Universul, aprilie 1948 (Anul 65, nr. 78-100)

1948-04-03 / nr. 78

T­SMm BUGETUL STATULUI PE EXERCIŢIUL 1948-1949 {Urmare tfi n pag. I-a) Care s'au acordat noui w•rli­men­tări de credite, distribuite după aceleaşi principii. O NOUA POLITICA BUGETARA Această asanare a finanţelor statului se datoreşte în întregime schimbării de concep­ţie în executarea bu­getului, i­n­a­u­g­u­rată după 7 Noembrie 1­9­7 fi concretizată prin: — combaterea eva­ziunilor fiscale, prin instituirea de sancţiuni severe, băneşti şi pe­nale, pentru contribua­bilii necorecţi, cărora li s’a dat totuşi posibi­litatea să evite rigorile legii, dacă îşi achită datoriile într’un anu­mit termen; — simplificarea aşe­zării şi perceperii im­pozitelor şi îndruma­rea­­urmăririi împotri­va contribuabililor a­­vuţi, a­cord­ând­u-se tot­odată înlesniri de pla­tă pentru meseriaşi şi mici agricultori; — epuraţia, persona- lul­ui ministerului de finanţe, începând cu elementele de condu­cere, corupte sau in­capabile. Executarea favora­bilă a­ bugetului în pe­rioada 7 Noembrie fil 17—St Martie 1948 s’a soldat nu numai cu o completă asigurare Pe llinia­­directivelor poli­ticei bugetare inaugurată in Nomebrie 1947, noul buget al statului este menit să adapteze finanţele publice ,la­­reforme de structură din sectorul eco­nomic, social şi cultural al ţă­rii. Sprijinit pe aceste principii noul buget care însumează 108.682 milioane lei a fost în­tocmit pentru a acoperi ur­mătoarele sarcini : In sectorul economiei na­ţionale, totalul creditelor alo­cate departamentelor repre­zintă 17,6 % faţă de 4,6*1* cât reprezenta în 1938139. Acest spor este desemnat să servească la : — desvoltarea sectorului de S­at in economia naţională; _ preluarea sau asigurarea co­ntrolului asupra mijloacelor d­e producție ; _ valorificarea de noui te­renuri agricole prin secare și asanare; _ continuarea operei de technicizare a agriculturii; _ridicarea cantitativă și calitativă a zootechniei; — valorificarea patrimoniu­lui forestier ?t agricol al Sta­tului ; — organizarea și desvoltarea producţiei, circulaţiei şi re­partiţiei bunurilor cu­­scopul de a ridica nivelul economic şi cultural al poporului nos­tru. In sectorul administraţiei şi orr­dinei publice, s’au alocat c­r­edite necesare pentru: — desăvârşirea reformei ad­ministrative ; — transformarea aparatului de Stat bi­rocratic şi centra­list, într’un aparat de Stat de tip nou, reprezentat prin or­gane alese de popor; —­ asigurarea unui trai demn tuturor salariaţilor pu­blici prin mărirea puterii de cumpărare a salariilor, dato­rită politicei de reducere a preţurilor; — garantarea ordinar în inte­rior, în sectorul social şi cultural, a echilibrului bugetar, dar şi cu realizarea unu­i important exce­dent, exercitând în a­­celaş timp o influenţă b­in­efăcătoare asupra întregei vieţi econo­mice financiare, prin: — asigurarea stabili­tăţii manetei; — reducerea preţuri­lor rezultată, din de­grevările fiscale asu­pra articolelor de mare consum; — absorbirea dispo­nibilităţilor de nume­rar prin împlinirea in­tegrală a drepturilor statul­ui, disponi­bil­ităţ­i care prin rămânerea lor în circulaţie consti­­tui­au un factor de ri­dicare a preţurilor; — ridicarea puterii de cumpărare a sala­riilor ca urmare a­ re­ducerii costului vieţii; — împlinirea­­ grală şi la zi a op­ţiunilor financiare Statului. Eforturile hotărîte făcute de guvern în a­­ceastă ultimă perioa­dă, nu au întârziat să-şi dea roadele, reu­şind­u-se ca paralel cu însănătoşirea vieţii fi­nanciare a statului, să se introneze o justă repartiţie a, sarcinilor fiscale şi să se asigure o mai ridicată, morali­tate fiscală, s’au­­alocat credite pentru ridicarea, nivelului social şi cultural al poporului ţinut până­ acum în întuneric şi pri­vaţiuni de guvernanţii regimu­rilor trecute. In sectorul apărării naţio­nale, s’au alocat credite pentru ca noua armată democrată să fie mai bine echipată, întreţi­nută şi instruită, pentru a fi oricând în stare să apere li­bertatea şi independenţa Re­­publicei Populare Române. CREDITE PENTRU INVESTIŢII In afară de aceasta s’au a­­cordat pentru prima dată im­portante credite pentru inves­tiţii lucrative de