Universul, iunie 1950 (Anul 67, nr. 123-148)

1950-06-01 / nr. 123

lAaaaWSSJBBBaBSiMaaBnM« S.MMMU»UaLCBE STATUL ISRAEL INCLUS IN PLANURILE AŢÂŢĂTORILOR LA RĂZBOI In ţările unde imperialiştii a­­mericani şi englezi reuşesc să pună piciorul nu mai poate fi vorba de pace, de independenţă naţională, de libertate. Cu sprijinul guvernelor trădătoare pe care ei le aduc şi le menţin la putere încep pregăti­rile febrile în vederea includerii acestor ţări în planurile lor agre­sive de deslănţuire a unui nou război. Ace­sta cu atât mai mult cu cât poziţia pe glob a respectivelor ţări este apreciată ca foarte im­portantă din punctul de vedere al intereselor şi strategiei imperia­liste. Tocmai o astfel de poziţie ocu­pă şi Statul Israel. Situat in O­­rientul Apropiat, zonă in care se ciocnesc interesele imperialiş­tilor americani şi englezi, care duc de mult o luptă surdă pentru aca­pararea în exclusivitate a pieţe­lor de desfacere şi a materiilor prime (în special a petrolului din Irak), Statul Israel este destinat să devină un simplu pion in pla­nurile militaro-economice ale aţâ­ţătorilor la război. Subliniind primejdia izbucnirii unei crize economice în Israel dr. Sneh (partidul Mapam) spunea în Adunarea Constituantă a Israelului: „Ne înşelăm închipuindu-ne că marea finanţa americană ne va a­­juta să construim un stat liber“. Cu Israelul se urmăresc cu totul­­te scopuri. încă în Noiembrie 1948 Henry Morgenthau, repre­zentantul Statelor Unite, care vi­zita pentru pruna oară Israelul, ■ declara fără nici un fel de ocol : „Fiecare dolir investit în Israel înseamnă un dolar Investit în campania împotriva comunismu­lui“. Pentru aceasta se investesc dolarii dealtfel în toate ţările că­zute sub dominaţia americană, , chiar dacă în majoritatea cazurilor , reprezentanţii americani nu o spun­­ cu atâta frmcheţă­­ca domnul Morgenthau. Măsurile recente pe­­ care imperialiştii anglo-am­ericani le iau în legătură cu Israelul de­monstrează că pregătirile pentru Includerea tării In sistemul de i­u Cte agresive ale aţâţătorilor la război sunt foarte avansate. In cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Truman a în­mânat corespondenţilor de presă declaraţia Statelor Unite, Marea Britanii şi Franţei privind Înar­marea Statelor din Orientul Apro­­piat. Intr’o declaraţie comună, Statele Unite,­­Marea Britanie şi Franţa anunţă că vor furniza arme statelor arabe şi Isreelu­lii. După a doua vizită a lui Mor­genthau în Israel, au avut loc dez­bateri furtunoase în Adunarea Constituantă israeliană In legă -I tura cu propunerea făcută de a­­cesta ca Israelul să adere la un pact regional de tipul celui al Atlanticului de Nord. Intr’o atmosferă de mârşave a­­’âţări antisovietice, Histadrut-ul (Confederaţia Muncii din Israel), sub presiunea conducerii Mapa-­­­ului „partidul american” din Israel, a ieşit din Federaţia Sindicală Mondială. Toate acestea se petrec pe fon­dul mizeriei crescânde a masselor muncitoare din Israel. Exportul şi „ajutorul“ american ruinează toate ramurile economiei naţionale israel­ilene. Şomajul a devenit un fe­nomen cronic în abia născutul Stat Israel. Partidul Mapai, parti­dul de guvernământ a recunoscut că există de pe acum 10.000 de şo­­meri, aceasta afară de alţi 60.000 de imigranţi noi care nu găsesc plasament. Analizând situaţia creiată în Israel revista engleză Economist trage următoarea sumbră conclu­zie : „Sau un control sever şi o­­prirea virtuală a imigraţiei sau fa­limentul”. Iată unde au ajuns lucrurile de când guvernul Ben Gurion s-a hotărît să înhame Statul Israel la carul aţâţătorilor la război. In locul unei oaze de linişte, în are populaţia să se poată dedica muncii paşnice constructive, bur­ghezia a transformat Israelul într’o ţară marshallizată măcinată de con­tradicţii, în plina criză economică, cu­ locul „unităţii evreeşti”, trâm­­biţată de propaganda sionistă, ex­ploatare crâncenă, asuprire, înteţi­­ra propagandei şovine, mizeria masselor muncitoare, huzur pentru un pumn de exploatatori. Şi peste toate acestea, amenin­ţarea războiului ln care guvernan­ţii din Israel puşi in slujba impe­rialiştilor vor să arunce şi Statul Israel NICOLAE POPESCU Legea Codului Muncii (Urmare din pag. II­*) Membrii comisiunii pentru so­luţionarea litigiilor de muncă în­deplinesc prin rotaţie şi funcţiu­nea de preşedinte şi secretar. Funcţiunile de preşedinte şi se­cretar nu pot fi Îndeplinite In a­­celaşi timp de membrii reprezen­tând aceeaşi parte. ART. 122. — Comisiunile pen­tru soluţionarea litigiilor de mun­că vor soluţiona cauzele ce sunt aduse spre rezolvare, în termen de cel mult 5 zile dela sesizare, citând la termenul fixat atât ad­ministraţia cât şi angaja­ţî­ în cauză. Şedinţele comisiunilor pentru soluţionarea litigiilor se vor ţine in localul­ întreprinderii in afara orelor de lucru. ART. 123. — Hotărîrile se iau prin acordul comun al reprezen­tanţilor administraţiei şi comitetu­lui sindical din întreprindere sau Instituţie. Ele se consemnează în proces-verbal ce se comunică păr­ţilor în termen de 3 zile dela pro­nunțare. Hotăririle luate sunt executorii ART. 124. — In contra acestei hotăriri părțile interesate pot face recurs la Judecătoria Populară dela sediul întreprinderii în termen de 10 zile dela comunicarea hotărîri. Recursul se declară verbal sau in scris la comisia de soluționare a litigiilor de muncă care a pronun­țat hotărirea. Unitatea respectiva va putea cere suspendarea hotărtrii pro­nunțata de comisia pentru soluțio­narea litigiilor de muncă, numai­­după consemnarea sumei la care a fost condamnată.