionale. După ce mulţumeşte tuturor candidatelor că au răspuns în număr aşa de mar®, d-sa arată că misiunea la care au subscris este ridicarea nivelului sanitar al Poporului, scăzut din toate punctele de vedere, şi că ele vor fi acelea care vor împlânta practic acest deziderat care preocupă oficialitatea până în cele mai îndepărtate sate şi cătune de pe întinsul ţării. In continuare, d. general Pârvuleanu face un scurt bilanţ al realizărilor Crucii Roşii, subliniind în deosebi aportul vechilor cadre de Cruce Roşie, care au arătat disciplină, devotament şi abnegaţie în tot ceea ce s’a întreprins. Vorbind apoi despre programa cursurilor, d-sa a spus că este o programă bine studiată şi cunoştinţele s© însuşesc uşor, sunt variate şi plăcute. D-sa a încheiat mulţumind încă odată celor ce s’au înscris, doriindu-le succes. D. dr. Bârzu, secretarul general al Crucii Roşii, a arătat că acţiunea desfăşurată de Crucea Roşie reorganizată, urmăreşte realizarea a trei obiective principale: răspândirea ideiei de pace, asistenţa şimbunătăţirea sănătăţii publice. Eforturile se îndreaptă către toate aceste obiective, cu precădere către sănătatea publică, un imparatiiv categoric care formează pr«o- • cupările de aizi şi de viitor ale Crucii Roşii. In sprijinul acestei afirmaţii, de a scoate în evidenţă 'rrticiiparea 'efectivă la -Combater ea marta’’'lăţii infantile (case de rastere, vitaminizare), combaterea ■uberoulozei (depistarea tuberculi»,ei în mediul studenţesc la Bucu- 1 •eşti şi ajutor efectiv în sanato- 1 •iile t.b.c.), combaterea diverselor epidemii (campania anti-exantema- tică), as’stenţă meticală.Pe şantie.r ■ele naţionale pentru rieconstrucţia ţării. ş. a, toate acelaş ţel: deschiderii ele infirmiere auxiliare valoarea nivelului sanitar al ţării, pentru ca această operă să-şi dea adevărateia, rezultate pozitive este nevoie de cadre numeroase şi acest curs est© destinat aceleaşi misiuni. Vorbind despre programa cursurilor, roagă pe candidate să dea toată atenţiunea acestei pregătiri şi subliniază că accentul ce pune în deosebi pe principiul medicinii preventive şi higilenei. D-sa trece in revistă disciplinele ce vor fi predate în aceste cursuri, remarcă faptul că va trebui să 81 muncească serios şi închefte exprimâmdu-şi nădejdea că toate candidatei© vor fi la înălţimea angajamentelor luate. D-na dr. Fiorica Bagdasar, ministrul sănătăţii, arată că asistă cu foarte mare plăcere la inaugurarea unui nou curs d© infirmiere auxiliare, subliniind în mod expres că de unde până acum Crucea Roşie exista numai ca o instituţie care îşi avea rolul ei important numai în timp da război, de data aceasta ea înţelege să aibă acedaş rol şi în timp de pace, devenind o armată care propovăduieşte înfrăţirea între popoare, care lucrează pentru consolidarea familiei şi adinarea suferinţelor. D-sa arată apoi că Crucea Roşie de azi nu mai lucrează pe plan individualist ci s-a încadrat cu celelalte instituţii similare, cu organizaţiile de masse şi cu cele politice, devenind un auxiliar foarte preţios pentru ministerul sănătăţii. Ea a devenit o organizaţie populară care şi-a mărit impresionant cadrele şi care va căuta să şi le mărească încă, şi în noua organizare sanitară se pune mare temei pe auxiliarele sanitare. Misiunea cea mare a infirmierelor sanitare e să lămurească lumea satelor asupra binefacerilor observării unei higiene stricte, pentru că altfel degeaba vor fi înfiinţate case de naştere, dacă femeile nu vor putea înţelege folossul lor. D-sa a continuat spunând că afluenţa din zi în zi crescândă la aceste cursuri de infirmiere dovedeşte că există un real interes pentru problemei© sanitare şi că aceasta chezăşuieşte că aceste probleme vor putea fi curând rezol- i vate, ce©ace în alte vremuri n’ar ■ fi fost posibil în zeci de ani In în- j cheiere d-na ministru Bagdasar muilţăm^şte