interes na­ţional, curmând astfel politica regimurilor trecute, care prin­ suprimarea aproape totală a­­ acestor credite au adus intr’o­­ stare de uzură înaintată cea­­ mai mare parte din patrimo­niul industrial existent. Efortul bugetar îndreptat către investiţii se reliefează şi mai bine comparându-1 cu ci­ 1­fra respectivă din bugetul 1938/39. In timp ce în 1938/39­­ investiţiile au reprezentat 2°/« în 1948/49 s’a afectat pentru­ Investiţii 10®/• din totalul bu-­­getului de cheltuieli. S’au afectat deasemenea credite necesare pentru acope­rirea obligaţiunilor noastre in­ternaţionale, isvorîte din Tra­tatul de Pace. Aceste credite sunt inferioare cu 10"/" celor din exerciţiul precedent dato­rită: — introducerii unui sever control asupra preţurilor la livrări; — organizării producţiei şi transporturilor şi — reducerii preţurilor. Acoperirea tuturor acestor sarcini, care se ridică la su­ma de 108.082 milioane lei, este asigurată numai prin re­sursele definitive şi activita­tea economică a statului. Echilibrarea bugetului a de­venit posibilă numai în urma măsurilor aplicate cu hotărâre, începând de la 7 Noembrie 1947 , a fi supus unei presiuni fiscale mai mici decât în perioadă susmenţionată datorită sporu­lui de producţie din 1948. Pe de altă parte majorarea bugetului va da un nou im­puls pentru activitatea vieţii economice. Evaluările bugetare pe 1948/ 49 reprezintă deosebiri meni­te să evidenţieze politica noa­stră financiară în viitor. Astfel în sectorul impozite­lor directe,* evaluările bugeta­re însumează 25.310 milioane lei (23°/p­r­in totalul bugetului) faţă de 23.748 milioane lei (27®/o) realizate în 1947 între­gite la 12 luni. Impozitul global a fost des­fiinţat întrucât aşezarea şi perceperea lui necesita chel­­tueli ce nu erau în raport cu randamentul obţinut, iar toa­te impozitele elementare fiind progresive, plusul de venituri era impus pe această cale. Impozitele pe venit vor fi aşezate după criterii obiective având la bază declaraţiile­­ con­trib­uabil­i­lor, nes­in­cer­it­at­e­a declaraţiilor fiind considerată crimă de sabotaj . Prin acest sistem­­ de impunere aşezarea impozitelor se face într'un termen cât se poate de scurt şi în modul cel mai obiectiv posibil, aşa cum nu s’a mai făcut nieodată în ţara noastră. Pentru micii contribuabili s’a adus unele importante în­lesniri în sensul că au fost scutiţi de a mai ţine registre comerciale. In sectorul impozitelor in­directe, evaTuărîi® însumează 63.300 milioane lei (sau 59"/°) faţă de 46.991 m­ioane lei (sau 53"/») în exerciţiul prece­dent. Sporirea cifrei impozitelor indirecte este justificată prin ridicarea producţiei interne şi intensificarea schimburilor cu străinătatea, precum şi de re­ducerea masivă a evaziunii fiscale. Totuşi şi pentru impozitele indirecte nouile legi fiscale prevăd importante modificări de structură, înlesniri şi de­grevări şi anume: — desfiinţarea impozitului excepţional de 12*/o și unifica­rea lui cu impozitul de tim­bru în sensul că nemei soco­tind­u-se impozit la impozit cota de impozit unificată este ■ mai redusă cu circa 15°/», a-­­ ceasta simplificare va ușura munca atât in cadrul apara­tului fiscal cât și în cadrul în­treprinderilor ; — s’a redus impozitul de timbru pentru acordare de credit cu 50Vo; — s’au prei­at condiţii spe­­timbru contractele verbale de executări de lucrări şi trans­porturi până la valoarea de Idi 2.000 ; — s’a scutit de impozitul de timbru contractele de locaţiuni de serviciu pentru salariaţi până la valoare de­­ 8.000 lunar; — s’a scutit sarea de orice impozit; — s’au scutit transporturile de cota parte a impozitului excepțional de 12"/« unificat; ■ — s’a scutit pâinea la vân- J zare de impozitul de timbru ;­­ — cotele de impozit pe lux 1 și cifra de afaceri, aplicabile până la 1 Aprilie 1948, s’au redus cu circa 8"/« şi se antică asupra preţului loco-fabrică nemai calculându-se impozit la impozit ; — meseriaşii care îşi desfac produsele direct consumatori­lor şi nu întrebuinţează mun­că salariată şi nu dau de lu­cru în afara atelierului au fost scutiţi de impozitul pe lux şi cifra de afaceri; — meseriaşii care conduc singuri atelierele, folosind