Universul, octombrie 1949 (Anul 66, nr. 229-255)

1949-10-14 / nr. 240

útral a f­ilm DOUĂ POLITICI Organizaţia Naţiunilor Uni­te este menită, după cum se ştie, unui scop esenţial: să asigure pacea. Oamenii cinstiţi din lumea Întreagă nu au încetat un sin­gur moment să privească cu cea mai mare încredere a­­ceastă organizaţie mondială, organizaţie care, după cum a declarat Generalissimul Stalin, este „un instrument serios pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale“. După cum este normal, este cu desăvârşire contrar inte­reselor politicii actualilor gu­vernanţi anglo-americani, po­litică agresivă, politică care urmăreşte deslănţuirea unui nou război, folosirea Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite con­form rolului firesc de instru­ment de pace, pe care este chemată să-l joace. Aşa se explică, de ce, cercu­rile imperialiste nu pierd nici un prilej de a încerca să transforme Organizaţia Na­ţiunilor Unite într’un for al calomniei anti-democrate, în­­tr’o tribună de exprimare a celor mai reacţionare şi anti­populare provocări. Iată de pildă actuala sesiu­ne a Adunării Generale a O.N.U.-ului. Ca deobiceî, două politici, două atitudini. Pe deoparte politica sovietică, politica pă­cii, încă din ziua de 23 Sep­tembrie d. Vâşinski, in nume­le guvernului sovietic, a pro­pus adoptarea unei rezoluţii care, într’adevăr, ar reprezen­ta pentru întreaga omenire iubitoare de pace cea mai pu­ternică uşurare. A propus să se termine o­­dată pentru totdeauna cursa războinica a înarmărilor la care se dedau cticile imperia­liste. A propus să se condam­ne de către Organizaţia Na­ţiunilor Unite folosirea mijloa­celor de exterminare masivă­­ a fiinţelor omeneşti, ca fiind­­ contrarii conştiinţei şi onoa­­rei popoarelor. A propus ca marile puteri, principale răs­punzătoare ale pazei păcii şi securităţii lumii, să-şi unească forţele într’un pact de întări­re a păcii. Pe de altă parte, iată poli­tica reacţionară anglo-ameri­­cană, politica războinică. Ce au găsit delegaţiile blocului anti-democratic dirijat de ca­pitalul american mai intere­sant de discutat? Să spicuim puţin lucrările O. N. U. din aceste ultime două săptămâni. Au găsit de cuviinţă să spri­jine propunerea pur şi simplu caraghioasă a delegatului gu­­vernului-fantomă reacţionar chinez, să se discute proble­ma „ameninţării independen­ţei poporului chinez“. Cu alte cuvinte problema ameninţării independenţei poporului chi­nez de către.... poporul chinez, căci delegatul reacţionar de la O.N.U., vorbind de ameninţa­rea „independenţei”, face alu­zie tocmai la lupta de elibe­rare din China, luptă prin ca­re poporul chinez pentru pri­ma dată în istorie, şi-a luat soarta în mâini. Deci, tocmai când scăpaţi de jefuitori autohtoni şi stră­ini sutele de milioane de oa­meni din China merg spre progres, reprezentantul de­functului regim al Kuomintan­­gului voia să se discute la O.N.U. chestiunea ameninţă­rii „independenţei“ Chinei. Ei bine, o astfel de propu­nere a fost susţinută de an­glo-americani. ,,Respectarea drepturilor o­­mului şi libertăţilor funda­mentale“ în R. P. Bulgaria, R. P. Ungară şi R. P. Româ­nă este altă problemă pe care anglo-americanii au im­pus-o O.N.U.