Universul, iunie 1948 (Anul 65, nr. 125-147)
1948-06-11 / nr. 133
Anul al 65-lea Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 8 PAGINI 4 LEI Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G-rale P. T. T. Jir. 26.064/939 CELE SIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE Sl TELEFONICE REDACŢIA Sl ADMINISTRAŢIA, BUCUREȘTI,STR.BREZOIANU NR. 23*35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI 3.30.10: ~ ~ ~------------- ' RMI REDUCEREA REPARAŢIILOR Suntem, în plin efort de reconstrucţie, în plină muncă de întărire şi desvoltare a vieţii noastre economice. Cele 20 de miliarde investiţii arată cât de vaste simt proporţiile acestui efort. Deşi aceste 20 de miliarde nu sunt decât începutul acţiunei de investiţie. Investiţiile vor continua. Efortul depus pentru întărirea şi desvoltarea vieţii noastre economice va fi din ce în ce mai mare pentru a putea clădi o ţară nouă şi bogată în care să dispară toate urmele trecutului nefast. Era clar că acestfort avea să fie mult înlesnit dacă ne-ar fi fost micşorate obligaţiunile reparaţiilor de răsboiu datorate Uniunii Sovietice. Puteam însă să solicităm noi această micşorare ,când, se ştie câte distrugeri, cât jaf au făcut armatele antonesciene în Uniunea Sovietică? Puteam să solicităm încă un gest de prietenie dela o ţară pe care o atacasem împinşi de ura fascistă care dăduse goade înveninate şi demeleagurile noastre ? Faţă de oricare, alta ţară am fi putut avea indoeli fie în acceptarea ajutorării, fie în uşurarea obligaţiunilor reparaţiilor. Dela Uniunea Sovietică nu puteam avea însă decât răspunsurile pe care le-am avut: ne-au fost date, mereu, ajutoare iar acum, când am solicitat reducerea reparaţiilor, ne-a fost şters cu buretele 50% din ce mai aveam de dat. . . . De ce nu putea fi decât acesta răspunsul Uniunii Sovietice? De ce ni s-au dat mereu ajutoare ca să ne refacem sau ca să scăpăm de foametea secetei iar acum ne-au fost reduse la jumătate obligaţiunile reparaţiilor? Pentru că Uniunea Sovietică — dat fiind regimul său social — nu face dinjefuirea sau măcar din slăbiciunea economică şi politică, a altor popoare obiectivul politicii sale externe ci, dimpotrivă, ea are interesul ca statele care îi sunt amice să fie ajutate pentru a fi puternice, pentru a avea asigurate bazele economice ale prosperităţii lor materiale şi ale independenţei lor naţionale. In ţările imperialiste, marii financiari, marii industriaşi sau moşieri care domină economic şi politic aceste ţări, ei îşi trag beneficiile nu numai din exploatarea propriilor lor popoare, ci mai ales din jefuirea celorlalte popoare, fie că aceste popoare sunt coloniale sau numai dominate economic şi politic de ţările imperialiste. Iată de ce aceste ţări imperialiste au interesul să ţină celelalte popoare în inferioritate economică şi dependenţă politică. De aceea chiar când le dau acestor ţări aşa nişele ajutoare (împrumuturi, credite etc.), apoi o fac în astfel de condiţii cămătăreşti şi cu astfel de consecinţe politice încât ajutoarele imperialiste înseamnă o jefuire mai mare şi mai bine organizată a ţărilor dependente, înseamnă o şi mai strânsă ferecare a lor în lanţurile sclaviei politice. Exemplul planului Marshall e elocvent, în această privinţă. El nu numai că obligă ţările solicitatoare să devină coloniile de aprovizionare a industriei şi de desfacere a mărfurilor americane, dar condiţiile politice puse de acest plan transformă ţările „ beneficiare” în instrumentele politicii răsboinice a imperialiştilor americani, în victimele intervenţiei lor militare, în sclavii tentativelor lor de a înăbuşi voinţa, de eliberare a popoarelor. Situaţia Greciei, a Italiei, a Franţei şi chiar a Angliei care pierde, rând pe rând, coloniile şi influenţa în lume în favoarea americanilor care îi iau locul, situaţia tuturor ţărilor