pentru ajutorul dat de Crucea Roşie, ca şi pentru ca- I racterul' larg democratic dăruit de noua conducere instituţiei şi u- j rează pursistellor spor la muncă şi , şi succes. ) D. dr. Tudai, directorul spitalu- lui Cantacuzino, spital în care pursistele vor face practică a dat câteva sfaturi în legătură cu noua viaţă în care vor intra, viaţa de la spital, recomandând in special o, disciplină severă, iubire şi trevo-r tament faţă de bolnavi, faţă de scopul pentru car* au venit săj * slujească Crucii Roşii. * 1 lî-r* Alice Oprescu, şefa secţiei de infirmiere a dat sfaturi d© fe- 5 Iul cum vor trebui să se comporte pursistele. Solemnitate* * fost închisă de f d. general Păvulescu care a reco- mandat c.hristelor atenţii mirale care trebuie a’o de* cursul loiţ pentru o pregătire cât mai temeinică. ÎSA de Cruce Roşie A participat şi d-na dr. Florica Bagdasar, ministrul sănătăţii Uftschiderea noului curs Înfişnieire al ..Crucei Roşii“ Pe sărbătorile Paştelui pieţei© â® stat vor fi tregat aprovizionate Soniarea comercială municipală a luat măsuri pentru aproviziornirea masivă a pisţelor de stat în vederea sărbătorilor Paştelui. Vor avea în cantităţi îndestulătoare zahăr şi făină la preţuri avantajoase.De asemeni pieţelor vor «rea şi oile aliment» ca zarzavaturi, nuri, olă, grâu, cartofi, marne, ladă, cambul,ţantel, păsări etc. Frigoriferele fabrici de mezeluri Pescarii conservă 8080 de kg. păsări tăiate cari vor fi vândute cu 220 lei kg. şi peste patru milioame de ouă la preţul de 7 lei bucata. Spre a putea corespunde planului de aprovizionare de Paşti au şi fost trimişi colectori în diverse Andete din ţară." s CUM SE POATE REABILITA UN CONDAMNAT • Mai înainte de-a vedea care este Procedura de urmat pentru a obţine reabilitarea, trebue să precizăm ca prin reabilitare se Înţelege repunerea în drepturi, adică stingerea incapacităţilor can decurg din condamnare. Fără această restatornicire cel ieşit din închisoare nu poate ocupa nicio funcţiune, pierde dreptul de a fi martor în acte autentice, nu poate primi pensie de la Stat, este decăzut din puterea părintească, nu poate fi numit expert sau tutor etc. Prin reabilitare redobândeşte toate aceste drepturi pierdute. Reabilitarea pentru orice fel de infracţiuni o poate cere tribunalului atât civilul cât şi militarul, precum şi comerciantul sabotor, dar numai după ce şi-au executat pedeapsa si a trecut un termen de 10 ani pentru cei condamnaţi la pedepse criminale, de 8 ani pentru cei condamnaţi la pedepse corecţionale mai mari de 5 ani şi după un termen de 6 ani pentru cei condamnaţi la pedepse mai mici de 5 ani sau amendă, termene cari pot fi reduse de minister în cazuri excepţionale şi cari se reduc obligaoi la jumătate când e vorba de nfracţiuni politice sau cari au beneficiat de libertate condiţională, acest răstimp este necesar pentru că tribunalul verifică: dacă petiţionarul nu a suferit o nouă condamnare în intervalul de timp dinte eliberare şi cererea de reabilitare, dacă după, ispăşirea pedepsei a avut o purtare bună, dacă are mijloace cinstite de existenţă şi dacă a achitat despăgubirile Civilelui păgubit prin fapta sa. Cererea de reabilitare se face personal sau prin procură specială de cel condamnat sau — după moapte — de moştenitorii săi. Petiţionarul va arăta localitatea unde a stat şi din ce a trăit. Triunalul se va interesa de purtarea a şi va cere copie dupe fişa de azier după, care, apreciind asupra portunităţii admiterii, pronunţă Babilitatea. In materie de reabiliire joacă mare rol oportunitatea, dacă cu alte cuvinte dacă este caii sau nu să se admită cererea d eşi ar fi întrunite toate conditiile, ceea ce înseamnă că pentruribunal acordarea reabilitării este lemitabilă. Pe lângă cunoașterea tturor datelor din dosarul care fieterminat condamnarea pot fi şi de motive care să ducă la respunerea reabilitării chiar atunci când ar părea că ea este perfect adm usibilă. S’a decis că acordarea cu re,amintes uşurinţa a reabilitării 11 de PETRE IONESCU Procuror la Tub. Ilfov chiar pentru ă se face minţîune, astfel că orice particular nu var mai putea obţine un certificat cara să conţină condamnarea celui reabilitat. Reabilitarea se poate publica şi in ziare pentru a face cunoscută repunerea în drepturi. CARE SUNT CONSECINŢELE REABILITĂRII ? 