­­ Judecătoria Populară va anula hotărârea atacată şi va judeca în fond dacă: a) prin aceasta se­ înrăutăţesc condiţiunile de muncă ale anga­jaţilor faţă de dispoziţiunile legii, deciziunilor sau regulamentelor; b) prin aceasta se violează dis­­poziţiunile privitoare la alcătuirea, procedura sau competinţa comisii­lor pentru soluţionarea litigiilor de muncă, dacă această violare in­fluenţează asupra fondului hotă­­rârii; c) acelaşi fapt se găseşte­­ în cercetarea unei instanţe judecăto­reşti sau a fost rezolvat, fie în faţa comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă, fie în fața in­stanțelor judecare; d) prin aceasta s'au luat în considerare acte false sau mărtu­rii mincinoase constatate prin ho­tărîr judecătorești definitive. ART. 125. — Hotărîrile organe­lor administrative ierarhice pot fi „atacate numai pe cale administra­tivă în faţa organelor superioare. In ordinea lor ierarhică. ART. 126. — In cazul când în faţa comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă nu s’a ajuns la un acord asupra soluţiei litigiului, partea interesantă va putea sesiza Judecătoria Populară pentru jude­carea cauzei în termen de cel mult 15 zile dela comunicare. ART. 127. — Judecătoria Popu­ Iară, judecă după procedura de drept comun, în termen de cel mult cinci­­ zile dela sesizare. Cărțile de judecată se comunică părților care pot face recurs la Tribunal, în termen de 15 zile dela comunicare. Recursul nu suspendă executa­rea cărţilor de judecată, pronun­ţate în favoarea angajaţilor decât pentru sumele de bani care întrec cuantumul salariului tarifar lunar al acestora. Tribunalul va soluţiona cu precădere recursurile introduse în această materie. ART. 128. — Cererile angajaţi­lor în faţa oricăror organe sau In­stanţe în legătură cu soluţionarea litigiilor de muncă şi executarea hotărîrilor date­­în cauză, pot fi făcute în scris sau verbal. Aceste cereri, precum şi toate actele procedurale sunt scutite de orice fel de taxe sau impozite. CAPITOLUL XVII Dispoziţii comune finale şi tranzitorii ART. 129. - Dispoziţiunile pre­zentului Cod nu se aplică milita­­rilor. ART. 130. — Prin hotăriri ale Consiliului de Miniştri se vor pu­­­ea stabili condiţiuni speciale de angajare şi de lucru pentru anga­jaţii care prestează muncă, sezo­nieră, temporară, în construcţii, în domeniul forestier, în agricul­tură, la domiciliu şi în orice alte domenii constituind excepţiuni de la dispoziţiile prezentului Cod. ART. 131. - Prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri se vor pu- t tea extinde anumite dis­poziţiuni­­ cuprinse în prezentul Cod şi, asu- I pra condiţiunilor în care se pres­­tează anumite obligaţii temporare de muncă. + ART. 132. -- Prin termenul „imitaţi" se Înţeleg organele şi I­­nstituţiile de Stat, întreprinderile­­ şi organizaţiunile economice ale I Statului, organizaţiile cooperatiste şi cele cu caracter obştesc, precum şi persoanele fizice sau persona­lele juridice din sectorul parti­cular. ART. 133. — Vechimea în mun­că se consideră neîntreruptă şi a­­tunci când angajatul: a) satisface stagiul militar, este concentrat sau este mobilizat; b) îndeplineşte o funcţiune eli­gibilă ; c) este transferat de la o unitate din sectorul socialist la alta ; d) urmează o şcoală în scopulu­l pregătirii profesionale; e) şi-a întrerupt serviciul din cauza lichidării sau mutării unită­ţii în altă localitate, dacă între­ruperea nu depăşeşte 30 zile; f) se mută pentru a urma soţul sau soţia în altă localitate, fără ca întreruperea să poată depăşi 30 zile; g) se află în stare de Invalidi­tate temporară. ART. 134. — Prin hotărârea Consiliului de Miniştri, la propu-­­ nerea Ministerului Muncii cu pre­vederilor Sociale, de acord CU Confederaţia Generală a Muncii i se vor fixa funcţiunile de răspun- j I dere til înţelesul acestui Cod.