Universul, octombrie 1950 (Anul 67, nr. 226-251)
1950-10-14 / nr. 237
ŞCOALA DIN SATUL GÂRCINI Aruncat undeva, uitat de toni, se afla în trecut satul Gârcini. Dacă treceai coama de aliciui, ce coboară în pantă domoală pe Valea Tărlungului, un tablou jalnic îţi apărea înaintea ochilor. Acestea sunt oare frumuseţile idilice ale satului nostru descrise de Alecsandri? Unde erau flăcăii şi fetele vesele ce se întorceau acasă de la cosit? Unde erau căsuţele proaspăt spoite, pete albe în mijlocul verdelui grădinilor? Nimic din toate aceste peisagii nu putea fi văzut laTărcinî. Colibe negre, înfundate în pământ, copii, fete, flăcăi îmbrăcaţi în soirenţe şi cu feţele supte de oboseală şi foame. Rar se vedea o casă mai răsărită cu un petec de grădină. Greu o mai duceau cei din Gârcini. Oricât munceau ei, tot nu reuşeau să-şi creeze condiţiile unui trai mai bun. Dar, iată că şi pentru romii ’ăin acest sat, uitat de cei ce conduceau treburile ţării în trecut, au început să se arate zorile unei vieţi noi. Odată cu toate prefacerile înfăptuite în ţara noastră, a început să se prefacă şi acest sat. Multe s'au schimbat în Gârcini. In primul rând oamenii. Lor li s’a arătat că au aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi locuitori ai ţării şi deci şi ei se pot folosi de toate bunurile existente. De curând, cei din Gârcini s'au gândit să-şi clădească la ei în sat o şcoală. ,,Adică, de ce n’am avea şi noi o şcoală în care copiii noştri să înveţe a desluşi buchiile?“ şi-au spus mulţi dintre, ei. Şi au pornit-o la lucru. Mic şi mare, tânăr şi bătrân, au ajutat la construirea şcolii. Ştiau ei ce înseamnă să fie o şcoală în sat, le explicase doar de atâtea ori învăţătoarele Ludmila Trifon şi Eugenia Antonie! Cât de mult se bucurau cu toţii văzând, cum pe zi ce trece, clădirea se înalţă. Comitetul provizoriu raional s’a îngrijit in mod deosebit de această lucrare, trimiţând materialele de construcţie şi meşterii necesari. Şi astfel, lucrând cu tolii, umăr la umăr, primind ajutorul şi sfatul dela cei ce conduc, clădirea a fost terminată. Zilele acestea, două femei se urcaseră in autobuzul care face legătura între Oraşul Stalin şi satele depe valea Tărlungului. Erau două femei muncitoare din satul Gârcini ce se întorceau acasă dela târgul din acea zi.. După ce şi-au găsit loc pentru desagii cu cumpărături, s’au aşezat şi ele pe bancă şi au început să vorbească. „...Şi aşa, soro, la 1 Noembrie, se va deschide şcoala şi la noi în sat. Copiii noştri, nu vor mai face drumul lung şi obositor prin ploaie şi frig până la şcoala din Satulung’’. „De, dragă, vremurile s'au schimbat şi pentru noi, romii. Am muncit şi vom avea, parte de munca noastră. In şcoala noastră vor învăţa carte 120 de copii. Şi mai ştii, poate chiar şi noi, cei bătrâni, ne vom lua la întrecere cu ei". Femeile au tăcut. Drumul lor se apropia de sfârşit. Prin faţa lor se perindau peisagiile atât de cunoscute. Iată, că au trecut coama dealului, ce coboară în pantă uşoară, spre valea Tărlungului. In faţa lor, a codrut satul Cârciif. Dar un sat nou, nu cel cu colibe înfundate în pământ şi cu copii în solrenţe. Un sat cu clădiri noi, curate şi printre care domină clădirea mare frumoasă, a şcolii. Au de ce să fie mândri şi mulţumiţi locuitorii acestui sat. Au muncit şi roadele se văd. Vor munci şi viaţa lor se va schimba mereu, mereu în bine. „Mi-a scris băiatul să particip la vot“ Mediaş, 11. — In 2 zile aproape 2000 cetăţeni din Mediaş, români, maghiari, saşi şi romi, s-au înscris în registrele electorale. Văduva Botoşan Maria din str. Olga Bande nr. 1, in vârstă de 61 ani, se înscrie acum pentru prima oară în registrul electoral. — „Mi-a scris Ionică, băiatul meu, care e student la Leningrad, povestea ea celor dimprejur, — să particip la vot, că e pentru fericirea noastră, a celor care ne trudim, să facem din ţara noastră o tară fericită, îmbelşugată. El a venit in vard şi mi-a povestit cu câtă bucurie s’au prezentat oamenii sovietici la birourile electorale pentru a se înscrie. Am suferit destul in trecut când burghezii au încercat să ne facă să credem că noi femeile am fi mai prejos decât bărbaţii". Mecanicul Bojoc Nicolae, de la uzinele „Vasîa Vasilescu“ din localitate, a venit să se înscrie şi ei în registrul electoral Mereu alţi şi alţi oameni ai muncii prezintă buletinele pentru a fi înscrişi în registrul electoral. Operaţia de înscriere se desfăşoară în ordine. Şiruri de cetăţeni, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, se perindă necontenit în faţa biroului. Plecând