-ului „spre exa­minare“, cu toată opoziţia de­legaţilor ţărilor democratice. Problema aceasta a fost luată în discuţie in urma pro­punerii delegatului australian. Dacă facem pentru o clipă abstracţie de fondul chestiunii, dacă facem abstracţie şi de anglo-americani, mânuitori ai delegaţiei marionetă australia­nă şi ne ocupăm de înşişi a­­părătorii „direcţi“ ai dreptu­rilor omului şi anume repre­zentanţii guvernului austra­lian, avem motive serioase să facem cugetări amare asupra ipocriziei anumitor oameni. Ştiţi cum se respectă in „de­mocrata“ Australie drepturile omului? Populaţia indigenă a continentului australian a fost de multă vreme isgonită în regiunile pustii din nordul a­­cestui continent, fiind comple­tamente lipsită de drepturile civile. Sindicatele din Australia sunt supuse celor mai repre­sive măsuri, iar cetăţenilor progresişti ai acestei ţări li se înscenează procese. Cât priveşte pe adevăraţii autori ai propunerii „australiene“, jefuitorii coloniali englezi şi eroii discriminărilor rasiale şi ai prigoanei antidemocratice americane, este de prisos să ne mai ostenim să vorbim de „moralitatea“ şi indrituirea lor de a ridica problema „vio­lării drepturilor omului“. Pre­tinsele violări ale drepturilor umane din cele trei ţări de democraţie populară, nu sunt decât un mijloc de amestec făţiş (după­­ încercările de a­­mestec ascuns dezvăluite cu ocazia procesului Rajk d­in a­­facerile interne ale acestor ţări. Nu sunt decât un pretext pentru a improsca cu noroi toate acele popoare care au „violat“ drepturile jefuitorilor dinăuntru şi din afara ţărilor Saşa Georgescu (Continuare in pag. 2­ a) ALTE ASPECTE DIN EXPOZIŢIA INDUSTRIEI SOVIETICE DIN PARCUL NAŢIONAL II Cercetând, în continuare, u­­neltele şi maşinile aflate în ex­poziţia industriei sovietice din Parcul Naţional, ne-am putut da seama în ce măsură largă indu­stria sovietică s’a străduit să înzestreze agricultura cu maşini moderne, fondând marea pro­ducţie agricolă socialistă meca­nizată. Ştim că, în ajunul Revoluţiei din Octombrie, 60% din gospo­dăriile agricole aparţineau ţă­ranilor săraci, o treime din ele nu aveau cai, iar mai mult de o jumătae din numărul total al ţăranilor rămâneau, la sfârşitul anului de muncă, fără pâine. Orânduirea socialistă a intro­dus mecanizarea pe scară lar­gă, a înlăturat mizeria din sate, a deschis drumul progresului, al­­ sporirii avuţiei şi al ridicării ni-­­­velului cultural al­ ţărănimii.­­ Am văzut acolo, în expoziţia pe care, în curând, oricine o va ‘putea vizita, maşini pe cari, până mai cri- nu le cunoşteam decât lin fotografii cât şî din pi‘- i vestirile entuziaste ale delegaţiei de ţărani muncitori din R.P.R. care a făcut o vizită de şase săptămâni în Uniunea Sovietică în cursul verii­ trecute POVESTIRI DOVEDITE CU OPERE MĂREŢE Auzisem dela ţăranii cari au vizitat Uniunea Sovietică, vara asta, că acolo, în Uniune, cositul şi treeratul grâului se fac cu o combină automobilă şi — mărturisim — că nu prea era de înţeles, pentru oricine, afir­maţia aceasta. Am văzut-o acum. Ni s’a a­­rătat cum funcţionează. Ar fi o secerătoare şi o batoză în cor­pul uneia şi aceleiaşi maşini. Dar cât de minunat mergea! Când ni s’a explicat că­ a­­ceastă combină este capabilă să lucreze circa 60 ha. pe zi, atunci am avut confirmarea tuturor in­formaţiilor asupra ei, strânse din alte părţi.. Mai încolo am dat peste o se­mănătoare cu o capacitate de 2 ha. pe oră; peste maşina de scos cartofii din pământ cu o capa­citate de ha. pe zi; peste o treerătoare cu o capacitate de lucru de 25 ha. pe zi; peste o maşină de uscat cereale compu­să din două piese vagon mobile care usucă două tone de cereale pe oră, peste un tractor bun de întrebuinţat pentru orice fel de muncă agricolă şi mai cu seamă care poate străbate cu eficacitate orice fel de teren, cât de accidentat, mlăştinos, pie­tros, etc.; o combaină pentru