­­ ART. 135. — Prin câştig mediu se înţelege suma obţinută prin a­­dunarea la salariul din indicato­­­­rul tarifar a tuturor câştigurilor cu­­ caracter permanent ale unui anga­jat pe uit timp determinat, împăr­ţită la numărul de zile sau ore cu­prinse în acel timp. In afara cazurilor când­ Codiţi dispune altfel la calcularea câşti­gului mediu ce se plăteşte pentru 12 sau mai multe zile, se va lua­­ în considerare câştigul mediu al­­ angajatului respectiv pe ultimele 1 3 luni calendaristice, iar pentru un număr mai mic de 12 zile, se va lua în considerare câștigul 'm­e­­diu din ultima lună. |­­ Dacă angajatul n’a lucrat intr’o unitate timpul respectiv prevăzut de lege pentru calcularea câștigu­­l­­ui mediu ce i se cuvine, se va lua în considerare câştigurile ce le-a totalizat dela intrarea lui în servi­ciu şi până la data când urmează să i se plătească câştigul respec­tiv. ART. 136. — Dispoziţiunile art. 1 . 102, se aplică şi membrilor Marii­­ Adunări Naţionale, membrilor aleşi în posturile eligibile­ din ad­ministraţia de Stat, precum şi Mi­niştrilor, Miniştrilor adjuncţi şi Consilierilor ministeriali, la expi­rarea mandatului lor. De asemenea aceeaşi dispoziţiu­ :­ne se aplică şi salariaţilor chemaţi­­ pentru stagiul militar, concentrare sau mobilizare la lăsarea lor la­­ vatră. 1 ART. 137. - Decizia Confedera­ţiei Generale a Muncii, publicată în Buletinul Oficial Nr. 17 din 23 Februarie 1955­1, se menține:­ oph­si-­­­derându-se dată pe baza prezentu- l­ui Cod. . .­­ 1 ART. 138. - Comisiile pentru soluţionarea litigiilor de muncă, prevăzute la art. 1141 vor lua fiin­ţă în termen­­de 3 luni de la pune­­rea în vigoare a Codului de faţă. Litigiile pendinte în fața comi­siilor sindicale ,de cercetare şi ar­bitraj, se vor soluţiona după le­gea pentru organizarea jurisdic­ţiei muncii, republicată în Monito­rul Oficial Nr. 132 bis din 9 Iunie 1948 ART. 139. L­­egea asupra con-­­ tractelor de muncă din 5 Aprilie 1929, legea Nr. 711 din 6 Septem-­­ brie 1946 pentru jurisdicția mun­cii, dispozițiile din legea Nr. 10 din 1 Ianuarie 1949, pentru orga­nizarea Asigurărilor Sociale de Stat, cu excepția art. 16—23 inclu­siv, 25 şi 27, referitoare la pen­siile de invaliditate, bătrâneţe şi , pensia urmaşilor în caz de pierde­re a susţinătorului, decretul Nr. 29 din 29 Ianuarie 1949, pentru re­glementarea drepturilor şi îndato­ririlor salariaţilor administrativi şi personalului tehnic de conduce­re din instituţii şi întreprinderi de Stat şi cooperative de orice fel, pr­ecum şi toate dispoziţiunile din legi, contrarii Codului de față, se abrogă. O NOUA ÎNŢELEGERE INTRE ATATATOP LA RĂZBOI­ ­Urmare din pag. americani ademeneau pe europeni . In robie, promiţându-le „cadouri“ şi ..ajutor în refacerea Burgreii", astăzi discuţiile sunt mai brutale şi t­ai sincere. Nu se mai vor­beşte de „filantropia americană”. Acum se spune deschis că ţările din Europa Occidentală trebue să­­ aloce fonduri tot mai mari pentru­­ pregătirea unui război în vederea dominaţiei mondiale a Statelor­ Unite. Comunicatul Consiliului Atlan­tic arată că toate statele care fac parte din acest Consiliu sunt obli­gate să vină cu „aportul complet" pentru sporirea armamentelor. Zia­rul englez „News Cronicle“ a scris cu cinism în legătură cu a­­rest fapt: „Din Lancaster­ House, unde s’au retras diplomaţii, trebue să iasă tancuri şi tunuri, avioane şi vase de război“. Achitarea tu­turor acestor maşini de război cade în sarcina oamenilor muncii. „Ţările participant­te la pactul A­­tlanticului , declară „Daily Tele­graph and Morning Post“, urmea­ză să suporte acum sacrificii fi­nanciare sau poate şi mari modi­ficări in planurile de apărare na- ,­ţională“.­­ Cuvintele despre „apărarea na­ţională” sună aici ca o­­ batjocură, pentru că planurile americane de a­­gresiune n'au, fireşte, nimic co­mun nici cu apărarea ţărilor Eu­ropei Occidentale, nici în general cu interesele naţionale ale acestor state. Organul permanent al Uniu­nii Atlantice cu preşedintele lui american se înfiinţează tocmai ca să inăbuşe orice împotrivire din partea ţărilor satelite faţă de dik­­tatul american. Imperialiştii Statelor­ Unite au­­ elaborat un vast program de sus­­­punere a armatelor, economiei şi propagandei ţărilor Europei Apu­sene. Comunicatul Consiliului Atlantic vorbeşte despre crearea unor forţe armate „colective“ care, fireşte trebue sa fie comandate tot d­e conducătorii americani ai Uniunii Atlantice. Din ordinul americani­lor, a fost întocmt procesul are uniuni forţate a industriei franceze şi germane occidentale de cărbure şi oţel, uniune îndreptată spre ono­mirea producţiei de armament în Europa Apuseană, sub controlul direct al Statelor­ Unite. In ţările Pactului Atlantic plea­că „ofiţeri de legătură“ americani pentru conducerea directă a pro­pagandei agresiunii. Intre timp, în Statele Unite aţâţătorii inveteraţi la război indică tonul acestei pro­pagande, chemând la exterminarea popoarelor iubitoare de pace. Mercenarii din Europa Apuseană a imperialiştilor americani repetă cu plăcere strigătele canibalice ale stăpânilor lor. Dar supralicitarea lor se răceşte repede când se pune chestiunea unor livrări concrete de soldaţi şi de materiale de război din partea lor. In consiliul Atlan­tic