aderente la planul Marshall sau la mai ştiu eu ce blocuri occidentale, această situaţie arată cum concepe imperialismul american ajutorarea chiar a ţărilor foste aliate în răsboiu, necum ajutorarea ţărilor învinse pe care încearcă să le ia, pur şi simplu, în primire ca pe bunuri ale trusturilor şi concernelor ameri-Ei bine, in Uniunea Sovietică nu există clici imperialiste care să aibă interesul să jefuiască economic şi să domine politic celelalte popoare. Politica externă a Uniunii Sovietice e aceia a intereselor popoarelor sovietice. Aceste popoare au interesul ca în lumea întreagă şi mai ales la graniţele lor să fie popoare prospere ale căror regimuri sincer democrate să facă o politică de pace şi de colaborare internaţională. De aceea Uniunea Sovietică ne-a dat ajutoare. Nu numai nouă, ci tuturor popoarelor democrate. Nu ne-a dat ajutoare care să însemne o exploatare a ţării — Cum fac Statele-Unite cu „ajutoarele” planului Marshall — ci ne-au trimis unelte, maşini, materii prime, instalaţii industriale etc., care să ne permită să ne întărim economia şi să devenim astfel, CU adevărat, independenţi din punct de vedere economic şi politic. Iar acum, când se pune problema mare- l lui efort de investiţii, fie întărire şi de des- S voltare a economiei noastre, Uniunea Sovietică ne dă cel mai mare ajutor posibil; ne şterge 50% din restul obligaţiilor reparaţiilor. Această reducere a reparaţiilor nu-i numai un semn al forţei economice actuale a Uniunii Sovietice care poate acum să renunţe la jumătatea reparaţiilor pe care noi ar fi trebuit să le dăm . Nu-i numai un semn al justei noastre politici externe pe care o facem azi datorită regimului de democraţie populară. Nu-i numai un gest de mare, de profundă prietenie din partea popoarelor sovietice şi a Generalissimului Stalin. Nu-i numai un act de morală, internaţională. E un exemplu de politică externă, al unui stat socialist. Un exemplu pe lângă, atâtea alte exemple care mi arătat lumii sincera şi consecventa politică de pace şi de colaborare internaţională a Uniunii Sovietica. AS. C. C®rssîaIstisîescu CONVOCAREA MAREI ADUNĂRI NAŢIONALE PENTRU VINERI 11 IUNIE Prezidiul Marii Adunări Naţionale în baza art. 44 din Constituţie convoacă Marea Adunare Naţională pe ziua de Vineri, 11 Iunie 1948, orele 10 dimineaţa. ■ir Toţi d-nii deputaţi membri in Partidul Muncitoresc Romani, Frontul Plugarilor, Uniunea Populară Maghiară, Partidul Național Popular, sunt convocați pentru joi, 10 iunie 1948, orele 10, la sediile centrale ale partidelor respective. SĂRBĂTOAREA RELIGIOASĂ DE ASTĂZI Ziua eroilor va fi sărbătorită la 9 Mai Preşedinţia Consiliului die Mi- Independentei şi a Victoriei, tuşferi comunică: „ Ca urmare, ziua înălţării In conformitate cu dispozi- j Domnului (19 Iunie) rămâne nutiiuma« Decretului No. 71 publi- | mai sărbătoare religioasă, cat in Monitorul Oficial No. 1 In această zi Instituţiile Pu_ 132/948, Ziua Eroilor va fi săr-j Mice şi întreprinderile de Stat bătorită la 9 Mai, odată cu ziua și particulare nu vor lucra. AMERICANII AU UN NOU PROGRAM DE CONSTRUIRE DE BAZE STRATEGICE IN TURCIA Se ştie că, înainte chiar de a se vorbi de planul Marshall, Greciei şi Turciei le-au fost acordate credite de către Statele Unite. Dope atonei erau clare motivele pentru care au fost acordate aceste credite. Ele nu aveau nici o legătură cu interesele popoarelor respective ci erau dictate de calculele cercurilor imperialiste din Statele Unite. De aceea aceste credite au fost date mai mult „în natură”, adică sub formă de armament trimis acestor ţări. Guvernului reacţionar grec î-a fost trimis armament pentru a înăbuşi în sânge revolta poporului grec iar guvernului turc pentru a echipa armata şi a o instrui cu nouile mijloace tehnice americane. In ceea ce priveşte Turcia, restul creditelor au fost închinate construcţiei