Veac Nou, 1949 (Anul 5, nr. 1-33)
1949-10-23 / nr. 32
z i— Pace, un război de 1. MÂRȘAN Atomul, timp îndelungat, In Statele Unite, Destule minți a vătămat, Și capete î ncalzite. Adânc i-a turburat mintal — Smintiții, în ce halîs ! — Pe răposatul Forrestal, Pe muribundul Dulles, Ca'n jurul focului, păgâni, In jurul bombei, toate, Stau cete de bancheri hapsâni Dănțâind un danț de moarte. Nu doar pe corbul cel mai gras L-a scos din fire, bomba. Dar sluga slugii-i ține pas, Cu fală-și poartă pompa. Și fiarele cu ochii goi întind flămânde, ghiară. In Chili, lupii vor război, Șacalii, în Ankara. Și presa prea supusă lor, Ținută strâns în labe. Repetân apucatul cor : „ATOM 1" — două silabe. Tot socotind căm cum și cât. Ce nimicire vastă La Washington s'a hotărît Pentru Uniunea noastră. Deodată vestea’n ziare stată de doi ani încoace Arma atomică se afla La cei ce vor doar pace Și nu e pentru a'așela. Nici pentru harță-anume Aduce pace Moscova Popoarelor din lume. Izvorul forței mari și noi, Prețiosul dar al firii. Să nu-1 împingă spre război. Călăii omenirii I în românește de Nina Cassiem VEAC NOE In preajma Conferinței pe țara a Compozitorilor din R.P.R* Realizările muzicii sovietice, un sprijin prețios pentru compozitorii noștri Săptămâna aceasta va avea loc Conferința pe țară a Compozitorilor din f.P.R., convocată pentru a desbate problemele creației noastre muzicale și pentru a proceda la constituirea unui organism — viitoarea Uniune a Compozitorilor din R.P.R., — care să contribue efectiv la desvoltarea vieții muzicale din țara noastră. Intr’adevăr, in ultimii ani, importantele transformări înfăptuite in țara noastră de clasa muncitoare sub Îndrumarea Partidului Muncitoresc Român au deschis compozitorilor noștri orizonturi noi și largi, au dat un puternic și proaspăt avânt creației noastre muzicale, din ce în ce mai strâns legată de mase. De aceea, Conferința pe țară a Compozitorilor este un eveniment important, care nu interesează numai pe muzicieni, ci întreg poporul nostru muncitor, doritor de lumină și cultură. Asemeni celorlalte arte, și muzica a devenit astăzi, un bun al poporului. Aspectele noi și puternice ale vieții au început să se oglindească in lucrările compozitorilor noștri, cărora ea le oferă bogate izvoare de inspirație. Cuceririle democratice ale poorului nostru, în lupta sa pentru lertate, pentru independență, pentru înlăturarea exploatării omului de către om, eforturile oamenilor muncit in opera de construire a socialismului, lupta pentru pace a popoarelor democratice in frunte cu Uniunea Sovietică, — atâtea idei scumpe poporului nostru — sunt cântate în compozițiile muzicienilor din Republica Populară Română. Astfel, prin arta lor inspirată din viața poporului și destinată acestuia, compozitorii din Republica noastră Populară însuflețesc pe oamenii muncii in efortul lor creator și contribuie, in acest chip, la edificarea socialismului in țara noastră. Element activ, care participă intens la întreaga muncă desfășurată in țară, compozitorul este Încurajat, moralmente și materialmente, de Stat. Spre deosebire de compozitorii din țările burgheze, în veșnică goană după un editor, compozitorii noștri primesc comenzi din partea Statului, operele lor sunt tipărite de Editura de Stat, iar in căminele de odihnă și de creație ei găsesc cele mai bune condiții pentru munca lor de creație artistică. Pe acest drum de desvoltare a creației, realizările muzicienilor sovietici, Rezoluțiile Partidului Comunist (b) din U R.S.S.au constituit un prețios și puternic sprijin pentru compozitorii noștri, care au putut trage toate ,'nvlțăminta din strălucita experiență sovietică, in special Rezoluția din Februarie 1948 a C.C.. al P.C (b) din U.R.S.S. privitoare la problemele muzicii a marcat un meriu hotârîtor in creația noastră mai rivală, careia