cel mult 2 lucrători calificaţi şi necalificaţi şi maximum 3 uce­nici şi care fac numai repa­raţii au fost deasemeni scutiţi de cifra de afaceri; — s- acordat scutire de­­ impozit,­ pe cifra de afaceri 1 pictor Tr şi sculptorilor; j; (şuirile 1 şi’ implicit, ridicarea J j ri ale oficiilor industriale cu j; depozite proprii în sensul că \ j vor achita impozitul pe cifra J 1 de afaceri pe măsura comer- j ' cializării produselor din aceste ^ depozite iar nu la ieşirea lor v r de la locul de producţie; I j — s’au micşorat majorările i ( semtru neplata în termen a 1 «sporitelor în sensul că aces- j­­ea nu se mai calculează lu- | j iar. suma lor mergând până 11 a 30°/o maximum, faţă de ere- 11 fierea nelimitată în sistemul­­ interior. i Toate degrevările şi simpli- j , îcările menţioante, cum şi alt­ele, de mai mică importanţă, " vor aduce o micşorare a pre­­urilor şi, implicit, ridicare a mierii de cumpărare la salarii-, or rămase neschimbate. Rostul sarcinilor bugetare va i acoperit cu veniturile pro- , /rii de activitatea econo- , nică a statului, s întocmit pe baza realităţilor­­­deţii noastre economice, bu­fetul exerciţiului 1948'49 în- f­ăţişează ţelurile urmărite de Gu­vernul Republic;;­ Populare ş Rom­âne“. r Adaptarea finanţelor la reforme de structură REDUCERI ŞI DEGREVĂRI Deşi cifra globală a actua-, 1947—31 Martie 1948, întregi­­ur­ui buget este superioară ce-j­tă la 12 luni cu 21.056 mi­i­­din perioada 15 August o*.ne lei, venitul naţionaliva lei 55 MOVE BgGafc. —­ Profesorul Germis. — A...! D­v. ? Am ordin să nu vă las înăuntru până DUMINICA! — Un moment! Cs'jsî­’ejj d­v. ? ! ­.AM­IVEI&VEJ Personalităţi politice din străinătate despre Proectul de Constituţie a Republicii Populare Române LEON NICOLE, Preşedin­tele Partidului Muncitoresc Elveţian: „Constat că poporul muncitor român şi-a dat o Constituţie care-i permite să fie în rând cu democra­ţiile populare care au făcut din muncitorimea lor dela oraşe şi sate, cu braţele şi cu mintea, stăpână a propriei sale soarte. Ele s’au eli­berat astfel de jugul exploatării ca­pitaliste şi de servitutea faţă de imperialismul anglo-american. E un exemplu demn de urmat. Felicit Partidul Muncitoresc Român şi pe aliaţii săi politici, cari au fost au­torii acestei victorii asupra celor ce asupresc lumea muncii”. JEAN FONTEYNE, Senator belgian, avocat la Curtea de Apel din Bruxelles. „Cu bucurie şi emoţie am luat cunoştinţă de proectul nouii Con­stituţii. Acest proect răspunde în­tocmai concepţiei pe care mi-am făcut-o despre evoluţia dreptului public legată de cuceririle realizate de democraţia din ţara dvs. Mă bucur mult că poporul ro­mân şi-a văzut visul Împlinit. A­­ceastă realizare a poporului ro­mân este pentru noi un ajutor pre­ţios care ne va permite de a trece­­ mai uşor peste piedicile pe care le­­ avem în ţara noastră, în drumul e­i spre o democraţie adevărată. Totodată ţin să transmit colegilor mei jurişti din România felicitările mele pentru înţelepciunea şi clarvi­ziunea cu care au conceput proec­tul de Constituţie”. VÎDA TOMS­ICI, Preşedin­tă a Freirulutii Antifascist al Femeilor din Iugoslavia. „Proectul de Constituţie a Repu­blicii Populare Române este expre­sia potrivită a faptului că puterea se găseşte în mâinile poporului. In această societate, drepturile democratice ale cetăţenilor şi mai cu seamă egalitatea femeii, nu sunt declaraţii deşarte, nici simple for­malităţi. In fraze concise şi limpezi, femeia română primeşte prin artico­lele 18, 21 şi 22 din Proectul de Constituţie consfinţirea egalităţii drepturilor sale sociale, politice şi economice, precum şi protecţia deo­sebită acordată de Stat mamei şi copilului. Femeile din Iugoslavia se bucură de cuceririle istorice ale poporului muncitor din România, care se re­flectă atât de puternic In viaţa fe­meilor şi a mamelor. In momentul în care In multe ţări occidentale drepturile democra­­ice ale popoarelor sunt Înăbuşite, in Republica Populară Română se onsolidează bazele democraţiei populare”. I­mi in ir n,i in" im in KTTTr1 ■ drum­i , hai mumii i«n Solemnitatea celui de al 3-lea curs ieri tilznisrasata, la ora 11, in pa­ulul Crucii Roşii din