există o induioşeloare „coinci­denţă“ de concepţii. Aici, fiecare vrea să lupte, dar­­, pe socoteala vecinului său şi cu mâinile altuia. Fiecare vrea să realizeze un ma­ximum de beneficii, iar cheltuelile să le treacă asupra altora. Contra­dicţii acute se desvoltă în dosul faţadei „commonwealth-ului A­­tlantic“, zugrăvit în culori tran­dafirii. Ziarul „New York Times“ a scris la 19 Mai că, conferinţa de la Londra n’a rezolvat „multe probleme grele“. Americanii cear­tă pe locuitorii Europei Apusene pentru eşuarea încercărilor de creare a Uniunii Clearingului, mulţi englezi înjură pe americani pentru proectul de creare a carte­lului de cărbuni şi oţel franco­­german, care va deveni un concu­rent extrem de periculos pentru industriaşii englezi. După cum a a­minţa agenţia „International News Service“, Cripps, ministrul de fi­nanţe al Angliei, este un adversar al acestui proect. Organizarea a incă unui consi­liu de aţâţare nu va lichida anta­gonismele dintre statele capitaliste şi nu va întări lagărul imperialist. În acelaş timp, acest fapt este un semn al agresivităţii crescânde a cercurilor conducătoare din Statele Unite şi Anglia. Imperialiştii pun la cale cele mai mârşave provo­cări ca să facă să izbucnească flă­cările unui nou război. Partizanii păcii trebue să-şi îndoiască şi să-şi întreiască eforturile ca să smulgă torţa din mâinile incendiatorilor. universul:3 U­n exempl­u inspirator Articol din ziarul PRAVDA MOSCOVA 30 (Agerpres). — Ziarul PRAVDA publică următo­rul articol sub titlul „Un exemplu inspirator“. In lupta lor pentru construirea bazelor socialismului, milioanele de oameni ai muncii din ţările de democraţie populară Învaţă din uriaşa experienţă a costrucţiei so­cialiste din URSS, se inspiră din istoricile victorii de importanţii mondială ale poporului sovietic, câştigate sub conducerea Partidu­lui lui Lenin-Stalin. Ţările de democraţie populară trec printr’o perioadă de mare a­­vânt politic şi economic. ‘ Pentru prima oară, după o muncă de sute de ani în folosul altora, o muncă de robi în folosul exploatatorilor, oamenii muncii din aceste ţări au căpătat posibilitatea să muncească pentru ei înşişi, pentru propriul lor Stat. Transformarea muncii dîntr’o corvoadă într’o muncă în propriul lor folos este însoţită de desvoltarea iniţiativei creatoare a muncitorilor, ţăranilor muncitori şi intelectualilor. Ideile Leninist-Staliniste despre întrecerea socialistă pătrund in conştiinţa masselor largi ale oame­nilor muncii din ţările de demo­craţie populară. Experienţa ne­mai întâlnit de bogată a mişcării sta­­hanoviste din Uniunea Sovietică, revoluţionează munca oamenilor muncii din ţările de democraţie populară, îi însufleţeşte la acte de eroism în construirea unei vieţi noi. In decursul unei perioade înde­lungate, oamenii muncii din ţările din Europa Centrală şi Su­d-Estică au fost exploataţi sălbatic de capi­talişti şi moşieri, de magina ca­pitalului străin. Capitalismul a mă­cinat, a înăbuşit mil, milioane de talente din rândurile poporului, închizându-le calea spre liber­tate. Numai odată cu eliberarea aces­tor ţâri de către Armata Sovietică Şi prin Instaurarea în aceste ţări a regimului de democraţie popu­lară, muncitorilor şi ţăranilor li s’au deschis posibilităţi de muncă creatoare pentru el. Înşişi, pentru poporul lor. O manifestare a acti­vităţii mereu crescânde şi a Iniţia­tivei creatoare a muncitorilor­ şi a ţăranilor muncitori, o constitue Întrecerea socialistă cu caracter de massă, care se desvoltă zi de zi în ţările de democraţie populară. Cu peste 20 ani în urmă, tovară­şul Stalin scria: „...Întrecerea este m­etoda comunistă de construire a socialismului pe baza activităţii maximale a masselor de milioane de oameni ai munci!’’. Clasica de­finiţie stalinistă a rolului Întrecerii socialiste şi-a găsit o deplină con­firmare în experienţa construirii victorioase a socialismului în URSS şi este în prezent confir­mată de întregul mers al desvol­­tării ţărilor de democraţie populară pe calea spre socialism. întrecerea socialistă In ţările de democraţie populară devine cauza întregii clase muncitoare, mişcare a millioane de oameni ai muncii. In Republica Cehoslovacă, Republica Polonă, RP. Bulgaria, RP. Un­gară, Republica Populară Română şi RP. Albania, întrecerea socia­listă a cuprins numeroase ateliere şi întreprinderi întregi, întrecerea se desfăşoară sub lozinca luptei pentru­­îndeplinirea şi depăşira planurilor economice. Colectivul uzinei tip tractoare din­ Braşov (RPR) şi-a luat angajamentul să fabrica până la 1 Mai cel de al 4.000-lea, tractor , şi-a îndeplinit acest angajament înainte de ter­men. Minerii din mina „Boleslav Smielki" (Republica Polonă) Işi în­deplinesc­ cu cinste angajamentul pe care l-au luat de a realiza planul de producţie pe 1900 până la 1 Octombrie. Muncitorii frun­taşi din industria grea a RP Un­gare, în cursul