ecos sfecla de zahăr din pă­mânt, care nu numai că o scoa­te, dar îi taie automat capetele după ce a curăţit-o şi de pă­mânt ; o combaină pentru ex­tras'cărbunii'; un valţ automat; un polizor de mare precizie; izolatoare; un compresor ; o maşină specială de tăiat poeţi. (Continuare in pag. 2­ a) Această rabotează care cântăreşte 30.000 de kgr., poate fi văzută la Expoziţia Industriei Sovie­tice ce se va deschide Sâmbătă 15 Oct., în Parcul Na­ţional din Capitală 6 PAGINI 4 LEI Taxa poți»» plitttg ia mumdrm aprobării Dir. @­«8e f­. X.!#r. g».98*/9 ° S TELEGRAMA Il-LUI PROF. DR. C. I. PARDON CĂTRE PREŞEDINTELE REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE D. acad. prof. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a trimes d-lui Wilhelm Pieck, preşe­dintele Republicii Democrate Germane, următoarea tele­gramă: CĂTRE PREŞEDINTELE REPUBLI­CII DEMOCRATE GERMANE WILHELM PA1CK Vă transmitem cele mai călduroase felicitări cu prile­jul alegerii Dvs. ca Preşe­dinte al Republcii Democra­te Germane. Vă asigur că poporul nos­tru priveşte cu încredere lupta dusa de forţele demo­crate în frunte cu clasa muncitoare din ţara Dvs., împotriva spiritului fascist şi militarist, care a târît Europa într’un război atât de sânge­ros şi doreşte cu tărie ca ea să fie încununată de succes, iar Germania Democrată să devină un pilon puternic în lagărul păcii care în frunte cu Uniunea Sovietică luptă cu hotărîre împotriva aţâţă­torilor la un nou măcel. C. I. PARHON Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale DUPA DEVALORIZARE LIRA STERLINĂ ESTE DOTATĂ SUB PARITATEA OFICIALĂ Londra 12 (Agerpres). — FRAN- Această gravă slăbire a lirei pro- CE PRESSE transmite: N’a trecut joacă cea mai vie îngrijorare a nicio lună dela amputarea cu a cercurilor financiare britanice, treime a valorii sale șî lira sterlină Astfel, „lira de la New York” este trece din nou printr’o situaţie di- negociată actualmente la 2,55 de­­ficilă. Se semnalează că în nume­ lari, în loc de 2,80 dolari cât este joase pieţe străine, „lira Cripps” cursul oficial. La Zurich cursul ij­­este cotată la un curs sensibil in­ rei a căzut la 11,55 franci elve­­terior parității oficiale. țieni, de la 12.24. PROBLEMELE $I REALIZĂRILE AGRICULTURII DIN R. P. R. Interviewul acordat de d. Vasile Vaida, ministrul agriculturii corespondentului agenţiei CETERA Praga, 12 (Agerpres). CETERA transmite: Ziarele cehoslovace publică inter­­viewul acordat de Vasile Vaida, ...iijiM. ui­­agriculturii din ft.P.R. corespondentul­uis agenţiei CETERA la­ Bucureşti, în legătură cu pro­blemele şi realizările agriculturii din Republica Populară Română. „Problema de bază a agriculturii noastre este sporirea recoltei la hectar”, a declarat el. „Pentru anul viitor, planul prevede atingerea unei recolte medii de 1.125 kgr. grâu la hectar şi 1.200 kgr. de porumb la hectar, iar în 1955 a­­ceasta cifră urmează să fie ridica­tă la 1.400 kgr. grâu şi 1.250 kgr. porumb la hectar. Pentru prima oară, anul acesta, în ţara noastră s’a trecut la mun­ca agricolă planificată. O atenţie deosebită a fost acor­dată orezului şi bumbacului, care in trecut nu au fost cultivate pe o scară întinsă. S’a pus îndeosebi accentul pe cultivarea grâului în locul porumbului, care în trecut constituia cereala de bază. Supra­feţele însămânţate cu grâu sunt astăzi aproape tot atât de mari ca cele semănate cu porumb. Un mi­lion de hectare de noi terenuri a­­rabile vor fi obţinute până în 1955, prin îmbunătăţirea solului. Muncitorii agricoli şi ţăranii pri­mesc