de baze militare trasării de drumuri strategice care să facă legătura între aceste baze.Cum atât armamentul cât şi banii închinaţi construcţiilor militare nu slujeau acestor ţări ci calculelor Statelor Unite, au fost trimise atât în Grecia cât şi în Turcia misiuni militare care să observe utilizarea acestor „credite“. Raportul pe care generalul Macbright şi amiralul Siettle, conducătorii misiunilor americane în Turcia, l-au trimis guvernului Statelor Unite nu este, însă, câtuşi de puţin pro limiţător asupra posibilităţilor de a fi utilizate creditele americane conform dorinţei celor care le-au acordat. Nici folosirea creditelor nici utilizarea armamentului nu dau efectele urmărite, spun cei ce au trimis raportul la Washington. Astfel, în raport se arată că nici infanteria turcă nici celelalte arme nu şi-au însuşit tehnica militară americană. Masa esenţială a armamentului american trimis în Turcia este păstrată în depozite şi nu e utilizată în instrucţia militară zilnică a armatei turceşti. După părerea generalului Macbright şi a amiralului Siettle, cauza esenţială stă în starea de înapoiere a ofiţerilor inferiori turci. Din pricina acestei înapoeri nu se poate face instrucţie cu armamentul american, care zace astfel în depozite. Dealtfel, nici gradul de pregătire teoretică a ofiţerilor superiori turci nu e mai ridicat. Majoritatea lor, în frunte chiar cu statul major, nu au nici un fel de experienţă militară şi nu cunosc tehnica militară actuală. Deaceia ei nu pot organiza coordonarea diferitelor arme şi nici nu pot introduce în armată cele mai noui principii operative tehnice. In aceste condiţiuni e clar că nu poate fi ridicată, câtuşi de puţin, combativitatea armatei turceşti. Acest raport a dat efecte neaşteptate. Guvernul Statelor Unite a hotărît o schimbare în programul general de construire a bazei strategice de pe teritoriul Turciei. Scopul principal urmărit acum nu va mai fi reorganizarea şi modernizarea forţelor armate turce ci pregătirea pe teritoriul turc a câtorva zone strategice adecvate debarcării, aprovizionării şi desfăşurării unor unităţi militare operative mari. Conform acestui nou plan, litoralul mării Egee, în regiunea cuprinsă între Mercina şi Alexandrei I,, inclusiv acest oraș și regiunea înconjurătoare va deveni zonă strategică. Comandamentul acestei zone atrategice va fi comun: turco-american. Bineînțeles că acest plan înseamnă o deplasare spre sudul Turciei a eforturilor principale ale Satelor'T’T^ftWe. Această deplasare este motivată de interesele Statelor Unite în partea răsăriteană a Mării Mediterane şi a ţărilor de pe litoral. Inărirea poziţiei Statelor Unite în această direcţie trebuie, de asemenea, să echilibreze forţele anglo-americane în Orientul apropiat şi în Orientul mijlociu. Această deplasare a interesului strategic este urmată de măsuri concrete şi în planul construcţiei drumurilor necesare deservirii acestor zone. Astfel, este revăzut acum şi planul anterior al construcţiei de drumuri în regiunile din adâncul ţării. De data aceast e vorba ca, în primul rând, să fie construite drumurile necesare legăturilor operative între zonele strategice aratate cât şi drumurile care vor asigura comunicaţia sigură între Turcia şi Iran. Rezultă, de aici, că nevoile economice ale Turciei nu cântăresc câtuşi de puţin în trasarea drumurilor de acolo. Aşa cum acordarea şi utilizarea creditelor sau modificările aduse destinaţiei lor nu sunt în funcţie de interesele poporului turc ci de calculele cercurilor imperialistede la Washington şi de felul în care armata turcă se dovedeşte a fi sau a nu fi în stare să corespundă acestor calcule. OAMENII MUNCII MULŢUMESC UNIUNII SOVIETICE PENTRU REDUCEREA S0 DATORATE IN CONTUL REPARAŢII DE RĂZBOI Manifestaţiile de erii din întreprinderi şi Instituţiuni Agerpres. 