str. BisCitoe Amzei, în prezenţa d-nei ministru dr. Florica Bagdlasar, s-a desfăşu­rat solemnitatea deschiderii cehi de al treilea curs de infirmiere auxiliare. La solemnitate au mai luat waft* d-nii: general Pârvulescu, preşe­dintele comisiei interimare a Cru­­cii Roşii Române dr. L. Grom, se­­cretar general la ministerul sănă­tăţii; dr. Bârzoi, secretar general al Crucii Roşii; dr. Ţurai, directo­rul spitalului Cantarcuzino, precumii şi d-nele : Alexandrina Mihalcea, membră în comitetul interimar fil Crucii Roşii; Modoran, Geamăriu şi Alexandrini, din comitetul fi­lialei Ilfov; Alice Oprescu, şefa secţiei infirmiere, precum şi toate candidatele înscrise pentru cursuri. D. general Pârvulescu, preşedin­­tele comisiei interimare, deschizând s­ole­mnitatea, a salutat prezenţa d-nei ministru dr. Florica Bagda­­sar, subliniind importanţa pe care ministerul sănătăţii o arată acţiu­nii Crucii Roşii, o preţioasă auxi­liară în munca de ridicare a ni­velului sanitar al poporului. Vor­bind despre opera Crucii Roşii, d-sa a arătat că accentul de te­mei se pune pe formarea cadrelor de infirmiere auxiliare, spunând că azi Crucea Roşi© dispun© de un lot de 3000 infirmier© auxiliare, care lucrează efectiv pe teren dând rezultate excepţionale. După ce mulţumeşte tuturor can­didatelor că au răspuns în număr aşa de mar®, d-sa arată că mi­siunea la care au subscris este ridicarea nivelului sanitar al Po­porului, scăzut din toate punctele de vedere, şi că ele vor fi acelea care vor împlânta practic acest de­ziderat care preocupă oficialitatea până în cele mai îndepărtate sate şi cătune de pe întinsul ţării. In continuare, d. general Pârvu­­leanu face un scurt bilanţ al rea­lizărilor Crucii Roşii, subliniind în deosebi aportul vechilor cadre de Cruce Roşie, care au arătat disci­plină, devotament şi abnegaţie în tot ceea ce s’a întreprins. Vorbind apoi despre programa cursurilor, d-sa a spus că este o programă bine studiată şi cunoştinţele s© în­suşesc uşor, sunt variate şi plă­cute. D-sa a încheiat mulţumind încă odată celor ce s’au înscris, doriind­u-le succes. D. dr. Bârzu, secretarul general al Crucii Roşii, a arătat că acţiu­nea desfăşurată de Crucea Roşie reorganizată, urmăreşte realizarea a trei obiective principale: răspân­direa ideiei de pace, asistenţa şi­mb­unătăţirea sănătăţii publice. Eforturile se îndreaptă către toate aceste obiective, cu precădere că­­tre sănătatea publică, un imparat­i­­iv categoric care formează pr«o- • cupările de aizi şi de viitor ale Crucii Roşii. In sprijinul acestei afirmaţii, d­e a scoate în­ evidenţă 'rrticiiparea '­efectivă la -Combate­­r ea marta’’'lăţii infantile (case de rastere, vitaminizare), combaterea ■uberoulozei (depistarea tuberculi»­­,ei în mediul studenţesc la Bucu- 1 •eşti şi ajutor efectiv în sanato- 1 •iile t.b.c.), combaterea diverselor epidemii (campania anti-exantema- t­ică), as’stenţă meticală.Pe şantie.­r ■ele naţionale pentru rieconstrucţia­­ ţării. ş. a­, toate acelaş ţel: deschiderii ele infirmiere auxiliare valoarea nivelului sanitar al ţării, pentru ca această operă să-şi dea adevărateia, rezultate pozitive este nevoie de cadre numeroase şi a­­cest curs est© destinat aceleaşi misiuni. Vorbind despre programa cursu­rilor, roagă pe candidate să dea toată atenţiunea acestei pregătiri şi subliniază că accentul ce pune în deosebi pe principiul medicinii preventive şi higilenei. D-sa trece in revistă disciplinele ce vor fi predate în aceste cursuri, remarcă faptul că va trebui să 81 mun­cească serios şi închefte exprimâm­­du-şi nădejdea că toate candida­tei© vor fi la înălţimea angaja­mentelor luate. D-na dr. Fiorica Bagdasar, mi­nistrul sănătăţii, arată că asistă cu foarte mare plăcere la inaugu­rarea unui nou curs d© infirmiere auxiliare, subliniind în mod expres că de unde până acum Crucea Ro­şie exista numai ca o instituţie care îşi avea rolul ei important numai în timp da război, de data aceasta ea înţelege să aibă acedaş rol şi în timp de pace, devenind o armată care propovăduieşte înfră­ţirea între popoare, care lucrează pentru consolidarea familiei şi ad­inarea suferinţelor. D-sa arată a­­poi că Crucea Roşie de azi n­u mai