Universul, octombrie 1950 (Anul 67, nr. 226-251)

1950-10-14 / nr. 237

ŞCOALA DIN SATUL GÂRCINI Aruncat undeva, uitat de toni, se afla în trecut satul Gârcini. Dacă treceai coama de aliciui, ce coboară în pantă domoală pe Valea­ Tărlungului, un tablou jalnic îţi apărea înaintea ochi­lor. Acestea sunt oare frumuseţile idilice ale satului nostru descri­se de Alecsandri? Unde erau flăcăii şi fetele­ vesele ce se în­torceau acasă de la cosit? Unde erau căsuţele proaspăt spoite, pete albe în mijlocul verdelui grădinilor? Nimic din toate aceste peisa­gii nu putea fi văzut la­­Tăr­­cinî. Colibe negre, înfundate în pământ, copii, fete, flăcăi îm­brăcaţi în soirenţe şi cu feţele supte de oboseală şi foame. Rar se vedea o casă mai răsărită cu un petec de grădină. Greu o mai duceau cei din Gârcini. Oricât munceau ei, tot nu reuşeau să-şi­ creeze condi­ţiile unui trai­ mai bun. Dar, iată că şi pentru romii ’ăin acest sat, uitat de cei ce conduceau treburile ţării în trecut, au în­ceput să se arate zorile unei vieţi noi. Odată cu toate prefa­cerile înfăptuite în ţara noastră, a­ început să se prefacă şi acest sat. Multe s'au schimbat în Gârcini. In primul rând oame­nii. Lor li s’a arătat că au ace­leaşi drepturi ca şi ceilalţi lo­cuitori ai ţării şi deci şi ei se pot folosi de toate bunurile existente. De curând, cei din Gârcini­ s'au gândit să-şi clădească la ei în sat o şcoală. ,,Adică, de ce n’am avea şi noi o şcoală în care copiii noştri să înveţe a desluşi buchiile?“ şi-a­u spus mulţi dintre, ei. Şi au por­nit-o la lucru. Mic şi mare, tâ­năr şi bătrân, au ajutat la cons­truirea şcolii. Ştiau ei ce în­seamnă să fie o şcoală în sat, le explicase doar de atâtea ori învăţătoarele Ludmila Trifon şi Eugenia Antonie! Cât de mult se bucurau cu toţii văzând, cum pe zi ce tre­ce, clădirea se înalţă. Comitetul provizoriu raional s’a îngrijit in mod deosebit de această lu­crare, trimiţând materialele de construcţie şi meşterii necesari. Şi astfel, lucrând cu tolii, umăr la umăr, primind ajutorul şi sfatul dela cei ce conduc, clădi­rea a fost terminată. Zilele acestea, două femei se urcaseră in autobuzul care face legătura între Oraşul Stalin şi satele depe valea Tărlungului. Erau două femei muncitoare din satul Gârcini ce se întorceau acasă dela târgul din acea­ zi.. După ce şi-au găsit loc pentru desagii cu cumpărături, s’au a­­şezat şi ele pe bancă şi au în­ceput să vorbească. „...Şi aşa, soro,­ la 1 Noem­­­brie, se va deschide şcoala şi la noi în sat. Copiii noştri, nu vor mai face drumul lung şi obositor prin ploaie şi frig până la şcoala din Satulung’’. „De, dragă, vremurile s'au schimbat şi pentru noi, romii. Am muncit şi vom avea, parte de munca noastră. In şcoala noastră vor învăţa carte 120 de copii. Şi mai ştii, poate chiar şi noi, cei bătrâni, ne vom lua la întrecere cu ei". Femeile au tăcut. Drumul lor se apropia de sfârşit. Prin faţa lor se perindau peisagiile atât de cunoscute. Iată, că au trecut coama dealului, ce coboară în pantă uşoară, spre valea Tăr­lungului. In faţa lor, a codrut satul Cârciif. Dar un sat nou, nu cel cu colibe înfundate în pământ şi cu­ copii în solrenţe. Un sat cu clădiri noi, curate şi printre care domină clădirea mare frumoasă, a şcolii. Au de ce să fie mândri şi mulţumiţi locuitorii acestui sat. Au muncit şi roadele se văd. Vor munci şi viaţa lor se va schimba mereu, mereu în bine. „Mi-a scris băiatul să particip la vot“ Mediaş, 11. — In 2 zile aproape 2000 cetăţeni din Mediaş, români, maghiari, saşi şi romi, s-au în­scris în registrele electorale. Văduva Boto­şan Maria din str. Olga Bande nr. 1, in vârstă de 61 ani, se înscrie acum pentru pri­ma oară în registrul electoral. — „Mi-a scris Ionică, băiatul meu, care e student la Leningrad, povestea ea celor dimprejur, — să particip la vot, că e pentru ferici­rea noastră, a celor care ne tru­dim, să facem din ţara­ noastră o tară fericită, îmbelşugată. El a­ ve­nit in vard şi mi-a povestit cu câtă bucurie s’au prezentat oame­nii sovietici la birourile electorale pentru a se înscrie. Am suferit destul in trecut când burghezii au încercat să ne facă să credem că noi femeile am fi mai prejos decât bărbaţii". Mecanicul Bojoc Nicolae, de la uzinele „Vasîa Vasilescu“ din lo­calitate, a venit să se înscrie şi ei în registrul electoral Mereu alţi şi alţi oameni ai mun­cii prezintă buletinele pentru a fi înscrişi în registrul electoral. Operaţia de înscriere se desfă­şoară în ordine. Şiruri de cetăţeni, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, se perindă necontenit în faţa bi­roului. Plecând apoi la treburile lor, ei