Universul, octombrie 1950 (Anul 67, nr. 226-251)
1950-10-01 / nr. 226
MCE REFUZĂ IMPERIALIŞTII PACTUL PĂCi ntru destinderea situaţiei sale internaţionale, extrem de acordată, Uniunea Sovietică a prezentat în faţa Adunării Generale a O.N.U. un program concret de pace, program aprobat şi susţinut de toate popoarele lumii, care nu doresc izbucnirea unui nou război cu mult mai pustiitor decât precedentele, război aducător de mizerie, ruină şi moarte în milioane şi milioane de cămine. Printre propunerile sovietice menite să asigure o pace trainică şi îndelunga tă este şi aceea privitoare la încheierea unui pact între marile puteri pentru întărirea păcii. Marile puteri sunt în primul rând răspunzătoare de menţinerea păcii şi dacă ele vor, pot împiedica izbucnirea unui război generalizat. Acest pact de pace propus de Uniunea Sovietică, alcătuit şi semnat în faţa lumii întregi, ar contribui la risipirea atmosferei de suspiciune existentă şi ar deschide o eră de înţelegere, colaborare şi apropiere între state. Semnatarii lui — marile puteri — ar fi în mod solemn legaţi să-l respecte, deoarece nu mai e vorba de un acord oarecare ticluit de diplomaţia „secretă” ci de un pact semnat la lumina zilei şi care ar atrage oprobiul întregii opinii publice asupra aceluia dintre parteri care l-ar călca în picioare. Tocmai aici trebue, însă, căutată explicaţia refuzului puterilor imperialiste de a încheia un asemenea acord de istorică însemnătate internaţională. In vorbe, conducătorii de azi ai Americii, Angliei şi Franţei se declară pentru pace. Ei îndrăznesc să explice chiar, că sumele enorme alocate în bugele ţărilor respective pentru înarmare, ca şi ameninţarea cu born, ba atomică şi „suprabomba” sunt necesare pentru menţinerea păcii, pentru „apărarea” împotriva unui eventual „agresor” Care, ei nu se sfiesc s’o spună, ar fi... Uniunea Sovietică. Uniunea Sovietică a spulberat dintr’o singură lovitură stupida minciună propagandistică a imperialiştilor, oferindu-le pe o perioadă lungă de timp un pact de pace. Toată lumea ştie cu câtă scrupulozitate respectă Uniunea Sovietică acordurile internaţionale. Politica externă stalinistă îşi face un punct de onoare din a nu sa abate nici cu o iotă de la litera şi sensul acordurilor în jonsul cărora se găseşte şi semnătura Uniunii Sovietice. Cu fermitate a demascat Uniunea Sovietică toate încercările făcute de Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa de a încălca sau revizui în mod unilateral acordurile de la Yalta şi Potsdam, acorduri care fixau principiile după care trebuia reorganizată lumea pentru asigurarea unei păci democratice după înfrângerea agresorilor fascişti. Cu aceeaşi fermitate apără ca acum Organizaţia Naţiunilor Unite şi Charta sa de atacurile duşmanilor colaborării şi ai păcii, care vor să transforme acest for internaţional dintr’un instrument de pace într'un Instrument de agresiune şi război. Politica Uniunii Sovietice isvorăşte din convingerea că sistemul socialist şi cel capitalist pot coexista şi colabora şi că superioritatea sistemului socialist asupra celui capitalist se demonstrează în fiecare zi în opera de construcţie paşnică, întrecerea paşnică dintre cele două sisteme va asigura în mod inevitabil victoria socialismului asupra capitalismului. In această privinţă ritmul viu al desvoltării economice şi culturale în Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară contrastează în chip izbitor cu stagnarea şi decăderea economiei şi culturii în lumea capitalistă. Intr’o perioadă istoriceşte foarte scurtă, popoare altădată nomade au atins unnivel superior de viaţă în Marea Ţară a Socialismului. Capitalismul şi-a propus şi el de curând să desvolte regiunile înapoiate de pe glob. „Doctrina Truman" cuprinde un punct special privitor la această chestiune, faimosul* punct 4. Toată propaganda