întrecerilor por­­nite în cinstea zilei de 1 Mai au livrat peste prevederile planului produse în valoare de 145 milioa­ne forinţi. Mii de brigăzi, colec­tive a sute de întreprinderi din ţările de democraţie populară, îşi îndeplinesc cu succes angajamen­tele luate, accelerând prin aceasta ritmul construirii socialismului. Strălucita experienţă a stahanovîş­tilor şi inovatorilor în producţie din Uniunea Sovietică devine un bun al masselor din ce în ce mai largi de oameni ai muzicii din ţările de democraţie populară, care luptă pentru introducerea principiilor so­cialiste de organizare a muncii in uzine şi fabrici, în mine şi pe şantiere, în toate ramurile econo­miei naţionale. Urmând exemplul muncitorilor sovietic, sute de strun­gari din RP Ungară, Republica Populară Română, Republica Po­lonă şi alte ţări au şi început să aplice metoda tăierii rapide a me­talelor. Muncitorii feroviari din RP Bulgaria au pornit o mişcare de masse pentru conducerea trenu­­rilor cu încărcături grele, pentru prelungirea circulaţiei locomotive­lor fară reparaţii capitale, după metoda stahanoviştilor sovietici din transporturi. Fruntaşii clasei muncitoare luptă intens pentru economisirea materialelor, combus­tibilului şi energiei electrice, pen­­tru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii producţiei. In Republica Populară Chineza, pături tot mai largi de oameni ai muncii pornesc întreceri socialiste pentru o cât mai grabnică refacere şi desvoltare a economiei naţio­nale, pentru crearea unei industrii puternice. In prezent, în toate ţă­rile de democraţie populară se des­făşoară o uriaşă campanie de construcţii; se construesc fabrici şi uzine, şcoli, cluburi şi spitale, oraşe şi sate noi. Experienţa uriaşă a Unitnnii Sovietice în donf­mtul construcţiilor este studiată şi apli­­cată pe scara largă pe noile şan­tiere de construcţii din R Polonă, Republica Populară Română, RP ,Bngara şi RP Bulgaria. O expresie strălucită a iniţiati­vei creatoare a­­masselor o cmis­ti­tue creşterea numărului inven­ţiilor şi propunerilor de raţionali­zare ale oamenilor muncii din ţă­rile de democraţie populară. Mun­citorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile din Sofia, au făcut în ultimul timp peste 40.000 propu­neri valoroase menite să ducă la îmbunătăţirea producţiei şi la eco­nomii. Refacerea rapidă şi desvoltarea continuă a economiei Republicilor de democraţie populară au deve­nit posibile înainte de toate da­torită faptului că sectorul socia­list a ocupat o situaţie dominantă în industrie, în transporturi, în comerţul de gros şi în finanţe. A­­ceasta a permis ln­ începutul anu­lui 1950 depăşirea considerabilă a nivelului antebelic al producţiei industriale. Rezultatele publica­t în ziarele din R. Polonă, R. Celio­­c Iova­că, RP. Ungară, Republica Populară Română, RP. Bulgaria şi RP. Albania asupra îndeplinirii planurilor economiei naţionale pe printul trimestru al anului 1950, dovedesc că industria şi intreaga economie a acestor ţări au făcut un ho­­i pas pe calea construirii socia­lismului. Desvoltarea­­întrecerilor ‘tocialiste are un caracter de mass®, descoperă noi rezerve de producţie şi asigură îndeplinirea şi depăşirea planurilor de product’s. Guvernele acestor ţări au instituit ordne, premii, diploma de onoare pentru fruntaşii in muncă. Sub conduceria Partidelor co­­muniste şi muncitoreşti şi mulţu­­mira ajutorului frăţesc al Marei Uniuni Sovietice, oamenii muncii din Republicile de democraţie populară înving cu succes p­edi­­chie şi greutăţile ce stau în calea construirii socialismului. GUVERNELE PUTERILOR OCCIDENTALE TERGIVERSEAZĂ SISTEMATIC PREGĂTIREA TRATATULUI DE PACE CU AUSTRIA Londra, 30 (Agerpres). — TASS­­­biitoare de pace o garanţie că gu­vernele Statelor Unite, Angliei şi Franţei vor respecta tratatul de pace cu Austria. Reprezentantul sovietic a citat apoi o serie de noi fapte dovedind încălcarea în zonele occidentale de ocupaţie din Austria a hotărîrilor cvadripartite cu privire la demili­tarizarea şi denazificarea Austriei. In cadrul discutării ordinei de zi a lucrărilor viitoare ale adjuncţilor, reprezentanţii puterilor occidentale au propus amânarea şedinţei ad­­uncţilor miniştrilor de afaceri ex­­erne până la 10 iulie. Reprezentantul sovietic a decla­­at că el este gata să reia şedinţa­­adjuncţilor oricând,­­după obţinerea răspunsului guvernelor Statelor nete, Angliei şi Franţei la nota Guvernului Sovietic din 20 Aprilie cu privire la chestiunea Tries­tul­ui. Şedinţa din 26 Mai a dovedit Încă odată că guvernele celor trei puteri occidentale tergiversează sistematic pregătirea tratatului de pace cu Austria transmite: La 26 Mai a avut loc şedinţa adjuncţilor miniştrilor de afaceri externe pentru tratatul de pace cu Austria. La începutul şedinţei, reprezen­tanţii Statelor Unite, Angliei şi Franţei, referindu-se la instrucţiu­nile primite din