discută cu aprinder­e despre în­semnătatea alegerilor, despre rea­lizările de până acum ale regimu­lui şi despre viitorul fericit care se deschide în faţa poporului mun-­­ citor din Patria noastră. MATA cu ADMINISTRAŢIA PENTRU TRANSPORTURI AUTOVE­HICULE caută spre imediată angajare contabili cu pregătire profesională temeinică pentru ocuparea­ a 30 posturi de revizori contabili ce sunt vacante astfel : 10 LA BUCUREŞTI 4 l­A TG. MUREŞ 7 LA CLUJ 9 LA IAŞI Cererile de angajare vor fi adresate Direcţiunilor Regionale din localităţile respective. Prezentul anunţ anulează pe cele apărute anterior. UZINELE METALURGICE „VULCAN“ Str. Samuil Vulcan Nr. 10 angajează tâmplari psintru a fi recaSiHeafl în meseria de Modelled. Prezentarea la Uxină, în­tre orele 11—14. Mașină Gestetner Mașină de scris Mașină de calculat Casă de bani Dulapuri metalice (Fichet-uri) Cumpără INSTITUTUL DE ARTĂ CINEMATOGRAFICĂ B-dul 6 Martie Nr. 65 Telefon: 6.33.98 FABRICA RADIO POPULAR str. Bahuiul 82 angajează imediat: — INGINER ELECTROME­CANIC POLIGLOT, pentru serviciul de documentare tehnică — ACHIZITOR MATERIA­LE radio — MAGAZIONER — AJUSTORI — STRUNGARI — DESENATORI cons­tructori utilaj Persoanele care ne trimit sume de bani cu mandate sau cecuri sunt rugate să scrie foarte citeţ şi exact numele și adresa. TECffilCA TEXTILĂ STR. FIMtBlaSSal TS BIS (prim Bonaparte) căutăm PAZNICI cu acte în regulă Si OAMENi DE SERVICIU DEPARAZITAU! Distrugerea plo­şniţe­­îor, gândacilor, etc. exe­cută stsinfiSic şi rapid cooperativa „ALiZASUL"' Bucureşti, Calea Grivinei Nr. 112, telefon 4­ 44.90 In cinstea „Lunii Prieteniei Româno-Sovietice” Aspecte dela Expoziţia „U.R.S.S. în fruntea Suptei mani, comute­s rami­­­s» tm­­ „« m Bela corespoaaâeiaţia Moşivă Brăila, 11. — In cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, a, avut loc într’un cadru festiv în sala ARLUS din Piaţa Lenin, des­chiderea expoziţiei „Noi suntem pentru pace şi apărăm pacea". La­ deschiderea expoziţiei, a luat parte un mare număr de oameni ai muncii veniţi să cunoască ma­rile realizări ale oamenilor muncii din Uniunea Sovietică. . D-na. Florea Victoria, din par­tea Asociaţiei ARIUS, raionul Brăila, luând cuvântul a vorbit despre marile realizări înfăptuite in Uniunea Sovietică. Asistenţa­­ a vizitat apoi expozi­ţia care cuprinde tablouri repre­zentând viaţa marilor dascăli ai omenirii muncitoare. Un stand special­­ ocupă lupta pentru pace a oamenilor muncii, din Uniunea Sovietică, din ţările de democraţie populară şi din ţă­rile capitaliste. Oraşul Stalin, n­. — Intr’un cadru festiv s’a deschis în sala Teatrului de Stat Luna Priete­niei Româno-Sovietice. Cu acest prilej, preşedintele Co­mitetului Provizoriu al oraşului Stalin, Florea Bujoreanu, a sub­liniat ajutorul frăţesc pe care Uniunea Sovietică l-a acordat ţă­rii noastre din prima zi a elibe­rării ei de către glorioasele arma­te sovietice. „Numai datorită acestui ajutor, poporul român, eliberat de sub ti­rania fascistă a putut păşi liber şi hotărit pe drumul unei vieţi noul al construirii socialismului. Aju­torul Uniunii Sovietice constitue temelia biruintii în muncă a sa­CONFERINŢA D­ESPRE „PRIE­TENIA CU­ URSS“. Tot in cinstea­ Lunii Prieteniei Romăno-Sovietice, sub auspiciile Asociaţiei ARLUS. d. Jalbă Si­­mion a vorbit in sala cinematogra­fului „11 Iunie1" despre „Pacea şi propăşirea R.P.R. sunt asigu­rate prin prietenia cu U.R.S.S.". Au mai avut loc următoarele conferinţe: Hendoreanu (Gheorghe) in sala Căminului ,,C. I. Parhon Manole Ion, în sala „Vasile Roai- I­tă", Voicu Manole, în sala „Ana Ipătescu1"; Rusu Anghel, in sala „A. S. Puşkin"; Bălănescu Dumi­tru, în ■ sala, Brăiliţa" şi Moisescu Elena în sala Căminului Cultural „Radu Negru". Conferenţiarii au subliniat im­portanţa prieteniei romăno-sovie-­­ tice.­­ După fiecare conferinţă a urmat­­ şi un bogat program artistic, menilor cinstiţi din ţara noastră”. Poporul muncitor nu va putea uita jertfele de sânge ale ostaşilor sovietici pentru desrobirea ţării, aşa precum nu va putea uita spri­jinul­­ frăţesc acordat de Uniunea Sovietică în desvoltarea industriei, in organizarea agriculturii pe noui baze şi în îndrumarea poporului muncitor român pe făgaşul de via­ţă nouă liberă şi fericită. La Focşani Focşani, 11.