i-a deschis vaste perspective de desvoltare. Arătând primejdia formalismului și a cosmopolitismului, care duc la sărăcirea și lichidarea artei muzicale, Rezoluția a trasat drumul sănătos și fecund al unei arte muzicale, care, bazată pe moștenirea bogată a clasicilor și, mai ales, a clasicilor ruși, pe creația artistică a poporului, va răspunde înaltelor cerințe artistice ale poporului sovietic. Combătând influențele artei burgheze decadente, Rezoluția a postulat desvoltarea tendinței realiste a școlii clasice ruse, urmarea pildei marilor clasici și desvoltarea tradiției lor, Îmbinarea unui înalt conținut de idei și sentimente cu desăvârșirea artistică a formei, veridicitatea și realismul muzicii, legate organic de popor și de creația sa artistică, — elemente primordiale pentru o artă muzicală de înaltă valoare artistică, simplă și apropiată de înțelegerea și năzuințele poporului. Discuțiile din cadrul primului Congres Unional al Compozitorilor Sovietici au lămurit și mai mult, prin exemple concrete, problemele creației muzicale, și au fost de mare ajutor pentru compozitorii noștri. Legați de un scop comun, artiștii sovietici simt că sunt luptătorii unui from unitar și lucrează umăr la umăr, ajutându-se unul pe altul in realizarea cât mai valabilă a operelor lor. Patriotismul compozitorilor sovietici, legătura lor profundă cu poporul și cu viața de subită a acestuia, tradusă în opere de mare valoare artistică, au constituit o strălucită pildă pentru creatorii noștri de muzică. Conștienți de înaltul lor rol social, legați de viața de luptă a clasei muncitoare și călăuziți de Partidul Muncitoresc Român, compozitorii noștri au dat la iveală noi opere, în care se reflectă puternica realitate a înfăptuirilor poporului nostru. Urmând pilda compozitorilor sovietici, muzicienii noștri au început să cultive câtecul de masse, care are un larg ecou în rândurile oamenilor muncii .Străbătute de suflul larg și viguros al vieții, aceste opere au un conținut bogat, care răspunde năzuințelor maselor noastre muncitoare și este exprimat într’o formă națională, apropiată de sensibilitatea și înțelegerea poporului. Această producție artistică reprezintă un început îmbucurător pe noul drum de desvoltare a artei noastre muzicale spre o muzică realist-socialistă. Cu aceste caractere, muzica n’a mai rămas apanajul unui cerc restrâns de așa -ziși cunoscători și esteți rafinați, ci a devenit o artă din ce în ce mai prețuită de mase, un bun al întregului popor. Pentru a continua pe acest drum, pentru a da un nou avânt artei noastre muzicale, s'a simțit nevoia de o organizare mai efectivă a compozitorilor, astfel încât activitatea lor să se integreze cât mai strâns în viața de luptă neobosită a oamenilor muncii din țara noastră. Față de această situație, vechea organizare a Societății Compozitorilor Români nu numai că a devenit necorespunzătoare, dar a constituit chiar o piedică in drumul de desvoltare a artei noastre muzicale. Principala preocupare a Societății era perceperea drepturilor de autor, care se efectua printr’o adevărată armată de agenți, împrăștiați in toate orașele din țară. Fără nicio legătură intre ei, cultivând „arta pentru artă”, mulți compozitori practicau o artă formalistă, ruptă de popor, și in acest fel nu făceau decât să slujească registul burgheziei exploatatoare, care căuta să mențină poporul in întuneric și neștiință. încurajarea și stimularea elementelor tinere n’a intrat niciodată in preocupările Societății. In vechea Societate, muzica naționalităților conlocuitoare era cu totul ignorată, înlăturând toate aceste neajunsuri, noua Uniune a Compozitorilor din R.P.R. va răspunde nevoilor de astăzi ale vieții noastre muzicale și se va strădui să creeze cele mai bune condiții pentru viitoarea ei desvoltare. In proectul de statut al Uniunii se arata că noul organism se constituie pe „principiul participării active a membrilor săi în lupta pentru construirea socialismului”. Așezată pe poziția de luptă a clasei muncitoare, Uniunea va urmări : „realizarea unor creații muzicale de inaltă valoare artistică, constituind un factor de seamă in opera de desvoltare a culturii și de răspândire a muzicii in masse’’, „desvoltarea unei critici și a unei științe muzicale pe baze marxist-leniniste, capabilă să îndrumeze și sâ stimuleze creația muzicală in R.P.R.”