în .jurul operei civilizatoare pe care ar intenţiona s’o întreprindă imperialismul american s’a dovedit a fi însă un sinistru „bluff". Nu desvoltarea regiunilor înapoiate era scopul monopoliştilor din Wall Street ci crearea de baze militaro-strategice, baze cu care ei au împânzit lumea. Comparându-se alocaţiile acordate diferitelor ţări din apusul Europei în cadrul „planului Marshall", cu cheltuelile militare impuse acestor ţări de Statele Unite, se poate constata că toţi dolarii sunt cheltuiţi, nu pentru redresare economică ci pentru înarmare, ba mai mult, bugetele militare ale ţărilor respective depăşesc ,,ajutoarele” americane, apăsând greu pe umerii oamenilor muncii. Legea capitaliştilor este profitul. Cum se realizează acest profit puţin importă. Rechinii de bursă au învăţat că în război se pot câştiga bani mulţi, mai mulţi decât în timp de pace. Fi adevărat că pentru asta trebuie să curgă sângele în valuri. Dar nu contează. Oamenii pot muri cu milioanele, rechiul şi sistemul lor să supravieţuiască. O frică animalică l-a cuprins în faţa eventualităţii asigurării unei păci trainice. ..Pacea nu poate fi scopul politicii noastre externe", a ţipat unul dintre ei, ca ieşit din minţi. Diplomaţii şi politicienii dela Washington s’au executat şi au refuzat pactul păcii promis de Uniunea Sovietică deşi ştiu bine că vor stârni ura şi indignarea sutelor de milioane de partizani ai păcii din lumea întreagă. Insă peste capul guvernanţilor dela Washington, Londra şi Paris, In pofida acestora şi a stăpânilor lor, popoarele au şi semnat propriul lor pact de pace şi vor şti să-l facă respectat. Doritorii de dolari însângeraţi să ia aminte ! Nicolas Popescu PENTRU ÎNLESNIREA APROVIZIONĂRILOR DE IARNĂ Frunzele îngălbenite de vreme, norii pufoşi de toamnă, aduc odată cu ei, în fiecare gospodărie, preocuparea aprovizionărilor de iarnă. Şi aprovizionările acestea, care Înainte nu interesau decât pe bietul gospodar, —u lăsat să se descurce singur în faţa ofensivei speculanţilor de tot soiul — sunt astăzi o preocupare şi a celor care gospodăresc treburile ţării. Cu multă husarie a luat cunoştinţă fiecare gospodină care chibzuia cum să se aprovizioneze mai bine pentru iarnă, de Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la stabilirea preţurilor — plafon de achiziţie şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul la unele produse agricole şi pentru reglementarea comerţului cu aceste produse. Hotărîrea aceasta au primit-o cu mulţumire şi producătorii agricoli, cărora li se fac înlesniri, spre a-şi putea vinde cantităţile ce le rămân după vânzarea cotei către Stat. Nu vor mai fi nevoiţi producătorii să-şi piardă vremea pe drumuri pentru a-şi vinde produsele ce le prisosesc. Ei vor putea beneficia din plin de existenţa în comunele lor a unităţilor cooperatiste şi a delegaţilor comerţului de Stat, cărora le vor putea vinde pe loc produsele lor. O măsură importantă prevăzută în Hotărîrea Consiliului de Miniştri este aceea care precizează că: cumpărările direct de la producător, în scopul revânzării produselor agricole prevăzute în prezenta Hotărîre, se vor face numai de către organele Statului şi organizaţiile cooperatiste". In felul acesta micul producător, care era altădată jeluit de intermediari şi comercianţi particulari, atunci când venea la cântăritul şi plata produselor pe care le vindea acestora, este ferit acum de toate astea, prin posibilitatea ce o are de a vinde cooperativelor şi organelor Statului. Consumatorii, pe de altă parte, nu vor mai avea de făcut faţă obişnuitei ofensive, a speculanţilor în perioada aprovizionărilor de iarnă. Vânzând cooperativelor sau Statului prisosul ce le rămâne după predarea cotelor obligatorii, producătorii agricoli contribuie la desvoltarea schimbului între sat şi oraş, in folosul lor şi al oamenilor muncii de la