­­ Manifestaţiile în cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice au început în localitate­­ printr-o însufleţită adunare festi­vă care a avut loc la teatrul ,,Gh. Dimitrov“. Cu acest prilej, d. Nica Neculai, secretar al Comitetului Regional P.M.E. Puiua a vorbit despre „Prietenia Rom­âno-Sovietică, che­zăşia independenţei şi libertăţii pa­triei noastre,­­ garanţia victoriei pe drumul construirii socialismului". Programul manifestărilor din cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice cuprinde numeroase con­ferinţe, adunări în cadrul cluburil­l­­or, colţurilor roşii, căminelor cul­turale, etc. prin care se vor popu­lariza uriaşele realizări ale Uniu­nii Sovietice, în toate domeniile vieţii politice, economice şi cultu­rale. In cadrul acestui program,a doi 12 ari. va vorbi la teatrul „Gh. Dimitrov“ d. Gheorghiu Dumitru, despre „Principiul patriotismu­lui sovietic şi al internaţionalis­mului proletar, în lupta pentru construirea comunismului şi pen­tru apărarea păcii“. O frumoasă expoziţie la Constanţa Constanţa, 11.­­ In cinstea Lunei Prieteniei Româno-Sovieti­ce, Regionala Artus-Constanţa, a­u organizat, la Staţiunea Agricolă Experimentală Valul lui Trei an, o frumoasă expoziţie care reprezin­tă realizările sovhozului „Gi­gant“, şi care oferă posibilitatea muncitorrilo­r din gospodăriile a­­gricole de Stat, Staţiuni de Ma­şini şi Tractoare, membrilor co­lectivişti şi ţărănimei muncitoare să vadă aspecte minunate din ma­rile realizări ale celei mai înain­tate agriculturi şi zootechnii din lume, agricultura şi zootechnia din Uniunea Sovietică. „Nu voie uita niciod­ată jertfele ostaşilor sovietici’ ibuuum m . izussum z* jr Buasim v­, ■ a ■ Constituirea Consiliului Regional al Frontului Democraţiei Populare la Constanţa CONSTANŢA, n­. — In ziua de 6 Octombrie a fost constituit la Constanţa Consiliul Regional al Frontului Democraţiei Populare având următoarea alcătuire : Ros­­natovschi Tudor şi Muslim Ghe­­rim, din partea organizaţiei re­gionale P..M.R., Ciocan Marin din partea Comitetului Provizoriu re­gional, Constantin Vasile şi Dra­­goş Petre din partea Consiliului Sindical regional, Preda Vasile din partea Frontului Plugarilor, Antohi Maria din partea U.F.D.R., Sişu Marin de la Direcţia Generală a Canalului, Visel Halil din partea Comitetului Democrat Turco-Tă­­tar, Lupu Constantin, utemist, Me­sia Hacieturian din partea Frontu­lui Democrat Armfian, Zilberman Mişu din partea C.D.E., Dumitru Dumitru de la Uniunea Regională a Cooperativelor de consum. Pre­şedinte al Consiliului Regional al Frontului Democraţiei Populare va fi Muşat Constantin, lăcătuş, iar secretar Iordănescu Dumitru, se­cretar al Comitetului Regional P.M.R. ÎNSCRIERILE in registrele ELECTORALE CONSTANŢA, 11. Cetăţenii din oraşul Constanţa au şi început să se prezinte în număr mare pentru a se înscrie în re­gistrele electorale. Astfel, muncitorul Moise Ion, de la întreprinderile P.C.A., este primul care s-a înscris în listele electorale ale sectorului V din cartierul Anadaichioiu. El și-a exprimat cu acest prilej bucuria că va putea alege pe cei mai des­­toinci şi cinstiţi oameni la condu­cerea treburilor­ obşteşti. Al doilea înscris pe listele elec­torale ale acestui sector, este tâ­nărul Andrei Cristache în vârstă de 20 ani, muncitor tipograf. El votează pentru prima oară în viaţa­­lui, şi este convins că vo­tul lui, alături de cel al tuturor oamenilor muncii, va fi un cuvânt pentru pace, progres şi socialism. După ei s-au înscris în regis­trele electorale alţi şi alţi cetă­ţeni din cartier, bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici. Numărul lor creşte mereu, la toate centrele din oraşul Constanța. MS­na. Publicitate OFERTE SERVICIU ANGAJEZ femeie vârstă, curățenie 3 zile săptămânal. Doamna Popp, Sf-tul Ionică 6._______________ 27­­ ANGAJEZ ucenic intern la cismă­rie. Dudeşti 107, Sandu._________37 ANGAJEZ gospodină la toate, tra­tament bun. Prezentarea 8—10 di­mineaţa, Cal. Floreasca 86, et. I. ANGAJEZ femeie serioasă, in vârs­tă, pentru copil de un am, ajute me­­i na3- Sir­ Lăptari 5 (Tei), Sunaţi. ANGAJEZ femee externă, preferin­ţă ardeleancă. Orele 8—14, Stănescu, Ziduri 25. Tramvai 16 cap. 67 K­ESDERI » ALEXANDRINA Georgescu pierdut­ă,­­ act concesiune foc Cimitirul Bellu­­­ţi Sura 90 lo­cul 10. 39 AIUSENIE Ileana, Episcopu Radu 43, pierdut Buletinul Populaţiei 9585 circa 5. Declar nul. 35 BIR. pop, nr. 412/937 eliberat de circ. 13, pe numele Haplea loan, pierdut pe 26 Septembrie 1950. BINOCLU Îmbrăcat sidef, c­u piele neagră, pierdut maşina 47, seara 8 Oct. Recompensă. Telefonaţi 5.64.8, între orele 17—24. 60 BUNDEI Neacşa, văduvă de război, comuna Policiori-Buzău, pierdut ti­­tlul de pensie nr. 15.988. 80 BEN LI­AN Mariam pierdut adeverin­­ţă nr. 6492 eliberată de Ministerul Afacerilor Interne, cu viza de şede­­re în ţară pe 1951. Declar nulă. BARBULESCU A. Constantin ,pier­­dut titlul de pensie nr. 38189, com. Cârlogani-Romanaţi. 