partea guvernelor lor, au încercat să denatureze si­tuaţia reală, pretinzând că problema arrestului nu are nici un fel de le­gătură cu tratatul de pace cu Aus­­tria. Reprezentantul sovietic a res­pins din nou aceste afirmaţii neîn­temeiate şi a reamintit că problema neîndeplinirii de către guvernele Statelor Unite, Angliei şi Franţei a obligaţiilor lor internaţionale în­ ce priveşte Triestul are o directă legătură cu proiectul tratatului cu Austria discutat de către adjuncţi, încălcarea de către cele trei puteri occidentale a tratatului de pace cu Italia In ce priveşte Triestul, nu poate constitui pentru popoarele iu­ STATELE UNITE INTENSIFICĂ TEROAREA împotriva negrilor New York 30 (Agerpres). —TASS transmite: in Statele Unite domneşte o te­roare sângeroasă împotriva negri­lor. De curând în oraşul Lafayette (statul Alabama) doi poliţişti albi au arestat pe tânărul negru Willy Carlyle pentru o vină cu totul ne­însemnată. Totuşi poliţiştii au bă­tut crunt pe arestat până când a­­cesta a murit. In ciuda dovezilor de necontestat ale crimei săvârşite de cei doi poliţişti, tribunalul i-a achitat. Se anunţă de asemenea că la De­troit un vatman, un oarecare San­­derfor a lovit pe un bătrân negru, George Jones, cu un mâner de oțel când acesta a vrut să se urce în tramvai, — cu atâta putere încât l-a ucis. Și de data aceasta omorul a rămas nepedepsit. Când tribu­nalele americane sunt nevoite sub presiunea opiniei publice progre­siste să judece cazurile de asasina­re a negrilor, ele dau sentinţe e­­xtrem de blânde. In această pri­vinţă este caracteristic procesul a­­sasinilor a trei copii negri în apro­piere de oraşul Kosciuszko (statul Missisippi). La acest proces a luat cuvântul în calitate de apărător al asasinilor Însuşi primarul oraşului. Procesul s’a transformat până la urmă într’o adevărată bătaie de joc la adresa negrilor. Numai sub presiunea indignării fără seamăn a opiniei publice progresiste tribuna­lul a fost nevoit să recunoască drept vinovaţi pe asasinii celor trei copii negri, împotriva cărora a fost pronunțată însă o sentință extrem de blândă. SALUTUL ADRESAT GENERALISIMULUI I. V. STALIN DE TINERETUL LIBER GERMAN Berlin 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 25 Mai, in cadrul întâlnirii tineretului d­in întreaga Germanie, a avut loc la Lustgarten un mee­ting uriaş la care au participat zeci de mii de persoane, înainte ţie începerea demonstraţiei a fost adoptat, în numele celor 500.000 participanţi la întâlnire, într'o at-­­ mosferă de mare entuziasm, un­a- I torul salut adresat tovarăşului­­ Stalin ! „Scumpe losif Vissarionovici Stalin, peste o jumătate de milion de tineri luptători pentru pace, îm­i trimiţi din toate colţurile Germa­niei la Berlin la întâlnirea tinere­tului din întreaga Germanie, care are loc între 27 şi 29 Mai, vă tri­mit Du„ conducătorul lagărului mondial al păcii, salutul şi recu­noştinţa lor. Peste 500.000 tineri luptători germani pentru pace, soli ai milioanelor de tineri, gata pen­tru muncă şi apărarea păcii, vă făgăduesc solemn să depună toate eforturile în lupta pentru interzi­cerea bombei atomice, vă făgă­­duesc să nu se teamă de niciun fel de greutăţi pentru a pune ca­păt uneltirilor criminale ale aţâ­ţătorilor la război antglo­ americani şi să împiedece ca poporul ger­man şi tineretul său să fie târâţi într’un război împotriva Uniunii Sovietice, împotriva ţărilor de de­mocraţie populară şi împotriva progresului. Trăiască în veci prietenia dintre tineretul german şi tineretul Uniu­nii Sovietice în frunte cu detaşa­mentul său de avangardă — Com­­somolul! '» Trăiască lagărul mondial al pă­cii, al cărui cel mai puternic bas­­iion este Uniunea Sovietică ! Trăiască generaliasimul Stalin, marele conducător al oamenilor progresişti şi iubitori de pace din întreaga lume!“. TELEGRAMA ADRESATA COMITETULUI PERMANENT AL CONGRESULUI MONDIAL Al­­ PARTIZANILOR PĂCII Berlin 30 (Agerpres). — TASS transmite: Congresul tinerilor partizani ai păcii care a avut loc la Berlin la 27 Mai, a trimis Comitetului Per­manent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii următoarea te­legramă: „Noi, tinerii partizani ai păcii din Germania, am creat un­ Comi­tet pentru apărarea păcii in în­treaga Germanie şi am h­otărît, pentru a intensifica mişcarea pen­­tru apărarea păcii, să ţinem in fiecare an un congres al tinerilor partizani ai păcii. înainte, la luptă pentru o pace trainică !