lucrează pe plan individualist ci s-a încadrat cu celelalte instituţii similare, cu organizaţiile de masse şi cu cele politice, devenind un auxiliar foarte preţios pentru mi­nisterul sănătăţii. Ea a devenit o organizaţie populară care şi-a mă­rit impresionant cadrele şi care va căuta să şi le mărească încă, şi în noua organizare sanitară se pune mare temei pe auxiliarele sanitare. Misiunea cea mare a infirmiere­lor sanitare e să lămurească lu­mea satelor asupra binefacerilor observării unei higiene stricte, pentru că altfel degeaba vor fi înfiinţate case de naştere, dacă fe­meile nu vor putea înţelege folos­­­sul lor. D-sa a continuat spunând că afluenţa din zi în zi crescândă la aceste cursuri de infirmiere do­vedeşte că există un real interes­­ pentru problemei© sanitare şi că aceasta chezăşuieşte că aceste pro­bleme vor putea fi curând rezol- i vate, ce©ace în alte vremuri n’ar ■ fi fost posibil în zeci de ani In în- j cheiere d-na ministru Bagdasar muilţăm^şte pentru ajutorul dat­­ de Crucea Roşie, ca şi pentru ca- I racterul' larg democratic dăruit de­­ noua conducere instituţiei şi u- j rează pursistellor spor la muncă şi , şi succes. ) D. dr. Tudai, directorul spitalu-­­ lui Cantacuzino, spital în care pursistele vor face practică a dat­­ câteva sfaturi în legătură cu nou­a­­ viaţă în care vor intra, viaţa de l­a spital, recomandând in special o­­, disciplină severă, iubire şi trevo-r tament faţă de bolnavi, faţă de­ scopul pentru car* au venit săj * slujească Crucii Roşii. * 1 lî-r* Alice Oprescu, şefa secţiei de infirmiere a dat sfaturi d© fe- 5 Iul cum vor trebui să se compor­­te pursistele. Solemnitate* * fost închisă de f d. general Păvulescu care a reco-­­ mandat c­.h­ristelor atenţii mira­le­­ care trebuie a’o de* cursul loiţ pen­­t­­ru o pregătire cât mai temeinică.­­ ÎS­A de Cruce Roşie A participat şi d-na dr. Florica Bagdasar, ministrul sănătăţii Uftschiderea noulu­i curs Înfişnieire al ..Cru­cei Roşii“ Pe sărbătorile Paştelui pieţei© â® stat vor fi tregat aprovizionate Son­i­­area comercială munici­­pală a luat măsuri pentru apro­­viziornirea masivă a pisţelor de stat în vederea sărbătorilor Paş­telui. Vor avea în cantităţi îndestu­­lătoare zahăr şi făină la preţuri avantajoase.­­De asemeni pieţelor vor «rea şi oile aliment» ca zarzavaturi, nuri, olă, grâu, cartofi, marne, ladă, camb­u­l,ţantel, păsări etc. Frigoriferele­ fabric­i de me­zeluri Pescarii conservă 8080 de kg. păsări tăiate cari vor fi vândute cu 220 lei kg. şi peste patru milioame de ouă la preţul de 7 lei bucata. Spre a putea corespunde pla­nului de aprovizionare de Paşti au şi fost trimişi colectori în di­verse Andete din ţară." s CUM SE POATE REABILITA UN CONDAMNAT • Mai înainte de-a vedea care este Procedura de urmat pentru a ob­ţine reabilitarea, t­rebue să preci­zăm ca prin reabilitare se Înţe­lege repunerea în drepturi, adică stingerea incapacităţilor can de­curg din condamnare. Fără această restatornicire cel ieşit din închi­soare nu poate ocupa nicio func­ţiune, pierde dreptul de­ a fi mar­tor în acte autentice, nu poate primi pensie de la Stat, este decă­zut din puterea părintească, nu poate fi numit expert sau tutor etc. Prin reabilitare redobândeşte toate aceste drepturi pierdute. Reabilitarea pentru orice fel de infracţiuni o poate cere tribuna­lului atât civilul cât şi­ militarul, precum şi comerciantul sabotor, dar numai după ce şi-au executat pedeapsa si a trecut un termen de 10 ani pentru cei condamnaţi la pedepse criminale, de 8 ani pentru cei condamnaţi la pedepse corec­­ţionale mai mari de 5 ani şi după un termen de 6 ani pentru cei con­damnaţi la pedepse mai mici de 5 ani sau amendă, termene cari pot fi reduse de minister în cazuri ex­cepţionale şi cari se reduc obliga­­oi la jumătate când e vorba de nfracţiuni politice sau cari au be­neficiat de libertate condiţională, acest răstimp este necesar pentru că tribunalul verifică: dacă peti­ţionarul nu a suferit o nouă con­­damnare în intervalul de timp din­te eliberare şi cererea de reabili­­tare, dacă după, ispăşirea pedepsei a avut o purtare bună, dacă are mijloace cinstite de existenţă şi dacă a achitat