oraşe şi din centrele industriale. Căci în felul acesta se creează condiţii nu numai pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei orăşeneşti, dar şi pentru sporirea, producţiei industriale, deci pentru mărirea cantităţilor de produse destinate satelor. Hotărîrea Consiliului de Miniştri privitoare la stabilirea preţurilor-plafon de achiziţie şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul pentru unele produse agricole şi pentru reglementarea comerţului cu aceste produse, este încă o măsură care oglindeşte grija regimului nostru de democraţie populară, faţă de oamenii muncii de la oraşe şi sate. ADEVĂRATA DEMOCRAŢIE «■ ■n—imn.i bwcti—■— Se făcea mult caz, pe vremuri, de „democraţie** şi de „libertăţile" democratice. Se vorbea mult despre „votul universal“. Care era realitatea ? Graficul da mai sus ne.o arată limpede. |n alegerile din 1937, numai 21/o din întreaga populaţie a ţării a fost înscrisă în listele electorale. Şi, nici măcar cei înscrişi n’au participat toţi la vot. Abia trei sferturi din cei înscrişi au izbutit să voteze. Legile „democratice** alcătuite de burghezie şi moşierime excludeau dela dreptul la vot, femeile — jumătate din populaţie —,militarii şi funcţionarii publici. In afară de aceste categorii, excluse „legal“, milioane de oameni ai muncii erau înlăturaţi de la vot prin teroare şi samavolnicie. Regimul de democraţie populară a lărgit considerabil dreptul la vot. In alegerile din 1948 — primele alegeri în Republica Populară Română — a fost înscrisă în listele electorale 53»/« din întreaga populaţie a ţării. Iar din cei înscrişi, au participat la vot peste 91°/o. Astăzi femeile au dreptul de a alege şi de a fi alese, ca şi bărbaţii. Tineretul votează de la 18 ani împliniţi, de unde în trecut primea „dreptul“ de vot abia de la 21 ani. Militarii, funcţionarii îşi pot exercita pe deplin drepturile cetăţeneşti, ca şi ceilalţi cetăţeni. Aceasta este democraţia adevărată, democraţia care exprimă interesele masselor populare, interesele milioanelor de oameni care muncesc şi luptă pentru o viaţă mai bună, pentru o viaţă lum'i''"-că şi îmbelşugată. 1937 O înscrişi în UsTrie 1948 ELECTOR.AI.E. ' DECRETUL PREZIDIULUI MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE PENTRU FIXAREA DATEI ALEGERII DEPUTAŢILOR SFATURILOR POPULARE ARTICOL UNIC. —rin conformitate cu art. 78 din Legea Nrt. 6 din 8 Septembrie 1950, se fixează ziua de 5 Decembrie 1950 pentru alegerea deputaţilor Siatuiior Populare. Bai în Bucureşti la 29 Septembrie 1950. Preşedinte!© Prezidiul«? Mar?« Adunări Naţionale C. I. PARHON Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale MARIM FLOREA IONESCI NUMIREA MEMBRILOR COMISIEI ELECTORALE CENTRALE Printr’un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale au fost numiţi în Comisia electorală centrală : STELIAN MORARU, secretarul Confederaţiei Generale a Muncii, ca preşedinte; ALEXANDRU DRAGHICI, membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, ca membru; PAUL CORNEA, secretar al Uniunii Tineretului Muncitor, ca membru; ILIE DANOIU, prim secretar al Organizației Partidului Muncitoresc din regiunea Stalin, ca membru; ALEXANDRU FARKAȘ, din partea Uniunii Populare Maghiare, ca membru; IOSIF CATRANICI, secretar I al sindicatului Combinatului Reşiţa, ca membru; EREMIA PARDAU, secretar I al Comitetului regional Suceava , al Frontului Plugarilor, ca mem- bru; CONSTANTIN BALMUŞ, rectorul Universităţii „C. I. Parhon”, ca membru; PARASCHIVA MATEI, fruntaşă în producţie la Industria Bumbacului „B“ Bucureşti, ca membră; CONSTANTIN ŞERBAN, fruntaş în producţie, maistru sondor la întreprinderile Petrolifere din Băicoi, ca membru; U.TE STOENESCU, preşedintele secţiunii civile a Curţii Supreme, ca secretar. (Agerpres). LA DESCHIDEREA NOULUI MISITAR Astăzi studenţii Republicii noastre vor păşi mândri