31 C­ONSTANTINES­C­U Eva­na, p­i­erdut Buletinul identitate 72396 Comand. Miliţiei Capitalei, recompensă,______ CONSTANTINES­CU Teodor, Cazări­mii 69, pierdut biroul populaţiei 3810/ 1949 circa 17,_declar nul. 15 CRIVEŢEANU Niculae, str. Horja38, pierdut Buletinul Populaţie nou 129813, circa 14, declar nul. ________________________________________37 DECLAR nul titlul de pensie nr. 48.796, pe numele Nedelcu Florea, ce l-am pierdut._________________________68 DUMA Zarinca, str. Ogrezeni 11, pierdut Buletinul Populaţiei nou, circa 29. Declar nul. 53 DECLAR nul adeverinţă 5 cl. prima­re nr. 72, eliberat de Şcoala Primară Cegani Ialomiţa, cu numele Stan R. Gheorghe. 4 DECLAR nul carnetul de sindicat pierdut cu numărul 32778/1624, Ma­rinescu Ion, str. Călăraşi 67,__________ EREMIA C. Victor Barbu, str. Mir­­cea Vodă 66, pierdut Buletinul popu­laţiei circa 12. Declar nul._________ GANTA N. Ion am pierdut cartela de alimente B, cu nr. N­6OB8 pe data de 3 octombrie 1950, declar nulă. FIIND pierdut certificatul de absol­­vire Şc. de Arte şi Meserii, pe nu­mele Palici Ion nr. 41/930 Satu Mare, îl declar nul. 76 ILTE N. Badea, pierdut certificat e­­liberat de şc. Arte Meserii Târgo­­vişte 1937. Declar nul ■_____________ MITROFANOV Nicolaie, str. Prîrîtu­­lui 81, Buletinul Identitate nou nr. 207.062 circa 30. Declar nul. 59 MOŞTENITORII Gib. Voicu, pierdut actul concesiune, locul 49, figura­­ 24, Cimitirul Colentina, și îl declară nul.____________________________________75 PIERDUT, N. Men­edinţeanu, strada Ileana Cosinzeana nr. 15, carnet me­dical, declar nul._____________________2 PĂDURE Dumitru, calea Rahovei 428 pierdut Biroul Populaţiei circa 30, carnet sindical, mai multe acte. De­clar nul. 1 POTASMAN Elvira pierdut diploma bacalaureat seziunea Iunie 1932 şcoa­la pedagogică de fete nr. 2 Bucu­reşti, _ __ _____________43 POPA P. Ion, şos. Mihai Bravu 219, pierdut Extract naştere şi Certificat Şcoala primară, declar nule. PIERDUT permis fiscal 32290­ 94, au­toturism, pe numele Comisia Orga­nizare Cooperaţie Ilfov, se declară nul. 3 PIERDUT Biroul Populaţie 2947, nu­mele Apostol S. Dumitru, eliberat circa 36 Bucureşti. 11 PIERDUT Buletinul Identitate elibe­­rat circa 22­­Miliţie, carnet sindical Sandu D. Ion, declar nul. PIERDUT Cartea Sănătate 350564 eliberat Alimentara Bucureşti, Beno David, declar nul. 13 PIERDUT actul de veci Reînvierea fig. K 35, locul 78, Gh. Lupu şi Gh. Ionescu, str. Constanţa 9. 19­­ PIERDUT cartele alimente IB 023748 I Radu Victor şi D 105179 Filip Ecate­­­rina,___________________________________21 . PIERDUT Buletinul Identitate 1950, eliberat Miliţia Iaşi, pe numele Gâr­­leanuu Georgeta. Declar nul. Găsito­rului recompensă. Adresa: Rădeşti- Muscel,________________________________27 PIERDUT Bul. Identitate seria 075401 circa VIII Miliţie, carnet Sindical e­­liberat Sind. Alimentaţiei, Niţă Du­mitru, str. Glucozei 162.____________27 PIERDUT Buletin Identitate 4530 eli­­berat circa 49. Declar nul. Ionescu Constantin.____________________________32 PIERDUT act căsătorie Maria Fra­­tiţa, eliberat Primărie Chișinău, de­clar nul._______________ 33 PIERDUT actul concesiune din 1901, loc.^Veci Cimitirul Bellu, figura 46, locul 9, Elena I. Neniţescu. ________________________________________42 PIERDUT Ion Consignaţie nr. 9737, Popovici Branişte 32. 49 PIERDUT Buletinul Identitate Emre Niculae com. Otopeni Ilfov 1692/1950. declar nul. 52 PIERDUT Buletinul identitate D. C. 228792/3992 pe numele Arghira Nag­ler, declar nul._______________________57 PIERDUT certificat de şcoală pe nu­mele Mottl Michael, declar nul. PIERDUT Biroul Populaţiei 3239, 5 August 1940, circa 28. Doctor Euge­nia Bălănică Bucureşti, Contra A­­miral Negrescu 25. 61 PIERDUT carnet student, numele Iorga Dumitru Colonel anul II Pla­nificare I.S.E.P. Declar nul,_________ PIERDUT Biroul Populaţie nr. 1491, Martin Gheorghe. Declar nul,_______ PIERDUT actele locului de veci din cimitirul Sf-ta Vineri locul 46, fig. 25, pe numele Eliza R. Ionescu. Le declar nule. 78 PIERDUT Biroul Populaţie vechi, 4843 din anul 1930, eliberat circa 36, ştefan Croitoru dial str. ştefan Stoi­­ca 13, Bucureşti, declar nul. 84 PIERDUT registrul de procese ver­bale ale adunărilor generale al so­cietăţii Clădirea Românească S. A„ se declară nul şi fără valoare, _________________________86 SASA inginer Dumitrescu, Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 19, pierdut autorizaţie cimitir Colentina nr. 31, figura K 34, acte şi recipise percep­ţie. Aducătorului recompensă,_______ TONE Vasilica, str. Pitagora 29, pier­dut