tractoare şi alte unelte agri­cole, învaţă cele mai bune metode de lucru şi se familiarizează cu experienţa agronomiei sovietice. Agricultura română urmează să obţină 25.000 tractoare până la sfârşitul anului 1955. Primele gos­podării agricole colective au fost înfiinţate în anul acesta şi altele vor urma. In afară de aceasta, au existat 1.594 de întovărăşiri agri­cole, cuprinzând 85.000 membri care au lucrat împreună, cu spri­jinul staţiunilor de maşini şi trac­toare. Ministrul agriculturii din RPR, a subliniat colaborarea strânsă cu Uniunea Sovietică care a acordat un sprijin puternic şi multilateral agriculturii române, precum și co­laborarea cu celelalte democrații populare. 700 DE PERSONALITĂŢI DE SEAMĂ AMERICANE CER RETRAGEREA IMEDIATĂ A ACTULUI DE ACUZARE ÎMPOTRIVA FRUNTAŞILOR PARTIDULUI COMUNIST DIN STATELE UNITE Washington 12 (Ageaspres).­­ După cum transmite TASS, o delegaţie formată din aproxima­­tiv 60 fruntaşi sindicali progre­sişti şi reprezentanţi ai intelec­tualităţii, s-au prezentat la mi­nisterul justiţiei din Statele Un­­ite, cerând retragerea ,,acuza­ţiilor­“ aduse fruntaşilor Parti­dului Comunist din Statele U­­ni­te. Din delegaţie făceau parte: cântăreţul Paul Robeson, scrii­torul Howard Fast, Rogge, fost ministru adjunct al justiţiei, Gold, conducătorul sindicatului muncitorilor din industria de blănuri şi pielărie, Patterson, secretarul Congresului luptei pentru drepturile civile, etc. Această delegaţie a prezentat lui Campbell, ministru adjunct al justiţiei, o declaraţie împreu­nă cu o petiţie semnată de un număr de 700 personalităţi de seamă care cer ca ministrul de justiţie să retragă imediat actul de acuzare împotriva fruntaşi­lor Partidului Comunist şi „să înceteze cu arestările de oameni nevinovaţi, acuzaţi de aşa nu­mită activitate subversivă“. In declaraţie se spune printre alte­le : „Pentru prima oară în is­toria Statelor Unite, un partid politic legal este judecat pen­tru ideile sale... Actul de acuzare nu spune nimic cu privire la faptul că a­­cuzaţii ar fi comis vreo crimă, sau vreun act făţiş îndreptat îm­potriva prosperităţii sau secu­rităţii ţării noastre“, la cadrul unei convorbiri cu reprezentanţii presei, Paul Ro­beson a declarat că procesul fruntaşilor Partidului Comunist din Statele Unite are legături directă cu ofensiva împotriva drepturilor civile ale întregului popor american, şi in special cu persecuţiile îndreptate împotri­va negrilor. Paul Robeson a con­tinuat spunând că reînvierea linşajului şi refuzul de a acorda veteranilor negri drepturile cu­venite, sunt simptomatice pen­tru actualul curs al politicii Statelor Unite, astăzi când Con­gresul alocă milioane de dolari pentru reînarmare şi ignorează nevoile poporului american. In încheiere, Robeson a subli­niat că valul de proteste împo­triva încălcării drepturilor demo­cratice este răspunsul dat de poporul american reacţionarilor care încearcă să-l terorizeze. Greva muncitorilor metalurgisti şi mineri din Statele Unite continuă New York, 12 (Agerpres). — TASS transmite: Greva celor aproape un mi­lion de muncitori metalurgiştî şi mineri americani continuă. Unii. jguvernul Statelor Unite a declarat că va face noui încer­cări de a înăbuşi greva muncito­rilor metalurgişti, care a început acum 10 zile. Muncitorii continuă să menţină pichetele de o strevă în uzine. K»* 246 Vineri 14 Octombrie 1949 IN INTERESUL PROPĂŞIRII NOASTRE Acum vreo treisprezece ani, un bun prieten al meu — învă­ţător într’un sat de pe Târnave — a fost „filat”, vreme de câ­teva luni, de copoii