despăgubirile Civile­­lui păgubit prin fapta sa. Cererea de reabilitare se face personal sau prin procură specială de cel condamnat sau — după moapte — de moştenitorii săi. Petiţionarul va arăta localitatea unde a stat şi din ce a trăit. Tri­­unalul se va interesa de purtarea a şi va cere copie dupe fişa de azier după, care, apreciind asupra portunităţii admiterii, pronunţă Babilitatea. In materie de reabili­­ire joacă mare rol oportunitatea, dacă cu alte cuvinte dacă este ca­ii sau nu să se admită cererea d eşi ar fi întrunite toate conditi­­­ile, ceea ce înseamnă că pentru­ribunal acordarea reabilitării este lemitabilă. Pe lângă cunoașterea tturor datelor din dosarul care fi­eterminat condamnarea pot fi şi de motive care să ducă la respun­­erea reabilitării chiar atunci câ­nd ar părea că ea este perfect adm usibilă. S’a decis că acordarea cu re,a­mintes uşurinţa a reabilitării 11 de PETRE IONESC­U Procuror la Tub. Ilfov ch­iar pentru ă se face minţîune, astfel că orice particular nu var mai putea obţine un certificat cara să conţină condamnarea celui rea­bilitat. Reabilitarea se poate pu­blica şi in ziare pentru a face cu­noscută repunerea în drepturi. CARE SUNT CONSECINŢELE REABILITĂRII ? 1) Condamna­rea, in urma reabilitării, nu con­tează penit­ru recidivă, adică reabi­litatul este socotit, dacă comite o nouă infracţiune, ca la prima gre­­şală. 2) tatăl recapătă puterea pă­rintească din care fusese decăzut şi uzufructul legal asupra bunuri­lor copiilor săi minori, 3) soţul ce­lui reabilitat nu va putea cere di­vorţul pe baza condamnării, 4) se socoteşte termenul de pensie câş­tigat anterior condamnării, iar dacă este pensionar reintră in drepturi, 5) condamnatul poate să-și schimbe numele după reabi­litare. Tot ce s’a făcut înaintea reabilitării, rămâne cu valoarea sa din acel moment, astfel: 1) divor­ţul obţinut anterior reabilitării subsistă, 2) testamentul făcut în stare de incapacitate rămâne nul, d­eşi a intervenit reabilitarea, 3) mărturia condamnatului* rămâne nulă şi 4) reablitarea nu redă funcţia (nu atrage reintegrarea). După cum vedem reabilitarea are consecinţe importante cari deş­teaptă sentimentul moral în sufle­tul condamnaţilor şi-i ridică in proprii lor ochi, făcând să lumi­neze în faţa lor speranţa de-a re­intra în viaţa civilă şi de-a recu­se comunică biroului de cazier ju­­ceri toate drepturile de cetăţean. , ar constitui un îndemn indirect la comiterea de infracţiuni, că ar ne­mulţumi şi descuraja popula­iia care ar vedea în asemenea cazuri înşelate speranţele lor de redresare morală a vieţii Statului şi că ast­fel sentimentul moral al opiniei publice ar fi atins. La aceasta ve­­ghează instanţa de fond care este singura apreciatoare a oportunită­ţii reabilitării celui condamnat. Nu trebuie să deducem de aici însă că această instanţă are drept® să ju­dece din nou infracţiunea care a făcut obiectul condamnării. S’ar transforma în tiran dacă ar lua din nou în cercetare infracţiunea, gravele ei circumstanţe şi în sfârşit toate antecedentele petiţionarului de astăzi. Acestea trebuiesc numai pipăite. Ce interesează îndeosebi este purtarea lui după executarea pedepsei. I se va acorda încrederea, repunându-l în drepturi, scrutând viaţa sa posterioară ispăşirii, opor­tunitatea fiind în funcţie de ecoul pe care l-ar avea astăzi admiterea reabilitării şi de strările de fapt cari caracterizează momentul (vre­muri liniştite sau tulburi, epocă de scădere sau creştere a criminalită­ţii). Nu este oportună cererea de reabilitare a un® condamnat pus su­b inculpare pentru crimă şi apoi scos de sub urmărire, dată fiind impresiunea rea ce ar face asupra populaţiei din oraşul condamnatu­lui care ar vedea reabilitat un condamnat care nu m®t după să­vârşirea, faptiul® a fost implicat în buno crimă. Odată reabilitarea acordată ca PLANUL DE CULTURĂ IN JUD. TELEORMAN Datorită vigilenţei comitetelor Constantinescu şi I. D. Moţ, din gospodăreşti comunale şi organi­zaţiilor politice democrate, pre­cum şi efortului agricultorilor din corn. Lisea, Gauriciu, Patties­cu Bragadiru, Piatra, Golăneştii din Vale şi Peret, din jud. Teleor­man, s’a realizat în aceste co­mune 80%­ din planul de cultu­ră, perioada I-a, deşi timpul a fost rece şi nefavorabil. In muncile agricole s’au evi­denţiat locuitorii St. Sandu, D. com. Peret, care au realizat în­­sămânţările conform planului de cultură, cu mijloace de muncă insuficiente, num­ai datorită stă­ruinţei lor. Au rămas în urmă cu mun­cile, com.