apoi la treburile lor, ei discută cu aprindere despre însemnătatea alegerilor, despre realizările de până acum ale regimului şi despre viitorul fericit care se deschide în faţa poporului mun- citor din Patria noastră. MATA cu ADMINISTRAŢIA PENTRU TRANSPORTURI AUTOVEHICULE caută spre imediată angajare contabili cu pregătire profesională temeinică pentru ocuparea a 30 posturi de revizori contabili ce sunt vacante astfel : 10 LA BUCUREŞTI 4 lA TG. MUREŞ 7 LA CLUJ 9 LA IAŞI Cererile de angajare vor fi adresate Direcţiunilor Regionale din localităţile respective. Prezentul anunţ anulează pe cele apărute anterior. UZINELE METALURGICE „VULCAN“ Str. Samuil Vulcan Nr. 10 angajează tâmplari psintru a fi recaSiHeafl în meseria de Modelled. Prezentarea la Uxină, între orele 11—14. Mașină Gestetner Mașină de scris Mașină de calculat Casă de bani Dulapuri metalice (Fichet-uri) Cumpără INSTITUTUL DE ARTĂ CINEMATOGRAFICĂ B-dul 6 Martie Nr. 65 Telefon: 6.33.98 FABRICA RADIO POPULAR str. Bahuiul 82 angajează imediat: — INGINER ELECTROMECANIC POLIGLOT, pentru serviciul de documentare tehnică — ACHIZITOR MATERIALE radio — MAGAZIONER — AJUSTORI — STRUNGARI — DESENATORI constructori utilaj Persoanele care ne trimit sume de bani cu mandate sau cecuri sunt rugate să scrie foarte citeţ şi exact numele și adresa. TECffilCA TEXTILĂ STR. FIMtBlaSSal TS BIS (prim Bonaparte) căutăm PAZNICI cu acte în regulă Si OAMENi DE SERVICIU DEPARAZITAU! Distrugerea ploşniţeîor, gândacilor, etc. execută stsinfiSic şi rapid cooperativa „ALiZASUL"' Bucureşti, Calea Grivinei Nr. 112, telefon 4 44.90 In cinstea „Lunii Prieteniei Româno-Sovietice” Aspecte dela Expoziţia „U.R.S.S. în fruntea Suptei mani, comutes ramis» tm „« m Bela corespoaaâeiaţia Moşivă Brăila, 11. — In cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, a, avut loc într’un cadru festiv în sala ARLUS din Piaţa Lenin, deschiderea expoziţiei „Noi suntem pentru pace şi apărăm pacea". La deschiderea expoziţiei, a luat parte un mare număr de oameni ai muncii veniţi să cunoască marile realizări ale oamenilor muncii din Uniunea Sovietică. . D-na. Florea Victoria, din partea Asociaţiei ARIUS, raionul Brăila, luând cuvântul a vorbit despre marile realizări înfăptuite in Uniunea Sovietică. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde tablouri reprezentând viaţa marilor dascăli ai omenirii muncitoare. Un stand special ocupă lupta pentru pace a oamenilor muncii, din Uniunea Sovietică, din ţările de democraţie populară şi din ţările capitaliste. Oraşul Stalin, n. — Intr’un cadru festiv s’a deschis în sala Teatrului de Stat Luna Prieteniei Româno-Sovietice. Cu acest prilej, preşedintele Comitetului Provizoriu al oraşului Stalin, Florea Bujoreanu, a subliniat ajutorul frăţesc pe care Uniunea Sovietică l-a acordat ţării noastre din prima zi a eliberării ei de către glorioasele armate sovietice. „Numai datorită acestui ajutor, poporul român, eliberat de sub tirania fascistă a putut păşi liber şi hotărit pe drumul unei vieţi noul al construirii socialismului. Ajutorul Uniunii Sovietice constitue temelia biruintii în muncă a saCONFERINŢA DESPRE „PRIETENIA CU URSS“. Tot in cinstea Lunii Prieteniei Romăno-Sovietice, sub auspiciile Asociaţiei ARLUS. d. Jalbă Simion a vorbit in sala cinematografului „11 Iunie1" despre „Pacea şi propăşirea R.P.R. sunt asigurate prin prietenia cu U.R.S.S.". Au mai avut loc următoarele conferinţe: Hendoreanu (Gheorghe) in sala Căminului ,,C. I. Parhon Manole Ion, în sala „Vasile Roai- Ită", Voicu Manole, în sala „Ana Ipătescu1"; Rusu Anghel, in sala „A. S. Puşkin"; Bălănescu Dumitru, în ■ sala, Brăiliţa" şi Moisescu Elena în sala Căminului Cultural „Radu Negru". Conferenţiarii au subliniat importanţa prieteniei romăno-sovie- tice. După fiecare conferinţă a urmat şi un bogat program artistic, menilor cinstiţi din ţara noastră”. Poporul muncitor nu va putea uita jertfele de sânge ale ostaşilor sovietici pentru desrobirea ţării, aşa precum nu va putea uita sprijinul frăţesc acordat de Uniunea Sovietică în desvoltarea industriei, in organizarea agriculturii pe noui baze şi în îndrumarea poporului muncitor român pe făgaşul de viaţă nouă liberă şi fericită. La Focşani Focşani, 11. Manifestaţiile în cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice au început în localitate printr-o însufleţită adunare festivă care a avut loc la teatrul ,,Gh. Dimitrov“. Cu acest prilej, d. Nica Neculai, secretar al Comitetului Regional P.M.E. Puiua a vorbit despre „Prietenia Româno-Sovietică, chezăşia