de Sigu­ranţă ai orânduirii jefuitorilor şi asupritorilor. Ba a şi fost anchetat la o Legiune de jan­darmi, — sub acuzaţia că ar fi „comunist”. De unde până unde­ această bănuială asupra unui tânăr în­văţător, care abia ieşise la lume, din regimul de temniţă al şcoalei normale ? ■ învăţătorul de pe Târnave nici nu era comunist, nici nu ştia barem re-i comunismul. El „păcătuise” însă faţă de statul jefuitorilor prin aceea că — pasionat de geografie — îşi procurase dela o agenţie de turism, printre alte prospecte de călătorie, o revistă sovie­tică, scrisă în limba franceză, asupra frumuseţilor turistice ale Uniunii Sovietice. Dela a­­cest inofensiv prospect sovie­tic de călătorie i s’au tras bie­tului om, cum vă spuneam, multe necazuri. N’a fost urmă­rit numai de Siguranţă şi de jandarmi; până în timpul — şi în timpul —­ criminalului răzb­oi anti-sovietic a fost ur­mărit de mânia mai marilor săi, cari erau tare înspăimân­taţi că un învăţător, un „lu­minator al poporului”, este.. „comunist”, se interesează de ce se petrece „dincolo”. Adică dincolo de bicisnicul „cordon sanitar” cu care imperialiştii tuturor ţărilor au încercat za­darnic să izoleze Ţara Socia­lismului de oamenii muncii din toată lumea, să oprească istoria în desfăşurarea ei inex­orabilă. Oamenii sovietici îşi vedeau însă, paşnici, de rosturile lor, împlinind — şi supraîmpl­­nind — cincinalele Staliniste, care aveau să facă din Uniunea Sovietică cea mai mare putere economică şi politică de pe glob, — oamenii sovietici con­solidau, în fiecare clipă, pe a şasea parte a lumii, societate, nouă. Societatea fără trântori şi fără jefuitori, — societatea care se născuse în focul Revo­luţiei din Octombrie. Dar imperialiştii — adică bancherii, industriaşii, moşierii şi guvernele lor, — r.­ s’au mulţumit numai cu „cordonul sanitar”. L-au îngrăşat pe Hi­tler şi l-au asmuţit asupra Uniunii Sovietice. Nădăjduiaau imperialiştii anglo-amerrica -ai — deşi nu totdeauna , măr­turiseau — să împuşte d­oi ie­puri dintr-o singură lovitură : să slăbească o serie de concu­renţi ca Germania, Italia şi Japonia, dar totodată — şi in primul rând — să şteargă depe harta lumii Ţara Socialismu­lui. Dar cum socotelile din Cit­y şi Wall­ Street nu s’au potrivit deloc cu legile de desvoltare a societăţii umane, războiul al doilea mondial s’a terminat — graţie forţei Uniunii Sovietice şi eroismului oamenilor sovie­tici , cu zdrobirea imperia­liştilor agresori, cu eliberarea­­ unor ţări ce au devenit demo­craţii populare, cu creşterea şi mai accentuată a puterii şi prestigiului Uniunii Sovietice. Iar astăzi, cititorule, la cinci ani şi ceva după eliberarea ţării noastre de sub jugul fas­cist german de către Armata Sovietică, — astăzi, când de multă vreme a fost rupt fai­mosul „cordon sanitar”, — poţi şi vrei, cititorule să cu­noşti tot mai multe — din ce în ce mai multe — despre Ţara Sovietică şi despre minu­naţii săi oameni. De cinci ani încoace, nu nu­mai că oamenii muncii manu­ale şi intelectuale nu sunt „suspectaţi” dacă iubesc Uni­unea Sovietică, dacă se intere­sează despre cele ce se să­vârşesc — şi se desăvârşesc — în Ţara Socialismului. Ci, mai vârtos Statul nos­tru popular şi organizaţiile obşteşti — sub îndrumarea Partidului clasei muncitoare — au făcut şi fac tot ce le stă în putinţă ca să satisfacă setea de cunoaştere a oameni­lor muncii, cu privire la Uniu­nea Sovietică. Căci, dacă pe vremuri un învăţător de pe Târnave se interesa doar des­pre frumuseţile turistice ale Uniunii Sovietice, — astăzi oa­menii muncii se