9. La numeroase întreprinderi şi instituţii din Capitală au avut loc meeting-uri, în cadrul cărora muncitorii şi salariaţii şi au manifestat recunoştinţa pentru marele ajutor pe care ni l-a dat Uniunea Sovietică, prin reducerea la jumătate a sumelor datorate în contul reparaţiilor de război. LA FILATURA ROMÂNĂ DE BUMBAC La Filatura Română de Bumbac (F.R.B.), peste cinci sute de muncitori s’au adunat in sala de festivităţi. Meetingul a fost prezidat de d. P. Anghel. Au luat cuvântul d. Ciunca, din partea Consiliul sindical Judeţean ?i Florica Matei, care au relevat importanţa noului gest de prietenie al U.R.S.R. _ ________ , LA FABRICA DE BERE „BRAGADIRU" Muncitorii de la fabrica de bere „Bragadiru” au ţinut să cinstească în cadrul unui meeting gestul de prietenie al Uniunii Sovietice. Luând cuvântul d. Horaţiu Marinescu, preşedintele comitetului de fabrică, a subliniat însemnătatea acestui gest pentru R.P.R. A mai luat cuvântul, d. Angelescu, funcţionar, care a arătat pe scurt ce au însemnat pentru consolidarea economiei noastre ajutoarele date până în prezent de către U.R.S.S. In încheerea meetingului s’a votat o moţiune prin care se aduce un cald omagiu atât popoarelor sovietice cât şi Generalissimului Stalin, marele prieten al poporului român. LA UZINELE LEMASTRE La uzinele „Lemaître''^ a-KBC*. bi d. Oprescu, din partea sectorului P.M.R., exprimând recunoaşterea muncitorilor pentru actul de generozitate al U.R.S.S. Salariaţii întreprinderii şi-au luat, cu acest prilej, angajamentul de a munci cu mai mult avânt pentru mărirea producţiei şi ridicarea productivităţii muncii. Muncitorii au manifestat îndelung pentru Generalisimul Stalin şi pentru prietenia dintre popoarele sovietice şi poporul român. LA FABRICA DE CHIBRITURI Muncitorii, funcţionarii şi tehnicienii fabricei de chibrituri, de la filatura Dămboviţa şi Monetăria Naţională, şi-au manifestat, in cadrul unui meeting comun, adânca satisfacţie şi bucurie pe care au simţit-o la citirea scrisorii trimisă de Generalisimul Stalin, preşedintele consilului de ministtr al UJ&ISIS, LA SOC. „DEM BAU” Intr’o atmosferă sărbătorească salariaţii societăţii pentru construcţii de drumuri ,perubau" s’au întrunit pentru a lua cunoştinţă de evenimentul produs prin scrisoarea Generalisimului Stalin, care ne face cunoscut că datoriile ţării noastre faţă de U. R.S.S. au fost reduse la jumătate. Toţi vorbitorii au arătat însemnătatea acestui gest mărinimos al prietenei noastre de la răsărit. D. ing. Dăscălescu a făcut un istoric al actelor generoase pe care le-a făcut Uniunea Sovietică faţă de ţara noastră începând cu uşoarele condiţiuni ale armistiţiului, urmând cu o primă reducere a datoriilor de război, ajutor neprecupeţit când am fost loviţi de secetă, amânarea (Continuare in pag. 2-a) INTENSA ACTIVITATE A ARMATEI DEMOCRATICE GRECEŞTI IN EPIR Atena, 9 (Rador). — Postul de Radio Grecia Liberă anunţă că unităţile armatei democratice precum şi grupele de şoc au desfăşurat o activitate intensă împotriva celor două brigăzi monarho-fasciste din Epir. Forţele inamice din regiunile Kalamas, Iguinenica şi Janjira au fost puternic atacate şi puse pe fugă. In mai multe locuri comunicaţiile inamice au fost tăiate. In cursul acestor lupte monarhofasciştii au avut 118 morţi şi 124 de răniţi. Grupe de şoc ale armatei democratice au aruncat îtr aer 19 ca* ştim*^ isaai.ee. ______ii*i Nr. Hi Vineri at Iunie 1948 APARE S'JB CONDUCEREA UNUI COMITET &S DIRECTIE SERBĂRILE CENTENARULUI REVOLUŢIEI DIR 1848 ADUNAREA FESTIVĂ DE LA ISLAZ Cuvântările d-lor prof. P. Constantinescu - Iaşi şi ministru Emil Bodnăraş La Islaz, pe câmpia de unde acum o sută di ani a pornit Revoluţia, a avut loc ori o mare adunare festivă, la care au partiiciipat zeci de mii de săteni şi munuitori, din Ramagnaţi, Teleorman şi judeţele invectoare. Pentru întâmpinarea membrilor