pe porţile facultăţilor şi institutelor de învăţământ superior, pentru a începe un nou an universitar. Conştienţi de încrederea pe care le-o acordă poporul nostru muncitor, trimiţându-i sa lupte pentru însuşirea ştiinţei şi tehniicei celei mai înaintate, studenţimea noastră va face şi din acest an trniversitar un succes în această luptă nobilă, contribuind astfel la întărirea Patriei noastre, factor activ în marele front al păcii. Bucurându-se de condiţii de studiu şi de viaţă cu fiecare an ce trece tot mai bine, studenţii vor căuta ca, printr-o strânsă colaborare cu profesorii lor, să înveţe cu dârzenie pentru ca la capătul anilor de studii să devină cadre de valoare. Trecerea la primul nostru Plan Cincinal, lupta pentru realizarea luminoaselor lui prevederi, creează mari necesităţi de cadre cu o înaltă calificare în toate ramurile vieţii noastre. Cu tot entuziasmul tinereţii, studenţii, alături şi sub îndrumarea profesorilor, vor trebui să se transforme în adevăraţi cuceritori ai minunatelor taine ale ştiinţei şi tehnice pe care apoi să le pună în slujba construirii vieţii noi în Patria noastră. Pe acest drum le urăm succes la învăţătură! S’A CERUT REVIZUIREA SENTINŢEI DE CONDAMNARE A FRUNTAŞILOR COMUNIŞTI DIN STATELE UNITE New York 29 (Agerpres). — TASS transmite: Comitetul Naţional al Partidului Comunist din Statele Unite a informat pe reprezentanţii presei că a cerut Curţii Supreme revizuirea sentinţei tribunalului din Foley Square, în cazul celor 11 fruntaşi ai Partidului Comunist. În declaraţia în care se cere revizuirea sentinţei se subliniază că binecunoscuta lege Smith, pe baza căreia au fost judecaţi şi condamnaţi fruntaşii Partidului Comunist, consideră drept crimă exercitarea libertății cuvântului, a presei și a întrunirilor in Statele Unite. Călătorul, care vine sau pleacă din Bucureşti, prin Gara de Nord, rămâne plăcut surprins de rânduiala nouă care domneşte aici. Până nu da mult, oganizarea diferitelor servicii, curăţenia, lăsau mult de dorit, lucru care aducea nemulţumiri publicului călător. Chiar de la bun început, cetăţeanul care avea nevoie doar de o Informaţie de la biroul gării, se lovea de interminabilul „ocupat“ al telefonului. Dar de când numărului existent — din trecut — i s-au adăugat încă patru, întrebarea îţi este satisfăcută cu promptitudine. Pentru a se evita aglomeraţia la Intrare, cât şi la ieşire, s-a introdus sensul unic care a adus o îmbunătăţire circulaţiei din incinta Gării de Nord. Desigur că astfel cei aproximativ 60.000 de călători ce Găsesc şi pleacă prin această gară zilnic, nu vor mai fi nevoiţi să se îmbulzească la aceeaşi uşă de intrare şi ieşire. Sălile de aşteptare şi-au schimbat şi ele înfăţişarea. Renovate, cu bănci confortabile, asigură în felul acesta adăpost pentru acei ce aşteaptă plecarea sau sosirea trenului. Ceea ce e cu totul nou şi îmbucurător în cele două săli de aşteptare, o constituie înfiinţarea birourilor de informaţii, ce se adaogă la biroul central şi sunt menite a satisface de îndată orice informaţie cerută de public. Pentru a se evita aglomeraţia dela cassele de bilete, s’a înmulţit numărul lor, înfi’nându-se încă trei ghişee pentru clasa a Il-a şi alte trei pentru clasa II-a. In afară de aceste îmbunătăţiri, trebue menţionate o serie întreagă de servicii care funcţionează în Gara de Nord satisfăcând cerinţele călătorilor. Nici copiii n’au fost uitaţi când au fost create condiţii mai bune pentru călători. Astfel, pentru micii călători care în sezonul de vară se îndreptau spre coloniile de la munte şi mare, sa prevăzut o sală de aşteptare unde, în bănci, la mesaţe mici, copiii citeau ziare şi, reviste sau utilizau jocul de şah şi domino. Folositoare, plină de bucurie este pentru mamele cu copii până la 3—4 ani, camera lor specială care prin grija U.F.D.R. funcţionează în cele mai