­ Zimnicea, Cervenia şi Smârdioasa, unde nu s’a reali­zat jaanul de însămânţări din cauza dezinteresării comitetelor gospodăreşti comunale. , UNIVERSITATEA DIN ROSTOV kle SEMEN BELOZEROV Rector al Universităţii de Stat „Molotov“ din Rostov Universitatea de Stat „Molotov din Rostov pe Don va împlini în 1949, 80 de ani. Dintre zidurile a­cestei universităţi au ieşit cca 20­ 000 de specialişti, dintre car 12.000 au absolvit această universi­­­tate în anii Puterei sovietice. Prin­tre cei care au absolvit universita­tea noastră sunt mulţi savanţi re­numiţi. Numai dintre foştii studenţ ai facultăţii de medicină sunt peste o sută de profesori universitari. In anii Puterei Sovietice colabo­ratorii ştiinţifici ai univeristăţii ai publicat pesta 2.000 de lucrări ştiin­ţifice în ,,Analele ştiinţifice”, edi­tate de universitatea noastră, şi la diferite reviste sovietice şi străine La Universitatea din Rostov şi Don şi-au desfăşurat activitatea o serie de savanţi proeminenţi ca, de pildă, D. Ivanovski, fondatorul teo­riei virusurilor, A. Lebedev, autor al unei lucrări clasice despre ,,A­­pele subterane”, F. Zighet, man specialist în domeniul dreptulu slavon şi alţii. Munca paşnică a savanţilor ş studenţilor universităţi din Rostoi a fost tulburată de răsboiu. Mult studenţi şi parte din colaboratori ştiinţifici au plecat pe front pen­tru a apăra Patria cu arma rr­mână. Colaboratorii ştiinţifici şi stu­denţii rămaşi la Universitate a a Continuat să muncească şi să în­veţe. Activitatea ştiinţifică a Uni­versităţii a ţintit la ajutorarea Ar­matei Sovietice. Când linia frontului a început sa se apropie de Rostov pe Don, Uni­versitatea a fost evacuată în Asia Centrală. In perioada de evacuare profesorii şi studenţii Universităţi au dat mare ajutor în munca de cercetare şi fructificare a bogă­ţiilor naturale din RSS Kirghiză N’au fost întrerupte însă nici cursurile. In anii de răsboiu, Uni­versitatea din Rostov a dat ţării cca 1.000 de specialişti. Cotropind Rostovul pe Don, bar­barii fascişti au căşunat mari pa­gube Universităţii: tot ce rămă­sese neevacuat a fost distrus şi ars. Nemţii au ars, printre altele, bi­blioteca ştiinţifică a Universităţii, care număra 700.000 de volume şi biblioteca de manuale didactice, ei au distrus deasemeni Cădirile de învăţământ şi căminele studenţeşti şi au expediat în Germania utila­jul laboratoarelor. După izgonirea cotropitorilor ger­mani din Rostov pe Don, colecti­vul Universităţii a început să lu­creze cu multă energie la reface­­r­rea bazei materiale a acestei Uni­versităţi care este un mare centru ştiinţific şi de învăţământ pe Don şi in Ca­ucazul de Nord. Guvernul Sovietic a dat şi co­nti­nuă să fi­a un mare ajutor Univer­­sităţii noastre: în 1945 bugetul ei a atins suma de 7,5 milioane ruble, în, 1946-15 milioane ruble, iar în 1947 —1 18 milioaîte ruble. Universi­­tatrai şi-a’­­refăcut deja biblioteca, ’■care pumaig astăzi 200.000 volume, eu fost refânste deasemenea unele din Clădiri şi utilaje mai multe la­boratoare. In fidelaş timp a fost construită o­ clădire nouă pentru observatorul astronomic. Pâr-A­ia răsboiu Universitatea avea 5 facul­tăţi, în prezent are 6 facultăţi,­­ şi anume: de fizică şi matematici, de chimie, de geologie şi pedologie, de biologie, de geografie, de istorie şi filologie şi de drept. Din sistemul Universităţii fac parte două Insti­tute de cercetări ştiinţifice (fizică şi matematici şi bologie), staţiunile biologice Azov-Don şi Novorostik, o grădină botanică, o staţiune pe­­dologică de experimentare, o sta­ţiune ionosferică, precum şi ate­liere experimentale. Fân* I­ rs­boiu număru­l stinjen­­i‘ier de’a Un­versiun’ea din Rostov ’» pe Don era de 1.500, astăzi el este a de 1.800; numărul profesorilor a­­ crescut dela 19 la 29, cel al docen- I.­ţilor — Candidaţi în ştiinţe — de la­­ 50 la 15.