independenţei şi libertăţii patriei noastre, garanţia victoriei pe drumul construirii socialismului". Programul manifestărilor din cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice cuprinde numeroase conferinţe, adunări în cadrul cluburillor, colţurilor roşii, căminelor culturale, etc. prin care se vor populariza uriaşele realizări ale Uniunii Sovietice, în toate domeniile vieţii politice, economice şi culturale. In cadrul acestui program,a doi 12 ari. va vorbi la teatrul „Gh. Dimitrov“ d. Gheorghiu Dumitru, despre „Principiul patriotismului sovietic şi al internaţionalismului proletar, în lupta pentru construirea comunismului şi pentru apărarea păcii“. O frumoasă expoziţie la Constanţa Constanţa, 11. In cinstea Lunei Prieteniei Româno-Sovietice, Regionala Artus-Constanţa, au organizat, la Staţiunea Agricolă Experimentală Valul lui Trei an, o frumoasă expoziţie care reprezintă realizările sovhozului „Gigant“, şi care oferă posibilitatea muncitorrilor din gospodăriile agricole de Stat, Staţiuni de Maşini şi Tractoare, membrilor colectivişti şi ţărănimei muncitoare să vadă aspecte minunate din marile realizări ale celei mai înaintate agriculturi şi zootechnii din lume, agricultura şi zootechnia din Uniunea Sovietică. „Nu voie uita niciodată jertfele ostaşilor sovietici’ ibuuum m . izussum z* jr Buasim v, ■ a ■ Constituirea Consiliului Regional al Frontului Democraţiei Populare la Constanţa CONSTANŢA, n. — In ziua de 6 Octombrie a fost constituit la Constanţa Consiliul Regional al Frontului Democraţiei Populare având următoarea alcătuire : Rosnatovschi Tudor şi Muslim Gherim, din partea organizaţiei regionale P..M.R., Ciocan Marin din partea Comitetului Provizoriu regional, Constantin Vasile şi Dragoş Petre din partea Consiliului Sindical regional, Preda Vasile din partea Frontului Plugarilor, Antohi Maria din partea U.F.D.R., Sişu Marin de la Direcţia Generală a Canalului, Visel Halil din partea Comitetului Democrat Turco-Tătar, Lupu Constantin, utemist, Mesia Hacieturian din partea Frontului Democrat Armfian, Zilberman Mişu din partea C.D.E., Dumitru Dumitru de la Uniunea Regională a Cooperativelor de consum. Preşedinte al Consiliului Regional al Frontului Democraţiei Populare va fi Muşat Constantin, lăcătuş, iar secretar Iordănescu Dumitru, secretar al Comitetului Regional P.M.R. ÎNSCRIERILE in registrele ELECTORALE CONSTANŢA, 11. Cetăţenii din oraşul Constanţa au şi început să se prezinte în număr mare pentru a se înscrie în registrele electorale. Astfel, muncitorul Moise Ion, de la întreprinderile P.C.A., este primul care s-a înscris în listele electorale ale sectorului V din cartierul Anadaichioiu. El și-a exprimat cu acest prilej bucuria că va putea alege pe cei mai destoinci şi cinstiţi oameni la conducerea treburilor obşteşti. Al doilea înscris pe listele electorale ale acestui sector, este tânărul Andrei Cristache în vârstă de 20 ani, muncitor tipograf. El votează pentru prima oară în viaţalui, şi este convins că votul lui, alături de cel al tuturor oamenilor muncii, va fi un cuvânt pentru pace, progres şi socialism. După ei s-au înscris în registrele electorale alţi şi alţi cetăţeni din cartier, bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici. Numărul lor creşte mereu, la toate centrele din oraşul Constanța. MSna. Publicitate OFERTE SERVICIU ANGAJEZ femeie vârstă, curățenie 3 zile săptămânal. Doamna Popp, Sf-tul Ionică 6._______________ 27 ANGAJEZ ucenic intern la cismărie. Dudeşti 107, Sandu._________37 ANGAJEZ gospodină la toate, tratament bun. Prezentarea 8—10 dimineaţa, Cal. Floreasca 86, et. I. ANGAJEZ femeie serioasă, in vârstă, pentru copil de un am, ajute mei na3- Sir Lăptari 5 (Tei), Sunaţi. ANGAJEZ femee externă, preferinţă ardeleancă. Orele 8—14, Stănescu, Ziduri 25. Tramvai 16 cap. 67 KESDERI » ALEXANDRINA Georgescu pierdută, act concesiune foc Cimitirul Belluţi Sura 90 locul 10. 39 AIUSENIE Ileana, Episcopu Radu 43, pierdut Buletinul Populaţiei 9585 circa 5. Declar nul. 35 BIR. pop, nr. 412/937 eliberat de circ. 13, pe numele Haplea loan, pierdut pe 26 Septembrie 1950. BINOCLU Îmbrăcat sidef, cu piele neagră, pierdut maşina 47, seara 8 Oct. Recompensă. Telefonaţi 5.64.8, între orele 17—24. 60 BUNDEI Neacşa, văduvă de război, comuna Policiori-Buzău, pierdut titlul de pensie nr. 15.988. 80 BEN LIAN Mariam pierdut adeverinţă nr. 6492 eliberată de Ministerul Afacerilor Interne, cu viza de şedere în ţară pe 1951. Declar nulă. BARBULESCU A. Constantin ,pierdut titlul de pensie nr. 38189, com. Cârlogani-Romanaţi. 