bune condiţiunî. In paturile mici, special amenajate, copilul se odihneşte, mănâncă, după o călătorie obositoare pentru el, Maria Cornea din Vaslui care poposeşte frigară la camera mamiei şi a copilului pentru două ore, după care trebue să ia trenul spre Tg. Jiu, este bucuroasă de îngrijirea şi ospitalitatea căpătate aici. In Gara de Nord, mai întâlnim un alt colţ frumos amenajat şi bine înzestrat, unde publicul poate petrece mai mult timp în aşteptarea personalului, acceleratului sau dinamului. Este biblioteca ARLUS. O încăpere frumoasă, luminată, cu mese şi scaune aranjate cu gust, stă la dispoziţia acelora care vor să citească un ziar, o revistă, o broşură şi chiar un roman... dacă timpul le permite. Acesta e aspectul Gării de Nord pentru cetăţeanul care vine la timp la gară, care are timp să-şi ia biletul în linişte, să bea o bere într’unu! din restaurantele gării, să-şi cumpere o carte de citit pe, drum dela chioşcul „Librăriei Noastre’ dacă a uitat cumva să-şi ia de acasă, să fumeze o ţigară şi să se urce în tren fără grabă. Insă călătorul care dă buzna în ultimul moment, care împinge, calcă pe picioare şi loveşte cu geamantanele sale, care face scandal că nu e lăsat să-şi ia, el cel dintâi, biletul şi care ajunge pe peron în ultimul moment dinaintea plecării trenului, nu va avea vremesă vadă ceva din toate acestea. Şi sunt încă mulţi călători care fac astfel, îngreuind munca funcţionarilor şi lezându-i pe ceilalţi călători. Armand Lauriant ÎNSEMNĂRI GARA DE NORD t lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Academiei RJ Expunerea asupra Proectului de Plan al Electrificării R. P. R., prezentată de d. Gh. Gaston Marin, ministrii Eaeifîp Electrice Vineri, 29 Septembrie a. c., la ora 11 a. m., au început lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Academiei RPR. D. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei RPR, a deschis şedinţa dând citire hotărîrii Prezidiului Academiei RPR cu privire la convocarea sesiunii lărgite extraordinare pentru a desbate Proiectul de Plan al Electrificării RPR. In numele Prezidiului Academiei RPR, d. Traian Săvulescu a propus ca biroul sesiunii lărgite să fie alcătuit din preşedintele Academiei RPR, acad. Tr. Săvulescu, şi din următorii membri: Chivu Stoica, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Metalurgiei şi Industriei Chimice; Bodnăraş Emil, ministrul Forţelor Armate ale RPR; acad. Profiri Nicolae; acad. Sadoveanu Mihail; Vasilichi Gheorghe, ministrul Minelor şi Petrolului; prof. univ. Constantinescu Miron, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării; acad. Macovei Gh., preşedintele Comitetului Geologic de pe lângă Consiliul de Miniştri; Vaida Vasile, ministrul Agriculturii; Rangheţ Iosif, preşedintele Comitetului de Stat pentru distribuţia combustibilului; prof. univ. Gheorghiu I. S., membru corespondent al Academiei RPR; prof. univ. Răutu Leonte, inginer Gaston Marin Gh., ministrul Energiei Electrice; Prisnea Constantin, ministrul Silviculturii; acad. Roller Mihail; prof. Marinescu M., membru corespondent al Academiei RPR; Alexa Augustin, ministru adjunct al Departamentului CFR; acad. Nicolau Gh., directorul Institutului de Energetică al Academiei RPR; acad. prof. P. Constantinescu- Iaşi, directorul Institutului de Istorie şi Filosofie al Academiei R.P.R. ; acad. Carafoli Ilie, directorul Institutului de Siderurgie şi Mecanică aplicată al Academiei RPR. A fost propus un secretariat tehnic de specialitate condus de prof. I. S. Gheorghiu, membru corespondent al Academiei RPR. ALCĂTUIREA A ŞASE COMISIUNI Prof. I. S. Gheorghiu a propus alcătuirea următoarelor şase comisiuni: Comisiunea de studiu a folosirii apelor, alcătuită din 17 membri; preşedinte: acad. N. Profiri; Comisiunea Hidroenergetică, alcătuită din 17 membri; preşedinte : acad. I. Carafoli ; Comisiunea