1) Condamnarea, in urma reabilitării, nu contează penitru recidivă, adică reabilitatul este socotit, dacă comite o nouă infracţiune, ca la prima greşală. 2) tatăl recapătă puterea părintească din care fusese decăzut şi uzufructul legal asupra bunurilor copiilor săi minori, 3) soţul celui reabilitat nu va putea cere divorţul pe baza condamnării, 4) se socoteşte termenul de pensie câştigat anterior condamnării, iar dacă este pensionar reintră in drepturi, 5) condamnatul poate să-și schimbe numele după reabilitare. Tot ce s’a făcut înaintea reabilitării, rămâne cu valoarea sa din acel moment, astfel: 1) divorţul obţinut anterior reabilitării subsistă, 2) testamentul făcut în stare de incapacitate rămâne nul, deşi a intervenit reabilitarea, 3) mărturia condamnatului* rămâne nulă şi 4) reablitarea nu redă funcţia (nu atrage reintegrarea). După cum vedem reabilitarea are consecinţe importante cari deşteaptă sentimentul moral în sufletul condamnaţilor şi-i ridică in proprii lor ochi, făcând să lumineze în faţa lor speranţa de-a reintra în viaţa civilă şi de-a recuse comunică biroului de cazier juceri toate drepturile de cetăţean. , ar constitui un îndemn indirect la comiterea de infracţiuni, că ar nemulţumi şi descuraja populaiia care ar vedea în asemenea cazuri înşelate speranţele lor de redresare morală a vieţii Statului şi că astfel sentimentul moral al opiniei publice ar fi atins. La aceasta veghează instanţa de fond care este singura apreciatoare a oportunităţii reabilitării celui condamnat. Nu trebuie să deducem de aici însă că această instanţă are drept® să judece din nou infracţiunea care a făcut obiectul condamnării. S’ar transforma în tiran dacă ar lua din nou în cercetare infracţiunea, gravele ei circumstanţe şi în sfârşit toate antecedentele petiţionarului de astăzi. Acestea trebuiesc numai pipăite. Ce interesează îndeosebi este purtarea lui după executarea pedepsei. I se va acorda încrederea, repunându-l în drepturi, scrutând viaţa sa posterioară ispăşirii, oportunitatea fiind în funcţie de ecoul pe care l-ar avea astăzi admiterea reabilitării şi de strările de fapt cari caracterizează momentul (vremuri liniştite sau tulburi, epocă de scădere sau creştere a criminalităţii). Nu este oportună cererea de reabilitare a un® condamnat pus sub inculpare pentru crimă şi apoi scos de sub urmărire, dată fiind impresiunea rea ce ar face asupra populaţiei din oraşul condamnatului care ar vedea reabilitat un condamnat care nu m®t după săvârşirea, faptiul® a fost implicat în buno crimă. Odată reabilitarea acordată ca PLANUL DE CULTURĂ IN JUD. TELEORMAN Datorită vigilenţei comitetelor Constantinescu şi I. D. Moţ, din gospodăreşti comunale şi organizaţiilor politice democrate, precum şi efortului agricultorilor din corn. Lisea, Gauriciu, Pattiescu Bragadiru, Piatra, Golăneştii din Vale şi Peret, din jud. Teleorman, s’a realizat în aceste comune 80% din planul de cultură, perioada I-a, deşi timpul a fost rece şi nefavorabil. In muncile agricole s’au evidenţiat locuitorii St. Sandu, D. com. Peret, care au realizat însămânţările conform planului de cultură, cu mijloace de muncă insuficiente, numai datorită stăruinţei lor. Au rămas în urmă cu muncile, com. Zimnicea, Cervenia şi Smârdioasa, unde nu s’a realizat jaanul de însămânţări din cauza dezinteresării comitetelor gospodăreşti comunale. , UNIVERSITATEA DIN ROSTOV kle SEMEN