interesează de toate aspectele vieţii sovie­tice : politic, economic, social, cultural. Şi nu din simplă „cu­riozitate”. Ci din râvna — constructivă­­— de a cunoaşte experienţa sovietică, de a a­­simila experienţa sovietică, de a folosi concret această expe­rienţă în construirea şi la noi a artei Patrii tot mai îmbelşu­gate, cu oameni tot mai bine adăpostiţi, hrăniţi, îmbrăcaţi şi luminaţi, într’o ţară în care nici vorbă să nu mai fie de Constantin­­îarău (Continuare in pag. 2­ a) „ELECTRIFICAREA ÎN U.R.S.S., IZVOR DE RIDICARE CULTURALĂ ŞI MATERIALĂ A OAMENILOR SOVIETICI“ Conferinţa d-lui ing. Gh. Gaston Marin, ministru al Energiei Electrice In cadrul ciclului de conferinţe organizate de Comitetul Naţional pentru pregătirea Săptămânei Prie­teniei Româno-Sovietice, a avut tac­uri la Casa Prieteniei Româno- Sovietice — filiala Bucureşti — conferinţa d-lui ing. Gh Gaston Marin, ministru al Energiei Elec­trice. , In faţa unui public numeros, d. ministru Gh. Gaston Marin a des­­voltat o Interesantă conferinţă, în care a analizat succesele dobân­dite de oamenii sovietici în lupta pentru electrificarea ţării. Una din trăsăturile caracteristice ale societăţii socialiste, a spus vor­bitorul, este desvoltarea la maxi­mum a forţelor de producţie, care o dată descătuşate din lanţul rela­ţiilor de producţie iau o desvol­tare ne mai întâlnită în nicio so­cietate. * desvoltare a forţelor de pro­ducţie, o ridicare însemnată a pro­ductivităţii muncii nu sunt posi­bile fără folosirea la maximum a tuturor resurselor de energie. * kilowat de electricitate măre­şte de patru ori capacitatea de muncă a unui om. lată de ce con­­struirea socialismului şi comunis­mului, care presupune o întrebu­­innţare raţională a forţelor de mun­că, care înseamnă supunerea for­­ţelor oarbe ale naturii, nu este­ po­sibilă fără această energie crea­toare. D. ministru Gaston Marin arata în continuare că, condus de Par­tidul Bolşevic şi de genialii săi conducători Lenin şi Statin, po­porul sovietic a pornit cu curaj la alcătuirea primului plan de elec­trificare a U.R S.S. Primul plan de electrificare a U­­niunii Sovietice a fost alcătuit în anul 1920, sub îndrumarea activă a lui Lenin, de către un colectiv de două sute de savanţi şi tehni­cieni sovietici. La realizarea acestui plan de e­­lectrificare s'a pornit în condiţii extrem de grele, în condiţiile răz­boiului civil şi ale blocadei impe­rialiste. Dar, definiţia Iui Lenin „Soviete+ electrificare ” comunism", a ară­tat adevărata importanţă pe care o are pentru Statul Sovietic, e­­fortul eroic depus cu atât entu­ziasm de oamenii sovietici pen­tru a reuşi să instaleze o putere cât mai mare de energie electrică. Conferenţiarul arată cum planul de electrificare a fost privit de scriitorul englez Wells, ca şi de toţi cei ce nu cunosc puterea creatoare a unui popor ce deţine în propriile sale mâini conducerea politică şi economică, ca un plan utopic. Planul în curs pe anii 1946— 1950, prevede construirea de noul uzine care să întrebuinţeze o putere de energie electrică de 22 mi­lioane kn­ovaţi, ceea ce înseamnă o creştere cu 100% faţă de între­buinţarea în Industrie doar a 11 milioane kn­ovaţi, după terminarea primului plan. Folosirea resurselor naturale de energie pe scară mare, a uzinelor termo­ electrice cu combustibili in. (Continuare in pag. 2-a) BANDA FASCISTA A LUI TITO-RANCOVICI A FOST PE DEPLIN DEMASCATA de VALENTIN MOCIALOV Procesul de la Budapesta al de­generaţilor mizerabili Rajk şi com­plicii lui a demascat pe deplin pe duşmanii poporului, agenţii