Termoenergetică, alcătuită din 33 membri; preşedinte : acad. Gh. Nicolau; Comisiunea Electroenergetică, alcătuită din 28 membri; preşedinte : prof. I. S. Gheorghiu, membru corespondent al Academiei R.P.R.; Comisiunea Agrotehnică şi electrificării rurale, alcătuită din 31 membri; preşedinte: acad. Traian Săvulescu ; Comisiunea de studiu a utilajului şi a materialului energetic, alcătuită din 26 membri; preşedinte : prof. M. Marinescu, membru corespondent al Academiei R.P.R. ÎNSEMNĂTATEA MĂREŢEI OPERE DE ELECTRIFICARE A ŢARII După alcătuirea comisiilor a luat cuvântul acad. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei RPR, care a arătat însemnătatea măreţei opere de electrificare a ţării, iniţiată de Partid şi Guvern, operă ce constitue o pârghie hotărîtoare pentru propăşirea şi înflorirea patriei noastre. Vorbitorul a subliniat că pentru prima oară în istoria ţării noastre, forurile conducătoare ale Statului supun desbaterii înaltului for de ştiinţâ — Academia RPR — oamenilor de ştiinţă, asemenea documente de importanţă uriaşă în viaţa poporului nostru. EXPUNEREA D-LUI Ofl GASTON MARIN, MINISTRUL ENERGIEI ELECTRICE------~ A urmat expunerea asupra Proiectului de Plan al Electrificării RPR, prezentată de d. ing. Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice. Domniia-sa a arătat, într’o amplă expunere ştiinţifică, că planul de electrificare a ţării, factor de primă însemnătate în construirea socialismului, va avea printre obiectivele sale principale: asigurarea creşterii producţiei industriilor existente şi alimentarea cu energie electrică a industrilor noi ce se vor creia în cadrul viitoarelor planuri cincinale ; valorificarea raţională a resurselor energetice folosind combustibili inferiori ; folosirea integrală a cursurilor de apă pentru irigarea regiunilor secetoase, producerea de energie electrică, etc.; electrificarea treptată a căilor ferate, electrificarea principalelor munci agricole şi pătrunderea electricităţii în sate, ridicarea nivelului cultural şi a bunei stări a poporului prin folosirea energiei electrice pentru trebuinţele sociale, culturale, casnice. După expunerea d-lui ministru Bastan Marin, d. preşedinte Traian Săvulescu a arătat metodele de lucru ale comisiilor. Domnia-sa a făcut un călduros apel către membrii comisiunilor, rugându-i să desbată materialul prezentat in mod critic, să facă observaţii, sugestii şi propuneri care să însemne o reală contribuţie a oamenilor de ştiinţă la marea operă de electrificare a ţării. D. Traian Săvulescu a făcut apel la patriotismul oamenilor de ştiinţă care se străduesc să pună activitatea lor ştiinţifică în slujba înfloririi patriei noastre scumpe, Republica Populară Română. Rapoartele comisiunilor, conţinând propunerile lor concrete, urmează să fie sintetizate în raportul Biroului, raport care va fi la rân-dul său supus unei largi desbateri în şedinţa plenară a sesiunii lărgite a Academiei RPR, ce va avea loc luni 2 octombrie, după care raportul va fi înaintat forurilor conducătoare ale Statului nostru. ★ După aniază, la orele 19, au început şedinţele de lucru la comisii." ★ Azi dimineaţă la orele 9, continuă lucrările în comisiuni. (Agerpres). Membrii Academiei R. P.R. în timpul şedinţei Niţesc şi Dumitra, de la Arte Grafice Nr. 1, care a luat parte la Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, vorbeşte colegii săi... S-a încheiat o zi de muncă intensă şi rodnică la întreprinderea Arte Grafice Nr. 1. Oamenii pleacă de la serviciu cu sentimentul că şi-au făcut datoria, că au adus, prin munca lor, încă o contribuţie la lupta pentru pace. Dumitru Niţescu, de la zeţărie, care a fost delegat la Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, este, ca de obicei, înconjurat de nenumăraţi tovarăşi de muncă. Colegii lui, muncitori sau funcţionari, îi pun mereu