31 CONSTANTINESCU Evana, pierdut Buletinul identitate 72396 Comand. Miliţiei Capitalei, recompensă,______ CONSTANTINESCU Teodor, Cazărimii 69, pierdut biroul populaţiei 3810/ 1949 circa 17,_declar nul. 15 CRIVEŢEANU Niculae, str. Horja38, pierdut Buletinul Populaţie nou 129813, circa 14, declar nul. ________________________________________37 DECLAR nul titlul de pensie nr. 48.796, pe numele Nedelcu Florea, ce l-am pierdut._________________________68 DUMA Zarinca, str. Ogrezeni 11, pierdut Buletinul Populaţiei nou, circa 29. Declar nul. 53 DECLAR nul adeverinţă 5 cl. primare nr. 72, eliberat de Şcoala Primară Cegani Ialomiţa, cu numele Stan R. Gheorghe. 4 DECLAR nul carnetul de sindicat pierdut cu numărul 32778/1624, Marinescu Ion, str. Călăraşi 67,__________ EREMIA C. Victor Barbu, str. Mircea Vodă 66, pierdut Buletinul populaţiei circa 12. Declar nul._________ GANTA N. Ion am pierdut cartela de alimente B, cu nr. N6OB8 pe data de 3 octombrie 1950, declar nulă. FIIND pierdut certificatul de absolvire Şc. de Arte şi Meserii, pe numele Palici Ion nr. 41/930 Satu Mare, îl declar nul. 76 ILTE N. Badea, pierdut certificat eliberat de şc. Arte Meserii Târgovişte 1937. Declar nul ■_____________ MITROFANOV Nicolaie, str. Prîrîtului 81, Buletinul Identitate nou nr. 207.062 circa 30. Declar nul. 59 MOŞTENITORII Gib. Voicu, pierdut actul concesiune, locul 49, figura 24, Cimitirul Colentina, și îl declară nul.____________________________________75 PIERDUT, N. Menedinţeanu, strada Ileana Cosinzeana nr. 15, carnet medical, declar nul._____________________2 PĂDURE Dumitru, calea Rahovei 428 pierdut Biroul Populaţiei circa 30, carnet sindical, mai multe acte. Declar nul. 1 POTASMAN Elvira pierdut diploma bacalaureat seziunea Iunie 1932 şcoala pedagogică de fete nr. 2 Bucureşti, _ __ _____________43 POPA P. Ion, şos. Mihai Bravu 219, pierdut Extract naştere şi Certificat Şcoala primară, declar nule. PIERDUT permis fiscal 32290 94, autoturism, pe numele Comisia Organizare Cooperaţie Ilfov, se declară nul. 3 PIERDUT Biroul Populaţie 2947, numele Apostol S. Dumitru, eliberat circa 36 Bucureşti. 11 PIERDUT Buletinul Identitate eliberat circa 22Miliţie, carnet sindical Sandu D. Ion, declar nul. PIERDUT Cartea Sănătate 350564 eliberat Alimentara Bucureşti, Beno David, declar nul. 13 PIERDUT actul de veci Reînvierea fig. K 35, locul 78, Gh. Lupu şi Gh. Ionescu, str. Constanţa 9. 19 PIERDUT cartele alimente IB 023748 I Radu Victor şi D 105179 Filip Ecaterina,___________________________________21 . PIERDUT Buletinul Identitate 1950, eliberat Miliţia Iaşi, pe numele Gârleanuu Georgeta. Declar nul. Găsitorului recompensă. Adresa: Rădeşti- Muscel,________________________________27 PIERDUT Bul. Identitate seria 075401 circa VIII Miliţie, carnet Sindical eliberat Sind. Alimentaţiei, Niţă Dumitru, str. Glucozei 162.____________27 PIERDUT Buletin Identitate 4530 eliberat circa 49. Declar nul. Ionescu Constantin.____________________________32 PIERDUT act căsătorie Maria Fratiţa, eliberat Primărie Chișinău, declar nul._______________ 33 PIERDUT actul concesiune din 1901, loc.^Veci Cimitirul Bellu, figura 46, locul 9, Elena I. Neniţescu. ________________________________________42 PIERDUT Ion Consignaţie nr. 9737, Popovici Branişte 32. 49 PIERDUT Buletinul Identitate Emre Niculae com. Otopeni Ilfov 1692/1950. declar nul. 52 PIERDUT Buletinul identitate D. C. 228792/3992 pe numele Arghira Nagler, declar nul._______________________57 PIERDUT certificat de şcoală pe numele Mottl Michael, declar nul. PIERDUT Biroul Populaţiei 3239, 5 August 1940, circa 28. Doctor Eugenia Bălănică Bucureşti, Contra Amiral Negrescu 25. 61 PIERDUT carnet student, numele Iorga Dumitru Colonel anul II Planificare I.S.E.P. Declar nul,_________ PIERDUT Biroul Populaţie nr. 1491, Martin Gheorghe. Declar nul,_______ PIERDUT actele locului de veci din cimitirul Sf-ta Vineri locul 46, fig. 25, pe numele Eliza R. Ionescu. Le declar nule. 78 PIERDUT Biroul Populaţie vechi, 4843 din anul 1930, eliberat circa 36, ştefan Croitoru dial str. ştefan Stoica 13, Bucureşti, declar nul. 84 PIERDUT registrul de procese verbale ale adunărilor generale al societăţii Clădirea Românească S. A„ se declară nul şi fără valoare, _________________________86 SASA inginer Dumitrescu, Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 19, pierdut autorizaţie cimitir Colentina nr. 31, figura K 34, acte şi recipise percepţie. Aducătorului recompensă,_______ TONE Vasilica, str. Pitagora 