­­ In sânul acestei Universităţi îşi­­ desfăşoară activitatea savanţi pro­eminenţi ca, de pildă, prof. N. Ro­sn­janski, membru al Academiei da­­ medicină, om de ştiinţă emerit, dis-­­ cipol al marelui fiziolog rus Pav­lov; prof. dr. L. Jdanov, laureat al Premiilor Stalin, mare specialist 3 în domeniul cultivării nouilor so- ■ iuri de culturi oleaginoase, renu­mitul matematician, prof. D. Mor.­­­duhai-Boltovski şi prof. I. D­ Se­­dleţki, doctor în geologie şi mine- 3 ralogie, unul din fondatorii mine- 5 ralogiei coloidale şi mulţi alţii. Aproape la toate Catedrele Uni-­­ versităţii se desfăşoară din nou o Intensă activitate ştiinţifică. Acest fapt a permis Universităţii să ia­­ iniţiativa convocării, la sfârşitul ’ lui 1947, unei conferinţe a colabo-­­ ratorilor ştiinţifici din regiunea­­ Donului şi din Caucazul de Nord. . La această conferinţă au participat­­ 633 de persoane, reprezentanţi ai şcolilor superioare şi aşezămintelor ştiinţifice dintr’un număr de 22 oraşe din sud® R.S.F.S. Ruse. La conferinţă s’au făcut în diferitele secţii 287 comunicări, dintre cari 145 de către colaboratori al Uni­versităţii noastre. La activitatea ştiinţifică a cate­drelor sunt atraşi aspiranţii şi studenţii ultimilor ani. Studenţii care se îndeletnicesc cu activita­­tea ştiinţifică de sine stătătoare fac comunicări în cercurile ştiinţifice de studii şi sunt reuniţi în societăţi studenţeşti ştiinţifice unde fac de a­­semenea naipoarte. Pentru Cele mai bune rapoarte, studenţii primesc premii în bani. Din iniţiativa studenţilor Univer­sităţii noastre a fost organizată, în 1947, o conferinţă ştiinţifică stu­denţească orăşenească la care au participat studenţi de la 7 şcoli su­perioare. In 1945 Universitatea din Rostov şi-a reluat activitatea edi­torială. De atunci au fost publicate 10 volume din ,,Analele ştiinţifice”. Având ajutorul neprecupeţit al Guvernului Sovietic, Universitatea din Rostov îşi vindecă în ritm ra­pid rănile pricinuite de răsboi şi-şi desfăşoară cu succes activitatea ştiinţifică şi de învăţământ. In multe domenii des.„activtate, ea a depăşit de acum­ nivel® antebelic. BRELE IMPOZIT­ULUI EXCEPŢIONAL ISI PĂSTREAZĂ PUTEREA CIRCULATORIE PÂNĂ LA EPUIZARE Minister® finanţelor aduce la cunoştinţă com­tribonaibililor că pe data de 1 Aprilie 1948, impozitul excepţional 12% unificându-se cu impozitele proporţionale pre­văzute de legea tiimibrului, tim­brele impozitului excepţional a­­flate în circulaţie la data de 31 Mart­e 1948, vor continua să cir­cule până la epuizarea stocurilor existente, putând fi­­ ultilizate ca timbre pentru facturi, împreună cu timbrele fiscale în circulaţe. Administraţiile finemei­are şi percepţiile fiscale având în sarci­nă vânzarea timbrelor impozitu­lui excepțional, vor continua, să vândă aceste timbre. Căile ferate române — paralel cu cam­pania de construcţii şi re­faceri a distrugerilor pricinuite de război — se află în plină campanie de construcţii a locuinţelor şi dor­mitoarelor pentru ceferişti şi fa­miliile lor. După ce au fost inaugurate, în Capitală, blocurile de locuinţe în cartierele Steaua, şos. Viilor şi şos. Filantropiei, precum şi în provin­cie, o nouă serie de construcţii de acest fel a fost terminată. Astfel, la Braşov, s-au construit 60 de apartamente, care se vor da în folosinţă în­­primele zile ale lu­­nei Aprilie a. c. Construirea aces­tor apartamente a început la 28 iulie 1947. Cele 60­ apartamente sunt con­struite în blocuri, care cuprind o suprafaţă de 740 m. p. Suprafaţa tuturor etajelor clădite este de 7.400 m. p. Fiecare apartament este compus din câte 2 camere, bucătărie ,cămară, vestibul, duş şi dependinţe. In campania de lucrări a anului 1948—49 lucrările vor continua, urmând să se completeze planul de locuinţe de la Braşov cu alte 36 a­­partamente ,realizându-se astfel 96 apartamente în total. In staţia Ciceu este aproape ter­minat dormitorul destinat persona­lului de mişcare care face serviciu pe linie. Suprafaţa de teren ocupată de clădire este de 500 m. p., iar su­prafaţa etajelor, la un loc, este de 3.800 m. p. Actualmente se lucrează la inn­stalaţiile de încălzire şi finisaj. Locuinţe noui pentru ceferişti în ca­ttierul Steaua

Next