. Insușindu-și metoda realismului socialist, compozitorii vor participa activ prin muzica lor, „la lupta împotriva claselor exploatatoare, împotriva obscurantismului, împotriva imperialismului, — dușman de moarte al păcii, culturii și independenței popoarelor și progresului”, contribuind astfel, la „educarea omului nou, socialist, care se naște în procesul muncii și al luptei pentru construirea socialismului în țara noastră”. Pe aceste temelii sănătoase, legată strâns de viața de muncă și luptă a poporului nostru muncitor, Uniunea Compozitorilor din R.P.R. va fi o organizație, care, stimulând pe creatorii noștrii, ridicându-le nivelul ideologic, va contribui la educarea muzicală a maselor și va duce creația noastră muzicală, în slujba poporului, spre noi și mari succese. Andrei Tudos LITERATURA -ARTA C „Obcumul clandestin la lucru c omuniștii și comsomoliștii constituiți în organizații clandestine, și-au continuat neînfricați activitatea chiar sub ocupația hitlerista. Cu armele în mâini, ei au luptat în spatele liniilor inamice. Astfel, comuniștii au dat curaj și au întărit moralul poporului. Prin el, cuvântul Partidului Comunist (bolșevic) pătrundea pretutindeni unde pământul țării socialiste fusese vremelnic încălcat. Despre lupta pe care au dus-o previzațiile comuniste pentru libertatea și independența patriei lor, s-au scris numeroase cărți, cunoscute in lumea Întreagă. Ultima, de curând apărută este volumul lui A. FEDOROV, de două ori erou al Uniunii Sovietice. In opera sa „Obcumul clandestin ia lucru“, el descrie cu simplitate, dar însuflețit de un aprins spirit bolșevic, acțiunile eroice ale comitetelor regionale ale P. C. (b) — Obcom — din Cernigov și Volhinia (Ucraina), acțiuni de pe urma cărora hitleriștii au suferit pierderi considerable în oameni și materiale. În acest chip, Obcom-ul a contribuit la sdrobirea și alungarea cotropitorilor. „Obcomul clandstin la lucru“ a fost tipărit și în limba franceză de Editura în Limbi Străine din Moscova, „Uobkom clandestin à l’oeuvre” a sosit zilele acestea, la editura „Cartea Rusă“, „Viața Românească” Nr. U ltimul număr al „Vieții Românești “ se menține, ca și celelalte două care l-au precedat, pe aceiași linie de progres. In afară de unele lipsuri în calitatea traducerilor, care trebue îmbunătățite, materialul literar și critic adus de revistă se dovedește variat, adăncit, mobilizator. Temele principale ale vieții de construcție din Republica Populară Română se oglindesc în poeziile lui Victor Tulbure, Nina Cassian și Florin Tornea, în nuvela lui Petru Dumitriu. „Nopțile din Iunie”, care oglindește momentul înființării primelor Gospodarii Agricole Colective, în reportajul despre construcția canalului „S'a mișcat Valea Cara-Su” de Milu Dragomir. Un fapt însemnat și plin de semnificații il constituie publicarea a două nuvele premiate la concursul Ministerului Artelor: „Rotiță” de Ștefan Gheorghiu și „Vin apele” de Aurel Mihail. Ele dovedesc vigoarea și putința de creștere in viitor a mlădițelor literare, ridicate din sânul oamnilor muncii. Din literatura sovietică, revista, publică două poeme pline de combativitate ale lui Constantin Simonov, și studiul atât de binevenit al lui R. M. Rubin, ,,Atitudinea anticosmopolită la democrații revoluționari ruși’’. IN 3APTAMANA PRIETENIEI