Buletinul Populației 6853 circa 12, 2 cartele alimente, 2 cartele puncte, carnet cooperator, tichet carne 2 persoane, carnet U.F.D.R. Declar nule: 2090 lei. 72 TERCOVNIC Gheorghe, str. Logofă­tul Tăut 91, pierdut Buletinul Popu­laţiei 107151 circa 13, 2 tichete ali­­mente. Declar nule. 24 UNGUR Teodora, Arad, str. Ural 34, pierdut Buletinul Populaţiei. Declar nul. 54 I Mii de partizani ai păcii din ora­şul Galaţi au vizitat această minu­­na­tă expoziţie. Plecând de acolo Expoziţia „URSS în fruntea lup­tei pentru pace" este o serioasă contribuţie la cunoaşterea replică-de care din vizitatori se simţea mai ușor, realizărilor precum şi a vie­­puternic, mai sigur de victoria­­ toriilor obținute de Marea Uniune păcii. ] Sovietică. Alegerea delegaţilor la conferinţele regionale ARLUS Arad 11.­­ Manifestările în ca­drul Lunii Prieteniei Româno-So­vietice au început în oraşul Arad, prin­­ conferinţa regională ARLUS, care a avut loc în sala căminului cultural central. La conferinţă au participat re­prezentanţi ai Comitetului Regio­nal PMR-Arad, ai organizaţiilor de masă, precum şi delegaţi ai or­ganizaţiilor şi cercurilor ARLUS, din oraşul şi regiunea Arad. Au fost aleşi în unanimitate ca delegaţi la cel de al treilea Con­gres General ARLUS: David Lu­­­­dovic, secretar general adjunct al Consiliului General de Conducere ARLUS, Simion Elisabeta, dela fa­brica ,,30 Decembrie“, decorată cu Medalia Muncii, Goina Gheorghe, președintele gospodăriei agricole colective din comuna Sântana, Po­­povici Arminca, muncitoare dela întreprinderea „30 Decembrie“, Vâlcu Florica, muncitoare la „Tri­coul Roşu“, Nagy Francisc, mun­citor la fabrica „Victoria“, Avra­­muţ Gheorghe, strungar la „Fla­mura Roşie“, Cociu­ban Teodor, lă­cătuş la CFR, Fuchs Andrei, mun­citor la fabrica ,,30 Decembrie“, Bej Angela, inspectoare la Comi­tetul Provizoriu Regional, Col­ari­ni Lucian, Buda Pavel, membri în gospodăria agricolă colectivă din Zăbrani, Marta Elena, ţărancă muncitoare din raionul Tneu, Lu­­luşa Vichentîe,­­fuga loan, dele­gaţi din­ raionul Gurahonţ, Lucaş loan, Ghiţă Iosif, Lajos Constan­tin, activişti ai Comitetului Regio­nal ARLUS. Conferinţa regională ARLUS s-a încheiat cu un program de cân­tece, dansuri şi recitări, prezenta­ta­, de echipa culturală a sindica­tului magazinelor de Stat, LA IAŞI Iaşi 11.­­ Duminică dimineaţă a avut loc, în aula Bibliotecii Cen­trale, Conferinţa Regională AR­LUS. Au luat parte aproape 200 de delegaţi, reprezentând cele 800 de cercuri din Regiunea Iaşi, pre­cum şi un mare număr de invitaţi, muncitori şi muncitoare, ţărani muncitori, ofiţeri şi ostaşi, elevi şi eleve, intelectuali şi funcţionari. Raportul asupra, activităţii des- f­­ăşurate din Octombrie 1948 şi I până in prezent a organizaţiei re- I gioncile ARLUS a fost expus de I prim secretarul Comitetului Regio­nal ARLUS Rateu Constantin. Din acest raport reese că numă­rul cercurilor a crescut dela 222 până la 744, iar numărul membri­lor dela 16.986 la 40.401. Această creştere s’a făcut sub lozinca tra­sată de cel de-al II-lea Congres ARLUS: „Nici un cămin fără Cerc ARLUS". Numărul manifestărilor artistice şi a conferinţelor a depăşit cifra de 3.000 şi a cunoscut o partici­pare de peste 260.000 de cetăţeni. Activitatea ARLUS s’a­ desfăşurat în toate domeniile de activitate, in şcoli şi universităţi, în fabricile şi unităţile socialiste de v­ tacă, unde în cadrul Cercurilor s’au făcut cu­noscute măreţele realizaţi ale oa­menilor sovietici. După aceasta au luat cuvântul. Matei Vasile, muncitor la fabrica „23 August". Chintă Dumitru, deja: Atelierele CFR Nicotină. Trifan Ioan, ţăran muncitor din Tg. Fru­mos. Boţan Nicolae, profesor uni­versitar. Schreiber, funcţionară, prof. Iittrion Atanasie şi ţăranca m­uncitoare Chiri­că Eu­sabeta. ­ULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT Campionatul 8.P.8. de ciclism pe pistă continuă astăzi Azi la orele 15, pe velodromul „Di­namo“ din Şos. Ştefan cei cam­pionatele de ciclism pe pistă ale R.P.R. continuă cu disputarea pro­bei de urmărire individuală pentru categoriile I-a, Il-a, IlI-a şi a IV-a. Proba, de urmărire se aleargă pe 10 tururi, concurenţii pcvn.no p..­ puncte diametral opuse. Concurează cu şanse­­mo­­rop vic­torie consacraţii M. Niculescu, E. Norhadian, M. Mihăilescu şi tinerele speranţe I. Ioniţă, Navrea şi Chivu campionul naţional de anul trecut al probei. In categoriile inferioare se prezintă cu şanse de izbândă . r. rr.' -.-nt-... Nuţă Petrie, Mârşan, Szabó şi Boca, iar la fete Venera Vasilescu, A. Maxim şi Norma Klein vor concura pentru primele locuri. Iată acum ordinea în care se va disputa cursa de urmărire individuală la categoria I-a: Norhadian—Voinescu, Ioniț­?