Prezidiului, ai Guvernului şi a celorlalţi oaspeţi ce se îndreptau spre Islaz, oraşele Alexandrift, Turnu Măgurele, ca şi toate comunele de pe şoselele ce duceau spre locul marei adunări festive, au îmbrăcat haină sărbătorească, populaţia în irurito cu autorităţile locale precum şi elevii tuturor şcolilor şi organizaţiile de masse ovaiţiparâtid îndelung pe oaspeţi. Comuna Islaz, frumos pavoazată de organizaţiile de tineret, sub îndrumarea echipelor de arhitecţi al Ministerului Artelor şi Informaţiilor, a trăit o zi înălţătoare. Lângă frumosul arc de triumf ridicat la intrarea în comună, grupe de tineri călări aşteptau sosirea înalţillor demnitari, în vreme ce lungi coloane de muncitori şi sătenii, în straie sărbătoreşti, se îndreptau cu pancarte şi lozinc’, spre locul adunării în cuprinsul căruia fluturau mulţime de drapele roşii şi tricolore şi unde alături de uriaşele portrete ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin şi ale funtaşilor Guvernului, au fost aşezate panouri cu citate din cuvântările conducătorilor clasei muncitoare şi din Constituţia R. P. R. La intrarea in comuna Islaz, înalţii demnitari au fost întâmpinaţi de fruntaşii autorităţilor locale şi conduşi apoi spr® locul adunării. Luând loc in tribuna special amenajată, membrii Prezidiului şi ai Guvernului ca şi ceilalţi oaspeţi au fost îndelung ovaţionaţi de mulţimea care-şi mărturisea entuziasmul prin repetate lozinci strigate în cor. ASISTENŢA Din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale au participat d-miii: prof. P. Constantinescu-Iaşi, prim, vice preşedinte, şi I. Nikculi, vice-preşedinte, cu d-na. Guvernul a fost reprezentat prin d-nii: Em. Bodnăraş, ministrul Apărării Naţionale, cu d-na, Octav Livezeanu, ministrul Artelor şi Informaţiilor, cu d-na, IonVinţe, ministrul Silviculturii, C. Daicoviciu, ministrul adjunc al învăţământului Public, şi Ludovic Takacs, ministrul adjunct al Naţionalităţilor. Au mai fost de faţă d-nii N. Moraru şi D. Mihaalache, secretari generali ai Ministerului Artelor şi Informaţiilor . D-na deputat Eugenia Rădăceanu, vice-preşedinta U.F.D.R. dnii deputaţi G. Florescu, preşedintele F.N.T.D.R., Petre Luipu şi Pavel, Lada, secretari U.T.M. George Ivaşcu, Geo Bogza, Zona Vancea, I. Vaida, Harry Brauner, D. Ionescu, lt. col. Severin Alexandru, reprezentanţi ai presei române şi străine, şefii autorităţilor locale, şi din judeţele vecine, etc. A participat deasemenea o delegaţie de săteni maghiari în pitoreşti costume. CUVÂNTĂRILE După o© muzica militară a intonat Imnul Republicii Populare Române, d. Marin Neacşu, prefectul jud. Romanaţi, a deschis seria cuvântărilor. D-sa a arătat că 3« epoca anului revoluţionar 1848 toate satele de pe valea Oltului şi a Dunării erau robite boerilor. Trei mii de boeri aveau drept de proprietate asupra întregului pământ al ţării, iar peste două milioane şi jumătate de plăhaşi nu puteau folosi decât a şaptea parte a rodului acestui pământ, fără drept de proprietate. Revoluţia pornită de la Islaz în 1848 n’a putut să-şi îndeplinească idealurile. Ele au fost însă preluate mai târziu de clasa muncitoare, pentru a fi înfăptuite pe o treaptă superioară. Astăzi, după o sută de ani, poporul nostru şi-a dobândit libertatea, independenţa şi a făurit regimul democraţiei populară, sub care se desvoltă şi progresează în noua Republică Populară Română. In numele ţărănimii muncitoare a vorbit săteanul Constantin Ghigeanu, primariul comunei Islaz. D-sa a amintit că acuim o sută de ani ţăranii din Islaz au încercat să scuture jugul spre a scăpa de robia ciocoiască şi a căpăta pământul pe care-l munceau. A trebuit să treacă o sută de ani ,pentru ca această încercare să izbutească, în urma ajutorului dat de clasa muncitoare. ,,Ne legăm — a încheiat săteanul Const. Ghigeanu — în faţa conducătorilor noştri ieşiţi cu