impe­rialismului ango-american Tito, Rancovici şi toata banda lor. Banda desgustătoare a lui Tito.Rancovici a fost prinsă în flagrant delict. Camuflându-se prin procedee ra­finate de demagogie socială şi prin laude de farisei la adresa Uniunii Sovietice, lepădăturile fasciste Tito şi Rancovici au câştigat încredrea masselor populare din Iugoslavia, ieşiţi dintr'un mediu de clasa străin, oameni fără onoare şi ru­şine, spioni încercaţi şi agenţi in­­veteraţi, lito. Rancovici et com­panie au îndeplinit din toate pute­­rile misiunile de subminare ale pa­tronilor lor, imperialiştii angio-a­­mericani, îndreptate împotriva po­porului lor, împotriva Uniunii So­vietice şi a întregului lagăr demo­cratic. In 1941, când popoarele Iugosla­viei s’au ridicat cu arma în mână împotriva ocupanţilor germano-fas­­cişti, conducerea luptei masselor populare a fost luată de partidul comunist iugoslav. Acaparând prin Înşelătorii postul de comandant al armatei de eliberare din Iugoslavia, Hto, spion anglo-american­ şi prie­ten al fasciştilor germani, a cău­tat să distrugă cadrele de activişti­­de partid, patrioţi adevăraţi şi prie­­teni sinceri ai Uniunii Sovietice. E suficient să arătăm că din cei 15 mii membri ai mult încercatului partid comunist, 12.000 au fost ucişi încă din primii ani ai războiu­lui, pentru că haita fascistă a lui Tito, Kardelj, Gilas şi Rancovici îi trimisese intenţionat la moarte sigură. Sacrificând cei mai buni oameni ai poporului iugoslav, trădătorii Tito şî compania s’au păzit grozav pe ei înşişi. In clipele cele mai grele ale războiului, banda lui Tito se retrăgea în munţi, în grote lip­site de primejdie şi foarte comode. „In aceste grote — se lăuda Kar­delj pe vremea acea — am fi putut să stăm şi o sută de ani, numai să fi existat Uniunea Sovietică şi să fi luptat cu duşmanii!”.Acum, a­­ceşti fascişti de la Belgrad cau­tă să-şi atribuie un „rol hotărîtor în eliberarea ţării de sub jugul prite­­nilor lor, fasciştii germani. Trimiţând sub gloanţe pe cei mai buni fii ai partidului comunist iu­­goslav, pe adevăraţii luptători-pa­­trioţi, titoiştii au deschis în acelaş timp o poartă largă spre partid pen­tru toţi duşmanii marxism-feninis­­mului. încă din perioada aceea, partidul comunist se contopise de fapt în frontul popular, îşi pierduse pers- j pectiva revoluţionară şi din aceas­tă cauză nu putuse să joace un rol conducător in lupta împotriva duş­manilor externi şi interni ai Iugo­slaviei, ceea ce adusese apă la moară bandei tito-kardeijiste fie trădători ai cauzei socialismului. In perioada de după război, Tito şi clica lui, la ordinul stăpânilor lor de peste ocean, au adoptat un curs politic hotărît ostil şi an­tiso­­vietic. Aceşti aventurieri-provoca­­tori treceau sub tăcere rou­ d eli­­berator al eroicei armate a Uniunii Sovietice în ţările cotropite de hoardele hitleriste, se ridicau îm­potriva folosirii în Iugoslavia a ex­perienţei U.R.S.S. în­­construirea socialismului sub pretextul „unei căi a ei proprii de desvoltare’’ pen­tru Iugoslavia. Proporţiile provocărilor, laşita­tea, josnicia şi nemernicia bandei lui Tito sunt nemărginite. Astfel, în ajunul publicării cu­noscutei rezoluţii a Biuroului In­for ifiativ al partidelor comuniste „Despre situaţia din partidul comu­­nist al Iugoslaviei”, la Belgrad se terminase procesul generalului Da­­nilo Trantur. Generalul fusese rie­­mascat ca spion englez şi condam­nat la moarte prin împuşcare. In ziua apariţiei rezoluţiei Biuroului Informativ, acest spion a fost gra­(Confirmuri în png 2­a) I

Next