—Voi­neanu, Petrescu—Mateescu, Mihăiles­cu—Ciohidaru, Reinhardt—Olah, Ma­xim—Angelescu, Niculescu—T.­da­comban, Naidin—Pantazescu, Voicu— Marulis, Bookman—Popescu, Șandru— Spulbatu, Gocirhan-Cociumian, Stă­nescu—Toncu, Chivu—Ștefănescu. CC­A-Dinamo Oraşul Stalin 4-2 (0-1) Desfăşurată Miercuri şi Octombrie pe Stadionul Giuleşti în faţa a peste 7.000 specatori, partida dintre echi­pele C.C.A. şi Dinamo Oraşul Stalin din cadrul sferturilor de finală ale Cupei R.P.R. de football nu a reuşit să se ridice la un nivel tehnic supe­rior, ambele echipe practicând un joc confuz. Victoria a revenit formaţiei C.C.A. cu 4—2 (0—1). Totuşi dacă la 1—1 di­na­moviştii n’ar fi ratat 11 m. prin Frăţilă, rezultatul le-ar fi putut fi favorabil. înfrângerea dinamoviştilor se da­­toreşte în mare măsură inexplicabilei comportări a lui Cioboată şi nesigu­ranţei portarului Constantinescu, care primit două puncte parabile. Au marcat pentru învingători Fe­­renezi (2), Zavoda şi Drăgan, iar pen­tru învinşi Calomfir şi Petculescu. A arbitrat corect St. Alexandriu următoarele formaţii : C.C.A. : Tr. Ionescu, Cernea, Ro­­deanu, Balint, Apolzan, Serfözö, Fe­­renezi, Roman, Drăgan, Zavoda, Mol­­doveanu. Dinamo (Oraşul Stalin) : Constan­­tinescu, Fruth, Cioboată, Călinoiu, Fră­ţilă, Siminescu (Cuconeş), Petcu­lescu, Sârbu, Calomfir, Teodorescu, Mihai. Sâmbătă se desfăşoară partida Locomotiva Buc. - Partizanul Buc. întâlnirea de football dintre echi­pele Locomotiva Bucureşti şi Parti­zanul Bucureşti, contând pentru campionatul naţional, care urma să se desfăşoare astăzi pe terenul I.C.A.S., se va disputa Sâmbătă 14 octombrie, orele 15,45 pe acelaș teren. CURIER JUDICIAR DREPTUL DE RECURS AL BĂNCII DE STAT IN PROCESUL DE DEVIZE LA INSTANŢELE MILITARE Tribunalul militar din Timişoara condamnase pe Nubel Garabeţeanu la 5 ani închisoare şi confiscarea a­­verii, pentru acte preparatorii în ve­derea trecerii frauduloase a frontie­ră, la 5 ani închisoare şi 50.000 lei amendă pentru delictele de deţinere, transport şi încercare de export de aur pe care şi-l pregătise spre a trece cu el frontiera; la 2 ani închisoare şi 10.000 lei amendă, pentru infrac­ţiunea la legea portului­ armelor prin­­ aceea că a deţinut arme fără a a­­­­vea autorizaţia cerută de lege. Prin aceeaş sentinţă au mai fost condamnaţi : I. Kehaioglu la 2 ani­­ închisoare pentru complicitate la­­ încercarea de trecere frauduloasă a frontierii; Emilia Nadran şi Florica Moses, la câte 8 luni închisoare pen­tru complicitate la încercarea de trecere frauduloasă, tribunalul nereţi­nând în sarcina Floricăi Moses in­culparea de comercializare a metale­lor preţi­ase cuprinsă în rechizito­rul parchetului. împotriva sentinţei tribunalului mi­litar au făcut recurs la Curtea de Casaţie Militară, atât inculpaţii con­­damnaţi, cât şi Banca de Stat. Curtea de Casaţie a respins re­cursurile inculpaţilor, constatând că instanţa de fond a făcut o justă a­­plicare a codului penal şi a legii de­vizelor ca şi a legii pentru circulaţia metalelor preţioase condamnatul pe inculpaţi la pedepsele arătate. Ea a respins însă şi recursul Băncii de Stat pe o consideraţie de drept şi anume, că potrivit art. 394 din codul justiţiei militare, dreptul de recurs îl au numai inculpatul şi parchetul, şi că în conformitate cu art. 100 din acelaş cod, acţiunea părţii civile nu poate fi valorificată în fața instan­ţelor militare, ci numai în fața celor civile. Procurorul general R.P.R. găsind aceasta soluţie neconformă cu dispoziţiile legilor devizelor, a intro­dus un recurs extraordinar (cerere de îndreptare) la Suprema Curte, pe următoarele temeiuri : din dispoziţiile legilor speciale referitoare la devize şi aur Nr. 284/947 şi 238/946, acţiunile penale şi civile sunt inseparabile, aşa că prevederile art. 100 şi 349 din codul Justiţiei militare nu şi-au a­­plicaţia. Banca de Stat în asemenea procese este citată obligator în faţa instanţelor penale, nu numai în ca­litate de parte civilă, dar şi ca mandatară a Statului, cu dreptul de a susţine în faţa instanţelor de jude­cată acţiunile penale, că deci în ca­drul acestor legi speciale cari con­feră Băncii de Stat această dublă calitate — de parte civilă şi de man­datară a intereselor Statului cu pri­vire la acţiunea penală — nu carac­terul instanţei determină procedura de urmat în sancţionarea infracţiu­nilor la aceste legi, ci, înfrângerea acestor legi impune instanţei aplica­rea normelor prevăzute de ele. Suprema Curte, secţia penală, ad­miţând cererea de