“. Închiderea festivă a marei demonstraţii de la Berlin Berlin 30 (Agerpres). — ADN transmite: La 38 Mai a avut loc la Berlin închiderea festivă a întâlnirii tine­retului d­in întreaga Germanie. Sute de mii de tineri, purtând steaguri, pancarte şi lozinci, s-au adunat în pieţele Berlinului pentru a-şi ma­nifesta din nou voinţa lor de pace, voinţa lor de a lupta pentru întă­rirea legăturilor de prietenie cu­ marea ţin­une Sovietică şi ţările de defunctu­le populara şi pentru fă­urirea unei Germanii democrate şi iubitoare de pace. După meeting, tinerii au defilat pe străzile oraşului la lumina tor­ţelor, în sunetul cântecelor demo­cratice. Populaţia Berlinului a sa­lutat cu bucurie şi dragoste pe ti­­­nerii participanţi la întâlnirea ti­neretului din întreaga Germanie, care a arfitat lumii că tineretul german nu vrea sa servească drept carne de tun pentru aţâţătorii la război anglo-americani, el vrea să muncească şi să lupte pentru bine­le poporului său şi pentru binele întregii omeniri. întâlnirea tinere­tului din întreaga Germanie a do­vedit că tânăra generaţie germani este gata pentru muncă constructi­vă şi paşnică și pentru apărarea Păcii. MILIOANE DE SEMNĂTURI PE APELUL SESIUNII DElA STOCKHOLM A COMITETULUI PERMANENT AL PARTIZANILOR PĂCII FRANȚA Paris, 30­­Agerpres,. — Cercuri tot mai largi de intelec­tuali francezi semnează Apelul se­siunii dela Stockholm a Comitetu­lui Permanent al Congresului Mon­dial al Partizanilor Păcii. Astfel, recent au semnat acest apel: Henri Mailsae, pictor; Pierre Tenoit, dela Academia Franceză; Armand Salacron, dela Academia Robert Merle, laureat al premiului Goncourt pe 1949; Henry Malherbe, laureat al premiului Gon­­curt pe anul 1917; pictorii Marc­ia Gall­e Gromairc, artiștii Pierr - ' ' Gerard Philîpe; régisem) Marcel Carné, scriitorul Michel Joiris; romanciera Marie-Anne Co­mitent, poetul și*cineastul Jacques /vert. R. P. CHINEZĂ Peking 30 (Agerpres). — CHI­NA NOUA transmite: Toţi cei 4.000 muncitori şi func­ţionari ai imprimeriei din Chita au semnat Apelul sesiunii de la Sto­­kholm a Com­tetului Permanent al Congresului Mondial al Partizani­lor Păcii. Un număr de 3.000 ţărani au luat parte la meetingul pentru pa­ce care a avut loc în suburbia de Est a Pekingului; aceştia au sem­nat în unanimitate Apelul de la Stockholm. Comitetul de luptă pentru pace din Shanghai şi-au luat angaja­mentul să strângă un milion de semnături. In prima jumătate a lunii Mai au­­şi semnat Apelul 400.000 . locuitori ai­ Shanghaiului. STATELE UNITE New York, 30 (Agerpres). — DAILY WORKER anunţă că apro­ximativ 5.000 persoane au luat par­te la meetingul ţinut la Los An­geles la 28 Mai pentru a protesta împotriva politicii de reînviere a nazismului in Germania Occiden­tală, dusă de guvernul Statelor U­­nite. Luând cuvântul în cadrul acestui meeting, Robert Kenny, membru al Partidului Democrat a cerit par­ticipanţilor la meeting să intensi­fice Iubită pentru pace, care asigură rezolvarea nu numai a problemei germane, ci şi a celor mai multe­­dintre problemele actuale. Apelul lansat de organizaţiile democratice internaţionale cu prilejul Zilei internaţionale a Copilului s’a bucurat de un larg sprijin in întreaga lume Paris 30 (Agerpres). — Apelul alfăt, de organizaţiile democratice internaţionale cu prilejul Zilei In­­ernaţionale a Copilului, în care «c­­ere intensificarea luptei pentru pace, pentru că­păra­rea vieţii gene­raţiilor tinere, s’a bucurat de un larg sprijin în întreaga lume. Următoarele organizaţii Interna­­lonale au semnat apelul: Federaţia Democrata Internaţio­nală a Femeilor, Federaţia Mon­diala a Tineretului Democrat; Uni­unea internaţională a sindicatelor din învăţăm­itnt (departament pro­fesional al Federaţiei Sindicale Mondiale); Uniunea Internaţională a Studenţilor; Organizaţia­­Interna­ţională a Ziariştilor; Asoc­aţia In­ternaţională a Juriştilor Demo­­­­­raţie­i Personalităţi din viaţa publică,­­ ştiinţifică şi artistică din lumea­­ întreagă, au semnat de asemenea apelul. Printre acestea se află Irene Joliot-Cutle, savantă, laureată a premiului Nobel; Eugenie Cotton, preşedinta, FDIF; Guy de Boisson, preşedintele Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat; Henry Wal­len, preşedintele Uniunii Interna­ţionale a sindicatelor din învăţă­mânt (Franţa), Umberto Terracini, senator, Vit­torio de Sicott, regizor cinemato­grafic, Kinrico Boccara, secretarul general al Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat (Italia); Leah Manning, fost deputat; Lord Boyd Orr, laureat al premiu­lui Nobel; Arthur Horner, secreta­rul general al sindicatului naţional al minerilor (Marea Britanie); Gene Wellfisch, profesoară la U­­niversitatea Columbia; Howard Fast, scriitor, (Statele Unite). Mihail Sadoveanu, scriitor, IRFR). Ana Ratko, ministru al prevede­rilor sociale (R. P. Ungari). Plena Boguszevrejai scriitoare (R. Poloni). Gweye Abbas, secretarul general al Uniunii sindicatelor din Africa. Dolores Ibarruri-Fassionaria. •Jose Girai, fost președinte al guvernului Republicii Spaniole,­­Josef Grohman, preşedintele Uni­unii Internaţionale a Studenţilor. J. Hronek, secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Zia­riştilor (R. Cehoslovaca). Juan Marinello, scriitor (Cuba). Apelul este semnat de numeroase alte per­sonalităţi din Germania, Austria, Belgia, Marea