29, pierdut Buletinul Populației 6853 circa 12, 2 cartele alimente, 2 cartele puncte, carnet cooperator, tichet carne 2 persoane, carnet U.F.D.R. Declar nule: 2090 lei. 72 TERCOVNIC Gheorghe, str. Logofătul Tăut 91, pierdut Buletinul Populaţiei 107151 circa 13, 2 tichete alimente. Declar nule. 24 UNGUR Teodora, Arad, str. Ural 34, pierdut Buletinul Populaţiei. Declar nul. 54 I Mii de partizani ai păcii din oraşul Galaţi au vizitat această minunată expoziţie. Plecând de acolo Expoziţia „URSS în fruntea luptei pentru pace" este o serioasă contribuţie la cunoaşterea replică-de care din vizitatori se simţea mai ușor, realizărilor precum şi a vieputernic, mai sigur de victoria toriilor obținute de Marea Uniune păcii. ] Sovietică. Alegerea delegaţilor la conferinţele regionale ARLUS Arad 11. Manifestările în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice au început în oraşul Arad, prin conferinţa regională ARLUS, care a avut loc în sala căminului cultural central. La conferinţă au participat reprezentanţi ai Comitetului Regional PMR-Arad, ai organizaţiilor de masă, precum şi delegaţi ai organizaţiilor şi cercurilor ARLUS, din oraşul şi regiunea Arad. Au fost aleşi în unanimitate ca delegaţi la cel de al treilea Congres General ARLUS: David Ludovic, secretar general adjunct al Consiliului General de Conducere ARLUS, Simion Elisabeta, dela fabrica ,,30 Decembrie“, decorată cu Medalia Muncii, Goina Gheorghe, președintele gospodăriei agricole colective din comuna Sântana, Popovici Arminca, muncitoare dela întreprinderea „30 Decembrie“, Vâlcu Florica, muncitoare la „Tricoul Roşu“, Nagy Francisc, muncitor la fabrica „Victoria“, Avramuţ Gheorghe, strungar la „Flamura Roşie“, Cociuban Teodor, lăcătuş la CFR, Fuchs Andrei, muncitor la fabrica ,,30 Decembrie“, Bej Angela, inspectoare la Comitetul Provizoriu Regional, Colarini Lucian, Buda Pavel, membri în gospodăria agricolă colectivă din Zăbrani, Marta Elena, ţărancă muncitoare din raionul Tneu, Luluşa Vichentîe,fuga loan, delegaţi din raionul Gurahonţ, Lucaş loan, Ghiţă Iosif, Lajos Constantin, activişti ai Comitetului Regional ARLUS. Conferinţa regională ARLUS s-a încheiat cu un program de cântece, dansuri şi recitări, prezentata, de echipa culturală a sindicatului magazinelor de Stat, LA IAŞI Iaşi 11. Duminică dimineaţă a avut loc, în aula Bibliotecii Centrale, Conferinţa Regională ARLUS. Au luat parte aproape 200 de delegaţi, reprezentând cele 800 de cercuri din Regiunea Iaşi, precum şi un mare număr de invitaţi, muncitori şi muncitoare, ţărani muncitori, ofiţeri şi ostaşi, elevi şi eleve, intelectuali şi funcţionari. Raportul asupra, activităţii des- făşurate din Octombrie 1948 şi I până in prezent a organizaţiei re- I gioncile ARLUS a fost expus de I prim secretarul Comitetului Regional ARLUS Rateu Constantin. Din acest raport reese că numărul cercurilor a crescut dela 222 până la 744, iar numărul membrilor dela 16.986 la 40.401. Această creştere s’a făcut sub lozinca trasată de cel de-al II-lea Congres ARLUS: „Nici un cămin fără Cerc ARLUS". Numărul manifestărilor artistice şi a conferinţelor a depăşit cifra de 3.000 şi a cunoscut o participare de peste 260.000 de cetăţeni. Activitatea ARLUS s’a desfăşurat în toate domeniile de activitate, in şcoli şi universităţi, în fabricile şi unităţile socialiste de v tacă, unde în cadrul Cercurilor s’au făcut cunoscute măreţele realizaţi ale oamenilor sovietici. După aceasta au luat cuvântul. Matei Vasile, muncitor la fabrica „23 August". Chintă Dumitru, deja: Atelierele CFR Nicotină. Trifan Ioan, ţăran muncitor din Tg. Frumos. Boţan Nicolae, profesor universitar. Schreiber, funcţionară, prof. Iittrion Atanasie şi ţăranca muncitoare Chirică Eusabeta. ULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT Campionatul 8.P.8. de ciclism pe pistă continuă astăzi Azi la orele 15, pe velodromul „Dinamo“ din Şos. Ştefan cei campionatele de ciclism pe pistă ale R.P.R. continuă cu disputarea probei de urmărire individuală pentru categoriile I-a, Il-a, IlI-a şi a IV-a. Proba, de urmărire se aleargă pe 10 tururi, concurenţii pcvn.no p.. puncte diametral opuse. Concurează cu şansemorop victorie consacraţii M. Niculescu, E. Norhadian, M. Mihăilescu şi tinerele speranţe I. Ioniţă, Navrea şi Chivu campionul naţional de anul trecut al probei. In categoriile inferioare se prezintă cu şanse de izbândă . r. rr.' -.-nt-... Nuţă Petrie, Mârşan, Szabó şi Boca, iar la fete Venera Vasilescu, A. Maxim şi Norma Klein vor concura pentru primele locuri. Iată acum ordinea în care se va disputa cursa de urmărire individuală la categoria I-a: Norhadian—Voinescu, Ioniț?