ROMANO-SOVIETICE VOR APARE: Editura P.M.R. V. I. Lenin. — Opere alese, vol. II. partea II-a. I. V. Stalin. — ff caracterul internațional al Revoluției din Octombrie (limba maghiară). Editura „Cartea Rusă" S. BABAEVSKI: Cavalerul stelei de aur. T. SEMU5KIN. Alitet pleacă in munți. V. CARPINSKI: Democrația socialistă sovietică. G SIMONOV' Pricteni și dușmani (în limbile români $1 maghiară). MAXIM GORKI: Despre patrie. A1AXIM GORKI : Orașul diavolului galben (in limba maghiară). D. FURMANOV: „1918“ (nuvele). Călăuza țărănimii colhoznice pe drumul belșugului (Colecția satului). Constructorul sovietic. T.RS S. — bastion al păcii și securității popoarelor. Oamenii sovietici și-au cucerit apele. Formarea cadrelor calificate în U. R.S.S. Editura de Stat Leonid Leonov. — Sbu. î. Ehrenburg. — O fază sovietică (in limba germană). Veretenîcov. — Volodia Ultanov (în limba maghiară). Pașa Anghelîna. —• ©ameni! hotelor colhoznice (in limba germană). Editura Tineretului I. Stalin. — Sarcinile Uniuniiiiii estului (in limba germană). 1. V. Stalin. — Sarcinile tineretului (in limba germană). S. M. Chirov. — Despre tineret. B. Gorbatov. — Generația stea. Vera Kotlinscaia. — Bărbăție. V. Ivanov. — Comsomolul, ajutor al Partidului Comunist (bolșevic). Arcadie Gaidar — Școala. Dobrovolski. — Despre vitejie și iroism (limba maghiară). Editura C.G.M. Arălicev. — Sentimentul noutății. I. Peschin. — Miliardele Moscovei A. Litvac. — Un aspect al planului cincinal E. P. L. A. Mina Casîkin — An viu, pauă sute $ șaptesprezece. — Poem pentru 7 Scembrie (Antologie). CARTEA IN U.R.S.S. Editura „Molodaia Gvardia”* A. KR.ONOV : „In stepa de dincolo de Volga” — 118 pag. MIHAIL SUKONIN : ,,Cartea Stalingradului” — 128 pag. L. PLATOV : „Arhipelagul insulelor care dispar” (roman) 170 pag. V. TRENIOV : ,.Calea către ocean ’ (povestire istorică) — 238 pag. A. FERSMAN : Călătoriile mele’ — ISO pag. Editura „Belghii" N. ARTINHOVA : „Vară” (versuri și ghidori, cu desene de M. Rodumov) — 18 pag. M. FRIDMAN : „Cei de pe Baltica", (culegere de povestiri și versuri închinate marinarilor de pe Baltica) — 168 pag. V. BIANCHI: „Turta dulce, pomsurile unui vânător bătrân” — 16 pag. P. GAVRILOV: „Egorka” - 12 pag. B. JITKOV : „O căsuță albă” (povestiri) — 32 pag. MIHAIL LERMONTOV : „Fugarul ’, „Mțori“ (cu gravuri de F. Constantinov) — 48 pag. IIFȘIȚ : ,,Corul’ (cu desene de V. Vlasov) — 24 pag. ARCADII PERVENTEV : „Volodika fiul partizanilor” 30 pag. II In ziarul „Trud” numărul 220, bine cunoscutul critic sovietic Mendelsohn publică un articol despre romanul „The great Midland” de Alexander Saxton, un tânăr scriitor progresist american. Cartea aceasta a fost întâmpinată de critica burgheză din Statele Unite, fie prin tăcere, fie prin atacuri înverșunate. E și firesc , romanul lui Saxton nu urmărește demobilizarea masselor prin mijloace formaliste și decadente, ci este o puternică opera realistă, închinată luptei poporului american. Eroul romanului este un tip de luptător energic, cu mintea limpede, cinstit și echilibrat. Dave Spaas intră în rândurile Partidului Comunist In jurul său se grupează cei mai îndrăzneți și mai conștienți muncitori de la întreprinderea „The Great Midland”. El se lovește de acțiunea diversionistă a șefilor reformiști vânduți patronilor, între care apare figura caracteristică a excrocului Jameson, care de zece ani trădează interesele muncitorimii. Dave isbutește să demaște rolul acestor slugi ale patronilor și să mobilizeze pe muncitorii din întreprinderi într’o grevă de solidaritate cu lupta muncitorilor din altă ramură de industrie. Romanul pune just problema diversiunii rasiale, arătând cum negrul Pludger MacAdams ajunge să înțeleagă că nu toți albii sunt la fel și că ura împotriva negrilor este un mijloc al patronilor de a desbina pe muncitori. Relevând și unele