îndreptare a pro­curorului general R.P.R. a desfiinţat decizia Curţii de Casaţie Militară numai în partea privitoare la respin­gerea, ca inadmisibil, a recursului Băncii de Stat şi a dispus trimiterea cauzei la instanţa militară spre a se proceda la judecarea ei. INFRACŢIUNE ECONOMICA Gheorghe Ghiniţă şi Ferdinand Ceară, ambii din com. Clinceni-Ilfov, fiind descoperiţi că se îndeletnicesc cu tăbăcirea de piei achiziţionate în mod ilicit şi pe care apoi le vând tăbăcite, au fost trimişi în judecată pentru sabotaj. Tribunalul Ilfov secţia I-a penală i-a condamnat la câte 3 luni închi­soare şi la despăgubiri civile. Tipografia UNIVERSUL întreprindere Industrială de Stat București Str. Brezoianu Nr. 23-25 ŞTIRI DIN ŢARĂ Brăila, fr. — In sala CCFS din localitate a­ avut loc într'un cadru festiv instalarea Comitetului pen­­tru Cultură Fizică şi Sport al ra­ionului Brăila. Din noul comitet fac parte: Rusu Alexandra., preşedinte; Frumuzactie lordache, Toma Constantin, Roman Alexandru, plat. Prisăcaru, Popa Teodora şi A. Căndac. Târgovişte. II. — Muncitorii ţe­­sătoriei „Const. Ivănuş“-Brăneşti, au reuşit pe luna Septembrie să realizeze economii în valoare de 1.186.000 lei, din confecţionarea a 1.741 suveici. Focşani 1L. D­­in întâmpinarea zilei de 7 Noem­brie, cenaclul Me­rei „Al Bălcescu" din Focşani, a organizat un concurs de poezii, schiţe şi nuvele care să oglindeas­că dragostea fierbinte a­­toporului muncitor din ţara noastră­ faţă de marea Ţară a Socialismului, Uniu­nea Sovietică, eliberatoarea şi pri­etena ţării noastre. Cele mai bune lucrări vor fi pre­miate. Ar Iaşi, 11. — In localitatea Ru­­ginoasa, din Raionul Paşcani, s’a construit un nou local de şcoal, pentru ciclul I şi II. In prezent se execută lucrările de finisaj astfel că, în curând, e­­levii vor putea să înveţe în noua şcoală. ----------♦(?­»--------­ Ar Lucrează in contul anului 1951 ORAŞUL STALIN, 11.­­ Orga­­nizându-şi temeinic întrecerile so­cialiste şi folosind cu pricepere şi stăruinţă materialele trimise din Uniunea Sovietică, muncitorii uzi­nelor „Metrom“ au reuşit ca în ziua de 1 Octombrie să împlinească sarcinile cuprinse în planul de muncă pe anul 1950. Din această zi îi produc în con­tul anului 1951. CONSTANŢA, 11. — Turnăto­rul Purcăreanu Ion, d­in între­prinderea metalurgică „Secera şi Ciocanul“, a reuşit să termine pla­nul de producţie pe anul 1950, încă de la data de 20 Septembrie. El lucrează astăzi în contul anu­lui 1951. La fel şi strungarul Panică Iancu care prin înlăturarea timpi­lor morţi a reuşit să obţină rea­lizări însemnate, dând piese strun­­gite în contul lunei Mai a anului viitor. Tânărul sudor Cristocea Gheor­­ghe lucrează deasemeni in c­ontul anului 1951. CLUJ: 11. — Muncitorii şi teh­nicienii fabricei de ghips „RAPID“ din comuna Aghireş, raionul Hue­din (regiunea Cluj) şi-au terminat sarcinile cuprinse în cadrul Planu­lui pe anul 1950 în ziua de 5 oc­tombrie. Ei produc astăzi în contul anului 1951. S-au evidenţiat cu ocazia termi­nării Planului pe acest an pe binele Pulas Kerekes loan, Teli Szöcs loan şi Maria Matei. Ar Ar C­ÂRTI NOUI „SA insamantam la timp si in BUNE CONDIŢII CEREALELE DE TOAMNA“ Editură de Stat, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, a tipărit re­cent broşura ,,SA ÎNSĂMÂNŢĂM LA TIMP ŞI IN BUNE CONDIŢII CEREALELE DE TOAMNĂ“, care vine în ajutorul ţărănimii munci­toare cu sfaturi şi explicaţii amă­nunţite în privinţa pregătirii pă­mântului şi întrebuinţarea îngrăşă­mintelor, pregătirea seminţelor, e­­xecutarea însămânţărilor, îngrijirea semănăturilor toamna şi iarna, şi organizarea muncilor, precum şi o serie întreagă de exemple din rea­lizările colhozurilor din I URSS care obţin recolte imposibil de obţinut într’un regim de exploatare capita­listă. Broşura mai cuprinde şi un tablou cu data însămânţărilor pe regiuni pentru toamna anului 1950, la grâu, secară, orz, borceag şi răpită. „VIAŢA FERICITA A TINERETU­­LUI COLHOZNIC“ Broşura „Viaţa fericită a tinere­tului colhoznic“ apăruta de curând în Editura Tineretului, înfăţişează cu numeroase exemple felul în care­ au posibilitatea să muncească, să înveţe, să-şi petreacă timpul lor liber, să-şi însuşească noi metode de muncă, tinerii din colhozuri. Vorbind despre aspectele variate ale activităţii tinerilor colhoznici din U.R.S.S. şi despre dragostea cu care ei­ muncesc şi învaţă pentru a fi cât mai folositori Patriei Socialiste, bro­şura aceasta contribue la educarea tinerilor ţărani muncitori din ţara noastră, în spiritul luptei pentru­­ transformarea socialistă a agricul­turii, pentru făurirea şi în satele­­ noastre, a vieţii de belşug şi lumină pe care o trăiesc tinerii colhoznici. M­A 11 I . Vineri 13 Octombrie 1950 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 5.57. Deschiderea emisiunii. 