adevărat din rândul nostru, să apărăm cu pieptul şi viaţa noastră Republica Populară Română, să apărăm dreptatea şi democraţia populară, care ne-a dat pământ şi libertate”. A vorbit apoi săteannca Ioana Toma, în numele sătencelor din judeţul Teleorman. ’’Sărbătorind luptele de la 1348 — spune d-sa — azi când ne bucurăm de toate libertăţile şi suntem stăpâni ai pământului, atât noi femeile. Cât şi bărbaţii, ne luăm angajamentul că prin munca şi lupta noastră vom păstra pentru totdeauna drepturile şi libertăţile câştigate în Republica Populară Română’’. Făgăduind să muncească cu mai multă râvnă şi să lupte împotriva aţâţătorilor la noul războaie, săteanca Ioana Toma a încheiat astfel: ,,Vom creşte copiii noştri în spiritul de luptă pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor şi de ură contra tuturor asupritorilor poporului”. In numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a luat cuvântul d. prof. P. Comstantinescu-Iaşi, prim vice-preşedinte, care după ce a trecut în revistă principalele momente ale Revoluiţîei, a relevat semnificaţia sărbătoririi, spunând întite ,chitele : Lupta lui Bălcescu şi a celorlalţi sinceri patrioţi n’a rămas zadarnică. După câteva decenii, odată cu apariţia proletariatului şi cu desvoltarea muncitorimii, revendicările de la 1848 au fost reluate şi înscrise în programul de luptă al partidului clasei muncitoare. Ţărănimea, după frământări dureroase, culminând cu cei 11.000 de ţărani jertfiţi la 1907, şi-a găsit aliatul ei firesc. Urmaşii intelectualilor revo■ luţionari dela 1848, au preluat ’■ i tradiţia lui Bălcescu, C. A. Rosed, Cogăisniceanu şi celorlalţi şi s’au alăturat muncitorimii in lupta pentru progres. După 23 August 1944 şi îndeosebi după 6 Martie 1945, forţele democratice s’au întărit ?i au , pornit la realizarea idealurilor pentru care se străduiseră „paşoptiştii”. Dorinţele 'revoluţionare ă la 1848, din art. 13 al Constituţiei, s-au împlinit prin aplicarea marii reforme agrare de acum trei ani. Iar dorinţa deci punctul 5 a fost nu numai îndeplinită, dar şi depăşită: azi nu mai avem nici un fel de „domn”, astăzi suntem o republică, cu adevărat democratică, republică populară, în fruntea statului fiind un Prezidiu. In numele Prezidiului, d. prof. P. Constantinescu-Iaşi a adus apoi un cald salut tuturor celor ce ostenesc pentru împlinirea nouei Constituţii, Constituţia Republicii Populare Române, care a complectat şi adâncit Constituţia de la Islaz. Cu toţii împreună — a spus d-sa — să ne unim puterile pentru înflorirea Republicii Populare Române, ţară de pace, de dreptate şi de bună stare pentru toţi. Slăvită fie amintirea luptătorilor dela 1848!. Trăiască Republica Populară Română! Cuvântarea d-lui prof. P. Constantinescu-Iaşi, prim vice-preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale D-nii miniştri Emil Bodnăraş şi Octav Livezeanu, în mijlocul participanţilor la festivitate (Continuare in pag. 3-a) Discursul d-lui ministru Emil Bodnice In numele guvernului şi al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a luat cuvântul d. ministru Emil Bod-Prieteni şi Tovarăşi. Acum 100 de ani, pe aceste locuri, masele truditoare ale poporului român au ridicat steagul revoluţiei împotriva aşezărilor feudale ale vremii, împotriva privilegiilor boereşti, împotriva iobăgiei, împotriva amestecului străin în treburile Ţării. Orânduirea feudală, susţinută de clasa dominantă de atunci — mana boerime — finea Principatele Româneşti în chingile unei cumplite înapoeri economice, politice şi culturale. La starea de înapoiere a maselor truditoare se adăuga şi lipsa libertăţii naţionale sugrumată de jugul turcesc. Răscoala condusă de Tudor nu isbutise să aducă eliberarea socială şi naţională, pentru care luptaseră mulţimile ţăranilor panduri. 4 Satesiii ab rebes jutteţui Basis te feaăinţate - -55*