BELOZEROV Rector al Universităţii de Stat „Molotov“ din Rostov Universitatea de Stat „Molotov din Rostov pe Don va împlini în 1949, 80 de ani. Dintre zidurile acestei universităţi au ieşit cca 20 000 de specialişti, dintre car 12.000 au absolvit această universitate în anii Puterei sovietice. Printre cei care au absolvit universitatea noastră sunt mulţi savanţi renumiţi. Numai dintre foştii studenţ ai facultăţii de medicină sunt peste o sută de profesori universitari. In anii Puterei Sovietice colaboratorii ştiinţifici ai univeristăţii ai publicat pesta 2.000 de lucrări ştiinţifice în ,,Analele ştiinţifice”, editate de universitatea noastră, şi la diferite reviste sovietice şi străine La Universitatea din Rostov şi Don şi-au desfăşurat activitatea o serie de savanţi proeminenţi ca, de pildă, D. Ivanovski, fondatorul teoriei virusurilor, A. Lebedev, autor al unei lucrări clasice despre ,,Apele subterane”, F. Zighet, man specialist în domeniul dreptulu slavon şi alţii. Munca paşnică a savanţilor ş studenţilor universităţi din Rostoi a fost tulburată de răsboiu. Mult studenţi şi parte din colaboratori ştiinţifici au plecat pe front pentru a apăra Patria cu arma rrmână. Colaboratorii ştiinţifici şi studenţii rămaşi la Universitate a a Continuat să muncească şi să înveţe. Activitatea ştiinţifică a Universităţii a ţintit la ajutorarea Armatei Sovietice. Când linia frontului a început sa se apropie de Rostov pe Don, Universitatea a fost evacuată în Asia Centrală. In perioada de evacuare profesorii şi studenţii Universităţi au dat mare ajutor în munca de cercetare şi fructificare a bogăţiilor naturale din RSS Kirghiză N’au fost întrerupte însă nici cursurile. In anii de răsboiu, Universitatea din Rostov a dat ţării cca 1.000 de specialişti. Cotropind Rostovul pe Don, barbarii fascişti au căşunat mari pagube Universităţii: tot ce rămăsese neevacuat a fost distrus şi ars. Nemţii au ars, printre altele, biblioteca ştiinţifică a Universităţii, care număra 700.000 de volume şi biblioteca de manuale didactice, ei au distrus deasemeni Cădirile de învăţământ şi căminele studenţeşti şi au expediat în Germania utilajul laboratoarelor. După izgonirea cotropitorilor germani din Rostov pe Don, colectivul Universităţii a început să lucreze cu multă energie la refacerrea bazei materiale a acestei Universităţi care este un mare centru ştiinţific şi de învăţământ pe Don şi in Caucazul de Nord. Guvernul Sovietic a dat şi continuă să fia un mare ajutor Universităţii noastre: în 1945 bugetul ei a atins suma de 7,5 milioane ruble, în, 1946-15 milioane ruble, iar în 1947 —1 18 milioaîte ruble. Universitatrai şi-a’refăcut deja biblioteca, ’■care pumaig astăzi 200.000 volume, eu fost refânste deasemenea unele din Clădiri şi utilaje mai multe laboratoare. In fidelaş timp a fost construită o clădire nouă pentru observatorul astronomic. Pâr-Aia răsboiu Universitatea avea 5 facultăţi, în prezent are 6 facultăţi, şi anume: de fizică şi matematici, de chimie, de geologie şi pedologie, de biologie, de geografie, de istorie şi filologie şi de drept. Din sistemul Universităţii fac parte două Institute de cercetări ştiinţifice (fizică şi matematici şi bologie), staţiunile biologice Azov-Don şi Novorostik, o grădină botanică, o staţiune pedologică de experimentare, o staţiune ionosferică, precum şi ateliere experimentale. Fân* I rsboiu numărul stinjeni‘ier de’a Unversiun’ea din Rostov ’» pe Don era de 1.500, astăzi el este a de 1.800; numărul profesorilor a crescut dela 19 la 29, cel al docen- I.