Britanie, 11. P. Chi­neză, Cuba, Danemarca, Spania, Statele Unite, Finlanda, Grecia, Guatemala, R.P. Ungară, Israel, Italia, Maroc, Norvegia, R. Pittoni, RPR, Suedia și R. Cehoslovacă. jta­mM "(mg-x-ga 45 ANI DELA INIMA SOVIETULUI itoPUTEViCifitOji LA IMO Ivanovo, 30 (Agerpres). — TASS transmite : S'au implinî­t 45 ani dela data instituirii la Ivanovo a Sovietu­lui împuterniciţilor care a fost ţi­nut din primele Soviete de depu­taţi ai celor ce muncesc din Ru­sia. Constituit in zilele grevei din vara anului 1905 Sovietul din Iva­novo-Vosnesensk era compus în­­ cea mai mare parte din muncitori­­ textilişti cu idei revoluţionare. In fruntea lui erau bolşevici. Un nu­măr de deputaţi bolşevici din a­­cest prim Soviet trăesc şi astăzi în oraşul Ivanovo. Din primele zile ale existenţei sale. Sovietul şi-a cucerit o mare autoritate în rândul muncitorilor. El ţinea strâns contact cu textiliştii grevişti, con­ducea greva şi şi-a format o mi­liţie proprie care asigura ordinea în oraş. Un rol marcant în activi­tatea Sovietului l-a avut Mihail Frunze. Anii au trecut. Pe nesimţite o­­raşul Ivanovo a luat o altă înfă­ţişare. Pe locurile unde a curs sângele mâncătorilor grevişti se­­ ridica clădirile noii fabrici „Kras­­naia Talka”, una din întreprinde­rile fruntaşe ale regiunii. In împre­jurimile oraşului unde se ascun­deau revoluţionarii textilişti urmă­riţi de jandarmii ţarişti, s’au ridicat clădirile noilor întreprinderi. Ora­şul Ivanovo a devenit unul din marile centre industriale şi cultu­rale ale ţării. Zilele acestea in fa­bricile, instituţiile, institutele su­perioare de învăţîmânt şi şcolile din Ivanovo, bătrânii bolşevici. Participanţi la greva din 1905, de­putaţi ai primului Soviet, povestesc oamenilor muncii despre tradiţiile revoluţionare ale textiliştilor din Ivanovo-Vosnesensk. Oamenii muncii organizează excursii în­­ locurile istorice ale luptei munci­torilor. NUMIRI DE NI MINIŞTRI ! U. R. S. S."Ştiri externe Bruxelles, 30 (Agerpres). După cum anunţă FRANCE PRESSE, Marţi dimineaţa 80.000 de muncitori din industria textilă din ingisitiv de flamande Gând şi Alost au declarat grevă în semn de protest împotriva refuzului pa­tronilor de a majora salariile în raport cu costul vieţii. Greva mun­citorilor din industria textilă s-a extins şi în repturlea Bruxelles. Se crede că muncitorii textilişti din Valonia se vor alătura acestei greve. • . . Procurorul general al Statelor Unite, Howard McGrath, a anun­ţat că în momentul de faţă depar­tamentul de stat procedează la o anchetă asupra unui număr de­ 700 persoane, pentru a hotărî dacă vor fi lipsite de calitatea de cetăţeni americani pentru „activităţi sub­versive".­­ Luni a sosit la Sofia directo­­rul Operei de Stat din Bucureşti, Petre Iosif. Petre Iosif soseşte în R. P. Bul­aria in cadrul acordului de cola­borare culturală Intre Republica Populară Bulgaria şi Republica Populară Română. In timpul şede­rii sale la Sofia, directorul Operei de Stat din Bucureşti va studia ac­tivitatea şi realizările Operei de Stat din Sofia. • După cum relatează zianil­ rc-SOIR. Luni a fost dejucată la Marsilia o Încercare de a arunca in aer sediul organizaţiei locale a Partidului Comunist, unde persoa­ne „necunoscute” au pus o mină ca o mare capacitate explozivă. Prin măsurile luate la timp mina a fost făcută inofensivă. • Reforma agrară in regiunea Peking a fost încheiată cu succes, eliberând de exploatarea feudală peste 300.000 ţărani. © Paris 30 (Agerpres)­. — Ca urmare a înrobirii economice de către Statele Unite, situaţia finan­ciară a Angliei devine tot mai grea. După cum anunţă publicaţia franceză ,,Agence Economique et financiere", ministrul de finanţe Stafford Cripps a fost nevoit, să recunoască in Camera Cornupelot­ră puterea de cumpărare « lire sterline a scăzutăli'25% între ani 1945 şi 1950. 1 MOSCOVA, 30 (Agerpres). — TASS transmite: Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a numit pe tovarăşul ludin Pavel Alexandrovici în postul de ministru al Industriei materialelor de construcţie al URSS, eliberân­­du­-l din funcţia de ministru al construcţiei­­întreprinderilor din in­dustria grea. Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a eliberat pe tovarăşul Chius­burg din funcţia de ministru al industriei materiilor de cons­trucţie al URSS. Prezidiul Sovie­tic­ii Suprem a­ URSS a numit pe tovarăşul Raizer David Iacovlevin In postul de ministru al construc­ţiei întreprinderilor din industria grea. O NOUĂ ETAPĂ IN CÂRDĂŞIA DINTRE GUVERNUL TITOIST SI GUVERNUL MONARHO- FASCIST GREC BRUXELLES, 3» (Agerpres). —­­ Ziarul DRABEAU ROUGE anunţă­­ că guvernul tîtoist şi guvernul­­ monarho-fascist din Atena, au nu­­­­mit ambasadori în capitalele respec­tive, dând astfel pe faţă cârdăşia dintre ele. Numirea ambasadorilor reprezintă o nouă etapă în crearea „axei Ater­a-Belgrad”, patronată de imperialiștii americani.

Next