întrebări cu privire la felul cum au decurs lucrările Congresului, la atmosfera care a domnit acolo unde s-au discutat atâtea şi atâtea probleme legate de lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru pace,pentru progres. Niţescu nu are „darul vorbirii’’( totuşi prin felul lui simplu de a povesti, de a înfăţişa lucrurile, atrage întotdeauna interesul celor din jurul său. De la Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, Niţescu s'a înapoiat la lucru mai hotărît în muncă şi în aptă. El a înţeles bine ce a reprezentat acest Congres la care a avut cinstea să fie delegat şi a căutat ca din fiecare expunere, din fiecare cuvânt rostit sau din contactul cu ceilalţi delegaţi, să tragă învăţăminte cât mai folositoare, care să-l ajute în toată activitatea sa viitoare. Dar nu numai atât. Niţescu Dumitru s’a pătruns bine şi de datoria ce o are ca delegat la primul Congres al Comitetelor de luptă pentru pace din ţara noastră şi faţă de massele largi de oameni ai muncii. De aceea, la locul lui de producţia, în rândul colegilor din întreprindere, ca şi în cartierul in care locueşte, oriunde are ocazia, zeţarul de la Arte Grafice Nr. 1 care alimentează cu lucrări 40 de maşini, vorbeşte despre pace, despre ceea ce a văzut şi a simţit la Congres, despre lupta pe care fiecare om cinstit este dator s o ducă pentru apărara păcii. Cu o săptămână în urmă, în cadrul unei manifestări care a avut loc la Ateneul Popular „Pompiliu Ştefu” din Herăstrău Dumitru Niţescu a prezentat oamenilor muncii din cartier, aşa cum s’a priceput, aspecte dela Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, vorbindu-le despre ceea ce i s'a părut lui mai semnificativ, însufleţind pe cei care l-au ascultat, la lupta activă pentru bunul cel mai de preţ care este pacea. ★ La Arte Grafice Nr. 1 stăm de vorbă cu câţiva dintre tovarăşii de nîîmcă ai lui Dumitru Niţescu cărora acesta le-a relatat impresii de la Congres, cărora le-a înfăţişat unele momente din desfăşurarea Congresului. „M au impresionat nespus de mult cele ce mi-au fost povestite de colegul Niţescu cu pricire la apariţia în sala Congresului, în sunet de tobe şi trompete, a unui detaşement de pionieri, ne senge Ştefănescu Constantin, tată a patru copii.Acesta m’a făcut să trăesc şi eu emoţia puternică şi bucuria pe care au trăit-o toţi "■ei din sală, şau cum să nu fii impresionat, căzând sau închipuindu-ţi pe aceşti copii, cum manifestează puternic pentru pace, cum manifestează pentru viaţă ? Pentru copiii de pretutindeni, pentru viaţa şi fericirea lor luptă omenirea progresistă din întreaga lume”, inchee Ştefănescu Constantin. Pe Baciu Ioan, fruntaş în producţie care depăşeşte regulat norma cu 200'Vo, l-a interesat îndeaproape cum s’au prezentat la Congres delegaţii, fruntaşi în producţie. „Mi-a vorbit mult Niţesu 'despre minerul fruntaş Parte Iosif. Şi a accentuat asupra interesiei puternice pe care au produs-o cuvintele lui rostite II Congres: „Noi minerii din Valea fiului iscălim zilnic pentru pace, dar nu numai cu creionul ni in ciocanul de abataj, dând zilnic cărbune negru cât mai mult Patriei noastre”. Despre cele povestite de Dumitru Niţescu colegilor lui cu privire la Congres ne-au vorbit şi doi muncitori ai întreprinderii Arte Grafice Nr. 1. Desigur, Niţescu Dumitru, dala Arte Grafice Nr. 1, va continua cu eforturi sporite să-şi îndeplinească sarcinile ce le are pe linia activităţii de fiecare zi pusă în slujba păcii. Re? .rara, astfel după curţi ne-a declarat el va trebui, imnenuă cr io(j iubitorii de pace, să nună fp iniîcarp rezobila Onvre-uirii Comitetelor de luptă pentru pace tnc.îc*, printre sitele, se spune :anfa*îil atomic exercitat de îrrr'eîp.H.s'n americani ca si tente rercafite vor rîe a îngrozi pe osror cu nervii slabi, nu notisimn milioanele de o—n,- r-• r wtuiesc o viată p» î Hîrq Populară