lipsuri, Mendelsohn subliniază importanța romanului ,,The great Midland”. El arată cât de mult prețuesc păturile progresiste ale poporului american rolul comuniștilor în mișcarea sindicală, de câtă dragoste se bucură din partea muncitorilor comuniștii, — cei mai conștienți, hotărîți și organizați reprezentanți ai clasei muncitoare din Statele Unite. Compozitorii sovietici luptă pentru pace Pe versurile scrise de A. Ceapurnov, compozitorul sovietic Alexandru Manevici a compus o cantată, care se cheamă „Pentru pace, pentru democrație”. Cantata e scrisă pentru orchestră, cor și soliști. Ea se deschide printr-o Introducere a orchestrei — un requiem în memoria eroilor căzuți pe frontul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Fără pauză, urmează partea a doua a cantatei, plină de dinamism, de energie vitejească. Partea a treia este un imn pentru Patrie. De aici se trece la finalul cantatei, in care corul face un apel la lupta pentru pace: „Fiecare om cinsti Să vină’n lupta pentru pace!” Compozitorul Vladimir Solokin a scris și el o suită cantată, „înfloresc grădinile” (textul e de A Prokofiev). Opera aceasta muzicală e închinată vieții post-belice de reconstrucție și de muncă pe drumul spre comunism. Mai trebue citată și compoziția lui D Șostakovici, „Cântecul păcii” (pe versuri de E. Domsatovski), pe care publicul a cunoscut-o din filmul „întâlnire pe Elba’’. In afară de aceste opere, amintim de compoziția lui V. Belii, „In apărarea păcii”, de cântecul „Sub steagul păcii” al lui E. Slavinski și de cântecul lui A. Novikov, „Pentru Patrie”. Compozitorii sovietici sunt prezenți, alături de toți oamenii muncii fizice și intelectuale din Uniunea Sovietică, în lupta uriașă pe care forțele progresului, in frunte cu Țara Socialismului victorios, o duc pentru demascarea ațâțătorilor in război și pentru consolidarea păcii in lumea întreagă. Cartea e un bun al poporului * este bine cunoscută larga răspândire a ETM culturii in massele populare din Uniunea Sovietică. Revoluția din Octombrie a deschis poporului sovietic drumuri largi și pline de lumină pentru clădirea unei solide culturi care să fie un permanent și prețios ajutor în munca de zidire a unui viitor fericit. Nicio altă țară din lume nu cunoaște tirajele impresionante în care se tipăresc cărțile sovietice de literatură, artă, știință. Nicio altă cultură de pe glob nu pune la îndemâna masselor de cititori cărți atât de mobilizatoare, cu atâta conținut omenesc și cu atâta putere de realizare artistică așa cum pune cultura Statului Socialist. Prin grija Partidului Bolșevic și a guvernului sovietic, editarea de cărți a luat o desvoltare întâlnită pentru întâia oară în istoria culturii mondiale. Citim în „Pravda” nr. 255 și în „Cultura i jizni" nr. 27 două editoriale care se ocupă tocmai de aceste mari realizări culturale, pe care le-am subliniat mai sus. Pe lângă operele scriitorilor sovietici se tipăresc în sute de mii și în milioane de exemplare clasicii ruși și numeroși autori străini progresiști. „Problema editorială” — scrie „Pravda” — e pusă pe un înalt plan ideologic de către Partidul nostru. Partidul ridică, cu grijă, cadre de specialiști în editură, se inoculează dragostea pentru cartea hărăzită poporului și cere să se scrie cărți cu înalt conținut ideologic și pe deplin realizate din punct de vedere artistic. Cărțile sovietice sunt un uriaș mijloc de educare comunistă a celor ce muncesc”. Tocmai de aceea Partidul bolșevic îndeamnă pe scriitori la o creație care să-și împlinească cu succes nobila misiune educatoare. „Cultura i jizni” scrie: „Partidul lui Lenin și Stalin și poporul sovietic vor ca în țara noastră să se editeze, an de an, din ce în ce mai multe cărți bune, care să ajute celor ce muncesc, în lupta lor pentru victoria comunismului” Un roman despre americani comuniștii ;