—Voineanu, Petrescu—Mateescu, Mihăilescu—Ciohidaru, Reinhardt—Olah, Maxim—Angelescu, Niculescu—T.dacomban, Naidin—Pantazescu, Voicu— Marulis, Bookman—Popescu, Șandru— Spulbatu, Gocirhan-Cociumian, Stănescu—Toncu, Chivu—Ștefănescu. CCA-Dinamo Oraşul Stalin 4-2 (0-1) Desfăşurată Miercuri şi Octombrie pe Stadionul Giuleşti în faţa a peste 7.000 specatori, partida dintre echipele C.C.A. şi Dinamo Oraşul Stalin din cadrul sferturilor de finală ale Cupei R.P.R. de football nu a reuşit să se ridice la un nivel tehnic superior, ambele echipe practicând un joc confuz. Victoria a revenit formaţiei C.C.A. cu 4—2 (0—1). Totuşi dacă la 1—1 dinamoviştii n’ar fi ratat 11 m. prin Frăţilă, rezultatul le-ar fi putut fi favorabil. înfrângerea dinamoviştilor se datoreşte în mare măsură inexplicabilei comportări a lui Cioboată şi nesiguranţei portarului Constantinescu, care primit două puncte parabile. Au marcat pentru învingători Ferenezi (2), Zavoda şi Drăgan, iar pentru învinşi Calomfir şi Petculescu. A arbitrat corect St. Alexandriu următoarele formaţii : C.C.A. : Tr. Ionescu, Cernea, Rodeanu, Balint, Apolzan, Serfözö, Ferenezi, Roman, Drăgan, Zavoda, Moldoveanu. Dinamo (Oraşul Stalin) : Constantinescu, Fruth, Cioboată, Călinoiu, Frăţilă, Siminescu (Cuconeş), Petculescu, Sârbu, Calomfir, Teodorescu, Mihai. Sâmbătă se desfăşoară partida Locomotiva Buc. - Partizanul Buc. întâlnirea de football dintre echipele Locomotiva Bucureşti şi Partizanul Bucureşti, contând pentru campionatul naţional, care urma să se desfăşoare astăzi pe terenul I.C.A.S., se va disputa Sâmbătă 14 octombrie, orele 15,45 pe acelaș teren. CURIER JUDICIAR DREPTUL DE RECURS AL BĂNCII DE STAT IN PROCESUL DE DEVIZE LA INSTANŢELE MILITARE Tribunalul militar din Timişoara condamnase pe Nubel Garabeţeanu la 5 ani închisoare şi confiscarea averii, pentru acte preparatorii în vederea trecerii frauduloase a frontieră, la 5 ani închisoare şi 50.000 lei amendă pentru delictele de deţinere, transport şi încercare de export de aur pe care şi-l pregătise spre a trece cu el frontiera; la 2 ani închisoare şi 10.000 lei amendă, pentru infracţiunea la legea portului armelor prin aceea că a deţinut arme fără a avea autorizaţia cerută de lege. Prin aceeaş sentinţă au mai fost condamnaţi : I. Kehaioglu la 2 ani închisoare pentru complicitate la încercarea de trecere frauduloasă a frontierii; Emilia Nadran şi Florica Moses, la câte 8 luni închisoare pentru complicitate la încercarea de trecere frauduloasă, tribunalul nereţinând în sarcina Floricăi Moses inculparea de comercializare a metalelor preţiase cuprinsă în rechizitorul parchetului. împotriva sentinţei tribunalului militar au făcut recurs la Curtea de Casaţie Militară, atât inculpaţii condamnaţi, cât şi Banca de Stat. Curtea de Casaţie a respins recursurile inculpaţilor, constatând că instanţa de fond a făcut o justă aplicare a codului penal şi a legii devizelor ca şi a legii pentru circulaţia metalelor preţioase condamnatul pe inculpaţi la pedepsele arătate. Ea a respins însă şi recursul Băncii de Stat pe o consideraţie de drept şi anume, că potrivit art. 394 din codul justiţiei militare, dreptul de recurs îl au numai inculpatul şi parchetul, şi că în conformitate cu art. 100 din acelaş cod, acţiunea părţii civile nu poate fi valorificată în fața instanţelor militare, ci numai în fața celor civile. Procurorul general R.P.R. găsind aceasta soluţie neconformă cu dispoziţiile legilor devizelor, a introdus un recurs extraordinar (cerere de îndreptare) la Suprema Curte, pe următoarele temeiuri : din dispoziţiile legilor speciale referitoare la devize şi aur Nr. 284/947 şi 238/946, acţiunile penale şi civile sunt inseparabile, aşa că prevederile art. 100 şi 349 din codul Justiţiei militare nu şi-au aplicaţia. Banca de Stat în asemenea procese este citată obligator în faţa instanţelor penale, nu numai în calitate de parte civilă, dar şi ca mandatară a Statului, cu dreptul de a susţine în faţa instanţelor de judecată acţiunile penale, că deci în cadrul acestor legi speciale cari conferă Băncii de Stat această dublă calitate — de parte civilă şi de mandatară a intereselor Statului cu privire la acţiunea penală — nu caracterul instanţei determină procedura de urmat în sancţionarea infracţiunilor la aceste legi, ci, înfrângerea acestor legi impune instanţei aplicarea normelor prevăzute de ele. Suprema Curte, secţia penală, admiţând cererea de îndreptare