ţilor — Candidaţi în ştiinţe — de la 50 la 15. In sânul acestei Universităţi îşi desfăşoară activitatea savanţi proeminenţi ca, de pildă, prof. N. Rosnjanski, membru al Academiei da medicină, om de ştiinţă emerit, dis- cipol al marelui fiziolog rus Pavlov; prof. dr. L. Jdanov, laureat al Premiilor Stalin, mare specialist 3 în domeniul cultivării nouilor so- ■ iuri de culturi oleaginoase, renumitul matematician, prof. D. Mor.duhai-Boltovski şi prof. I. D Sedleţki, doctor în geologie şi mine- 3 ralogie, unul din fondatorii mine- 5 ralogiei coloidale şi mulţi alţii. Aproape la toate Catedrele Uni- versităţii se desfăşoară din nou o Intensă activitate ştiinţifică. Acest fapt a permis Universităţii să ia iniţiativa convocării, la sfârşitul ’ lui 1947, unei conferinţe a colabo- ratorilor ştiinţifici din regiunea Donului şi din Caucazul de Nord. . La această conferinţă au participat 633 de persoane, reprezentanţi ai şcolilor superioare şi aşezămintelor ştiinţifice dintr’un număr de 22 oraşe din sud® R.S.F.S. Ruse. La conferinţă s’au făcut în diferitele secţii 287 comunicări, dintre cari 145 de către colaboratori al Universităţii noastre. La activitatea ştiinţifică a catedrelor sunt atraşi aspiranţii şi studenţii ultimilor ani. Studenţii care se îndeletnicesc cu activitatea ştiinţifică de sine stătătoare fac comunicări în cercurile ştiinţifice de studii şi sunt reuniţi în societăţi studenţeşti ştiinţifice unde fac de asemenea naipoarte. Pentru Cele mai bune rapoarte, studenţii primesc premii în bani. Din iniţiativa studenţilor Universităţii noastre a fost organizată, în 1947, o conferinţă ştiinţifică studenţească orăşenească la care au participat studenţi de la 7 şcoli superioare. In 1945 Universitatea din Rostov şi-a reluat activitatea editorială. De atunci au fost publicate 10 volume din ,,Analele ştiinţifice”. Având ajutorul neprecupeţit al Guvernului Sovietic, Universitatea din Rostov îşi vindecă în ritm rapid rănile pricinuite de răsboi şi-şi desfăşoară cu succes activitatea ştiinţifică şi de învăţământ. In multe domenii des.„activtate, ea a depăşit de acum nivel® antebelic. BRELE IMPOZITULUI EXCEPŢIONAL ISI PĂSTREAZĂ PUTEREA CIRCULATORIE PÂNĂ LA EPUIZARE Minister® finanţelor aduce la cunoştinţă comtribonaibililor că pe data de 1 Aprilie 1948, impozitul excepţional 12% unificându-se cu impozitele proporţionale prevăzute de legea tiimibrului, timbrele impozitului excepţional aflate în circulaţie la data de 31 Marte 1948, vor continua să circule până la epuizarea stocurilor existente, putând fi ultilizate ca timbre pentru facturi, împreună cu timbrele fiscale în circulaţe. Administraţiile finemeiare şi percepţiile fiscale având în sarcină vânzarea timbrelor impozitului excepțional, vor continua, să vândă aceste timbre. Căile ferate române — paralel cu campania de construcţii şi refaceri a distrugerilor pricinuite de război — se află în plină campanie de construcţii a locuinţelor şi dormitoarelor pentru ceferişti şi familiile lor. După ce au fost inaugurate, în Capitală, blocurile de locuinţe în cartierele Steaua, şos. Viilor şi şos. Filantropiei, precum şi în provincie, o nouă serie de construcţii de acest fel a fost terminată. Astfel, la Braşov, s-au construit 60 de apartamente, care se vor da în folosinţă înprimele zile ale lunei Aprilie a. c. Construirea acestor apartamente a început la 28 iulie 1947. Cele 60 apartamente sunt construite în blocuri, care cuprind o suprafaţă de 740 m. p. Suprafaţa tuturor etajelor clădite este de 7.400 m. p. Fiecare apartament este compus din câte 2 camere, bucătărie ,cămară, vestibul, duş şi dependinţe. In campania de lucrări a anului 1948—49 lucrările vor continua, urmând să se completeze planul de locuinţe de la Braşov cu alte 36 apartamente ,realizându-se astfel 96 apartamente în total. In staţia Ciceu este aproape terminat dormitorul destinat personalului de mişcare care face serviciu pe linie. Suprafaţa de teren ocupată de clădire este de 500 m. p., iar suprafaţa etajelor, la un loc, este de 3.800 m. p. Actualmente se lucrează la innstalaţiile de încălzire şi finisaj. Locuinţe noui pentru ceferişti în cattierul Steaua