6.00. Gimnastică. 6.10. Radio-Jurnal. 6.25. Muzică pentru fanfară. 6.35. Artişti ai muzicii populare româneşti. 6.55. Buletinul de ştiri în limba rusă. RADIO BUCUREŞTI I 7.00. Arii şi scene din opere. RADIO ROMANIA 7.00. Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 7.30. Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“. 7.43. Muzică uşoară. 7.55. Buletin de ştiri. 8.00. închiderea emisiunii. 8.00— 8.09 pe Radio România şi Ra­dio Bucureşti I. Jurnal în limba bulgară. 10.00— 10.15. Postul pe 32,4 m. E­­misiune pentru Radiodifuziunea So­vietică. RADIO ROMANŢA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 12.57. Descin­derea emisiunii. 13.00. Cotele apelor Dunării. 13.02. Buletin de ştiri şi Revista Presei. 13.17. Or­chestra Ionel vlădescu, solişti: A­­melia Ser­gh­escu şi Petre Mateiciuc. RADIO BUCUREŞTI II 12.57. Deschiderea emisiunii. 13.00. Muzică populară românească. 13.15. Piese de concert. 13.45. Muzică uşoa­ră. 14.15. Muzică variată. 14.45. Cân­tece patriotice. 15.00. Recomandări din programul de a doua zi. Inchi­­d­ere a e­misiunii. RADIO ROMANIA 13.30. Emisiune în limba germană. RADIO BUCUREŞTI I 13.30. Orchestra Ionel Vlădescu, so­­lişti: Amelia Serghescu şi Petre Ma­­teiciuc. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 13.45. Fragmente simfonice. 14.00. Cronica vieţii culturale sovietice. 14.15. Cântece populare despre Ma­rele Stalin. 14.30. Muzică. Material politic. 15.00. Ora copiilor. 15.30. Ra­­dio-Jurnal. 13.45. Corul Comitetului de Radio, interpretează Cântece de pace. 16.00. Buletin meteorologic. 16.03. Recomandări din programul de a doua zi. 16.04. închiderea emi­siunii. 14.30—14.45. postul pe 32,4 m. şi Radio România Liberă pe 48,3 m. Emisiune în limba greacă. 14.45—15.00. Postul pe 32,4 m. Ra­dio România Liberă pe 48,3 m. şi Radio Timişoara pe 540 m. Emisiune in limba sârbă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 17.57. Deschiderea emisiunii. 18.00. Recomandări din programul de sea­ră. 18.01. Conferinţă (Material poli­tic). 18.10. Instrumente diferite. 18.30. Curs de limba rusă. RADIO BUCUREŞTI I 19.00. Muzică din­­ filmele sovietice şi româneşti. 19.10. Carnet Culturali. Cronica cinematografică. 19.25. Mu­zică din filmele sovietice şi româ­neşti. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 19.00. Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI TI 19.30. Muzică cerută de ascultători. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA 20.00. Radio-Jurnal. RADIO BUCUREŞTI II 20.00. Seară de operă: Falstaf de Verdi. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 20.15. Lecţia de noţiuni muzicale: Simfonia. 21.15. Scriitorii noştri 21.30. Muzică uşoară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I ŞI RAD­II BUCUREŞTII I 22.00. Radio- Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI ! 22.25. Buletinul de ştiri în limba rusă. 22.30. Cântă quartetul format din: Gabi Grubea vioara I-a, Isidor Wexler vioara II, Marcel Schor vio­lă şi Ion Fotino violoncel. 23.00. Mu­zică populară românească. 23.30. Ra­dio-Jurnal. 23.35. Suite de dansuri. 24.00. închiderea emisiunii. RADIO BUCUREȘTI II 22.15. Muzică populară variată. 22.45. Muzica uşoară. 23.00. închide­rea emisiunii. 29.30—20.00. Postul pe 22,4 m Pos­tul pe Unda Scurtă pe 25 m. și Ra­dio România Liberă pe 48,3 m. E­­misiune pentru străinătate în limba română. 20.00—23.00. Postul pe 32,4 m. Pos­tul pe Unda Scurtă pe 25 m. şi Ra­dio România Liberă pe 48,3 m. E­­mire pentru străinătate. 20.00. Emisiune în limba greacă : Opere ale compozitorilor noştri ins­pirate de lupta pentru pace. 20.30. Emisiune în limba sârbă : inter­preţi fruntaşi ai artei româneşti. 21.00. Emisiune în limba germană : Muzică patriotică. 21.30. Emisiune în limba rusă: Cântece pentru Stalin. 22.00. Emisiune în limba engleză : Muzică populară românească. 22.30. Emisiune în limba franceză : Cân­tece de masse. POSTUL RADIO TIMIŞOARA 18.57. Deschiderea emisiunii, is.pp. Emisiune pentru Banat în limba română.­ 19.10. Concert de muzică germană. 19.45. Emisiune în limba germană. 19.45. Orchestre de instru­mente populare: Dirijor Osipov. 20.00. Radio-.Jur­n­al (cu Radio Româ­nia şi Radio Bucureşti I). 20.15. Din muzica de balet a lui Cicaikorvski. 20.30. Emisiune în limba sârbă (cu Posturile pe 32,4 m. 25 m. și 43,3 m.). 21.00. Muzică uşoară. 21.15. Emisiune în limba maghiară. 21.36. închide­rea emisiunii.

Next