a procurorului general R.P.R. a desfiinţat decizia Curţii de Casaţie Militară numai în partea privitoare la respingerea, ca inadmisibil, a recursului Băncii de Stat şi a dispus trimiterea cauzei la instanţa militară spre a se proceda la judecarea ei. INFRACŢIUNE ECONOMICA Gheorghe Ghiniţă şi Ferdinand Ceară, ambii din com. Clinceni-Ilfov, fiind descoperiţi că se îndeletnicesc cu tăbăcirea de piei achiziţionate în mod ilicit şi pe care apoi le vând tăbăcite, au fost trimişi în judecată pentru sabotaj. Tribunalul Ilfov secţia I-a penală i-a condamnat la câte 3 luni închisoare şi la despăgubiri civile. Tipografia UNIVERSUL întreprindere Industrială de Stat București Str. Brezoianu Nr. 23-25 ŞTIRI DIN ŢARĂ Brăila, fr. — In sala CCFS din localitate a avut loc într'un cadru festiv instalarea Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport al raionului Brăila. Din noul comitet fac parte: Rusu Alexandra., preşedinte; Frumuzactie lordache, Toma Constantin, Roman Alexandru, plat. Prisăcaru, Popa Teodora şi A. Căndac. Târgovişte. II. — Muncitorii ţesătoriei „Const. Ivănuş“-Brăneşti, au reuşit pe luna Septembrie să realizeze economii în valoare de 1.186.000 lei, din confecţionarea a 1.741 suveici. Focşani 1L. Din întâmpinarea zilei de 7 Noembrie, cenaclul Merei „Al Bălcescu" din Focşani, a organizat un concurs de poezii, schiţe şi nuvele care să oglindească dragostea fierbinte atoporului muncitor din ţara noastră faţă de marea Ţară a Socialismului, Uniunea Sovietică, eliberatoarea şi prietena ţării noastre. Cele mai bune lucrări vor fi premiate. Ar Iaşi, 11. — In localitatea Ruginoasa, din Raionul Paşcani, s’a construit un nou local de şcoal, pentru ciclul I şi II. In prezent se execută lucrările de finisaj astfel că, în curând, elevii vor putea să înveţe în noua şcoală. ----------♦(?»-------- Ar Lucrează in contul anului 1951 ORAŞUL STALIN, 11. Organizându-şi temeinic întrecerile socialiste şi folosind cu pricepere şi stăruinţă materialele trimise din Uniunea Sovietică, muncitorii uzinelor „Metrom“ au reuşit ca în ziua de 1 Octombrie să împlinească sarcinile cuprinse în planul de muncă pe anul 1950. Din această zi îi produc în contul anului 1951. CONSTANŢA, 11. — Turnătorul Purcăreanu Ion, din întreprinderea metalurgică „Secera şi Ciocanul“, a reuşit să termine planul de producţie pe anul 1950, încă de la data de 20 Septembrie. El lucrează astăzi în contul anului 1951. La fel şi strungarul Panică Iancu care prin înlăturarea timpilor morţi a reuşit să obţină realizări însemnate, dând piese strungite în contul lunei Mai a anului viitor. Tânărul sudor Cristocea Gheorghe lucrează deasemeni in contul anului 1951. CLUJ: 11. — Muncitorii şi tehnicienii fabricei de ghips „RAPID“ din comuna Aghireş, raionul Huedin (regiunea Cluj) şi-au terminat sarcinile cuprinse în cadrul Planului pe anul 1950 în ziua de 5 octombrie. Ei produc astăzi în contul anului 1951. S-au evidenţiat cu ocazia terminării Planului pe acest an pe binele Pulas Kerekes loan, Teli Szöcs loan şi Maria Matei. Ar Ar CÂRTI NOUI „SA insamantam la timp si in BUNE CONDIŢII CEREALELE DE TOAMNA“ Editură de Stat, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, a tipărit recent broşura ,,SA ÎNSĂMÂNŢĂM LA TIMP ŞI IN BUNE CONDIŢII CEREALELE DE TOAMNĂ“, care vine în ajutorul ţărănimii muncitoare cu sfaturi şi explicaţii amănunţite în privinţa pregătirii pământului şi întrebuinţarea îngrăşămintelor, pregătirea seminţelor, executarea însămânţărilor, îngrijirea semănăturilor toamna şi iarna, şi organizarea muncilor, precum şi o serie întreagă de exemple din realizările colhozurilor din I URSS care obţin recolte imposibil de obţinut într’un regim de exploatare capitalistă. Broşura mai cuprinde şi un tablou cu data însămânţărilor pe regiuni pentru toamna anului 1950, la grâu, secară, orz, borceag şi răpită. „VIAŢA FERICITA A TINERETULUI COLHOZNIC“ Broşura „Viaţa fericită a tineretului colhoznic“ apăruta de curând în Editura Tineretului, înfăţişează cu numeroase exemple felul în care au posibilitatea să muncească, să înveţe, să-şi petreacă timpul lor liber, să-şi însuşească noi metode de muncă, tinerii din colhozuri. Vorbind despre aspectele variate ale activităţii tinerilor colhoznici din U.R.S.S. şi despre dragostea cu care ei muncesc şi învaţă pentru a fi cât mai folositori Patriei Socialiste, broşura aceasta contribue la educarea tinerilor ţărani muncitori din ţara noastră, în spiritul luptei pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru făurirea şi în satele noastre, a vieţii de belşug şi lumină pe care o trăiesc tinerii colhoznici. MA 11 I . Vineri 13 Octombrie 1950 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 5.57. Deschiderea emisiunii. 6.00. Gimnastică. 6.10. Radio-Jurnal. 6.25. Muzică pentru fanfară. 6.35. Artişti ai muzicii populare româneşti. 6.55. Buletinul de ştiri în limba rusă. RADIO BUCUREŞTI I 7.00. Arii şi scene din opere. RADIO ROMANIA 7.00. Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 7.30. Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“. 7.43. Muzică uşoară. 7.55. Buletin de ştiri. 8.00. închiderea emisiunii. 8.00— 8.09 pe Radio România şi Radio Bucureşti I. Jurnal în limba bulgară. 10.00— 10.15. Postul pe 32,4 m. Emisiune pentru Radiodifuziunea Sovietică. RADIO ROMANŢA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 12.57. Descinderea emisiunii. 13.00. Cotele apelor Dunării. 13.02. Buletin de ştiri şi Revista Presei. 13.17. Orchestra Ionel vlădescu, solişti: Amelia Serghescu şi Petre Mateiciuc. RADIO BUCUREŞTI II 12.57. Deschiderea emisiunii. 13.00. Muzică populară românească. 13.15. Piese de concert. 13.45. Muzică uşoară. 14.15. Muzică variată. 14.45. Cântece patriotice. 15.00. Recomandări din programul de a doua zi. Inchidere a emisiunii. RADIO ROMANIA 13.30. Emisiune în limba germană. RADIO BUCUREŞTI I 13.30. Orchestra Ionel Vlădescu, solişti: Amelia Serghescu şi Petre Mateiciuc. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 13.45. Fragmente simfonice. 14.00. Cronica vieţii culturale sovietice. 14.15. Cântece populare despre Marele Stalin. 14.30. Muzică. Material politic. 15.00. Ora copiilor. 15.30. Radio-Jurnal. 13.45. Corul Comitetului de Radio, interpretează Cântece de pace. 16.00. Buletin meteorologic. 16.03. Recomandări din programul de a doua zi. 16.04. închiderea emisiunii. 14.30—14.45. postul pe 32,4 m. şi Radio România Liberă pe 48,3 m. Emisiune în limba greacă. 14.45—15.00. Postul pe 32,4 m. Radio România Liberă pe 48,3 m. şi Radio Timişoara pe 540 m. Emisiune in limba sârbă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 17.57. Deschiderea emisiunii. 18.00. Recomandări din programul de seară. 18.01. Conferinţă (Material politic). 18.10. Instrumente diferite. 18.30. Curs de limba rusă. RADIO BUCUREŞTI I 19.00. Muzică din filmele sovietice şi româneşti. 19.10. Carnet Culturali. Cronica cinematografică. 19.25. Muzică din filmele sovietice şi româneşti. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 19.00. Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI TI 19.30. Muzică cerută de ascultători. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA 20.00. Radio-Jurnal. RADIO BUCUREŞTI II 20.00. Seară de operă: Falstaf de Verdi. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 20.15. Lecţia de noţiuni muzicale: Simfonia. 21.15. Scriitorii noştri 21.30. Muzică uşoară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADII BUCUREŞTII I 22.00. Radio- Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI ! 22.25. Buletinul de ştiri în limba rusă. 22.30. Cântă quartetul format din: Gabi Grubea vioara I-a, Isidor Wexler vioara II, Marcel Schor violă şi Ion Fotino violoncel. 23.00. Muzică populară românească. 23.30. Radio-Jurnal. 23.35. Suite de dansuri. 24.00. închiderea emisiunii. RADIO BUCUREȘTI II 22.15. Muzică populară variată. 22.45. Muzica uşoară. 23.00. închiderea emisiunii. 29.30—20.00. Postul pe 22,4 m Postul pe Unda Scurtă pe 25 m. și Radio România Liberă pe 48,3 m. Emisiune pentru străinătate în limba română. 20.00—23.00. Postul pe 32,4 m. Postul pe Unda Scurtă pe 25 m. şi Radio România Liberă pe 48,3 m. Emire pentru străinătate. 20.00. Emisiune în limba greacă : Opere ale compozitorilor noştri inspirate de lupta pentru pace. 20.30. Emisiune în limba sârbă : interpreţi fruntaşi ai artei româneşti. 21.00. Emisiune în limba germană : Muzică patriotică. 21.30. Emisiune în limba rusă: Cântece pentru Stalin. 22.00. Emisiune în limba engleză : Muzică populară românească. 22.30. Emisiune în limba franceză : Cântece de masse. POSTUL RADIO TIMIŞOARA 18.57. Deschiderea emisiunii, is.pp. Emisiune pentru Banat în limba română. 19.10. Concert de muzică germană. 19.45. Emisiune în limba germană. 19.45. Orchestre de instrumente populare: Dirijor Osipov. 20.00. Radio-.Jurnal (cu Radio România şi Radio Bucureşti I). 20.15. Din muzica de balet a lui Cicaikorvski. 20.30. Emisiune în limba sârbă (cu Posturile pe 32,4 m. 25 m. și 43,3 m.). 21.00. Muzică uşoară. 21.15. Emisiune în limba maghiară. 21.36. închiderea emisiunii.