Veselia, 1931 (Anul 39, nr. 12-43)
1931-06-11 / nr. 24
VESELIA V cos, nu îşi va agăţa vârful harapnicului în firma aceasta ciudată • „Cinema-sonor Opera“, pentru care eu şi dumneata şi dumnealui plătim 25.000.000 lei. 311 Nu ştim ce va eşi din politica financiară a guvernului. Deocamdată ştim că se preconizează cu insistenţă „comprimarea bugetului“. Asta vine cam aşa : punem jos bugetul şi sărim apoi pe el, ca să-l... comprimăm. Asta nu e o politică nouă. Au mai făcut-o guvernanţii anteriori cu contribuabilul. Tot aşa l-au pus la pământ şi i-au sărit unul câte unul în spinare până ce a icnit şi ultimul franc din el. Vasăzică politica financiară , cam aşa : odată sărim în cârca Contribuabilului şi altă dată în a bugetului. Un fel de nta-uta financiaro-politic. E bine de cine stă călare pe mijlocul cumpenei. Că sub platformele amândouă, cum naiba se ntâmplă, e tot „teara“ scumpă ortografiei domnului Iorga Paramon Am făcut ce am făcut şi am ieşit dipotat. Să nu mă întrebajţ cum am ieşit că, poate, dacă aş spune —unele lucruri s’ar potrivi cu căzu cum au ieşitură alţii şi mie mi-ar fi ruşine sa vorbesc, că am obraz. Dar iacă un sidret vi-l dau pe faţă , mă, eu o să reprezant în Camera asta pe toţi ăia cari nu şi-au scos cartea de alegător. Ăştia mă, au fost cei mai sinceri şi năduful lor o să-l tălmăcesc. D’aia, cu d-voastră, cari aţi votatără în regulă, am să vorbesc cum o să vă vorbească ăi de i-aţi ales. Prin urmare, în lături, faceţi-mi loc, că n’am păscutără vacile împreună. Eri a fost eri şi azi e azi. Nu se potriveşte cruda cu nesărata. Eri am fost sau ai fost numai om cu nevastă, avucat de Târgovişte, doftor de bătături, măcelar în piaţă sau băiat cu şcoala netermenată. Azi sunt sau eşti dipotat. — Bine, zici tu, dar ce mare scofală, nea Niţă ? Că dela război încoace au fost sute de animale d’astea necuvântătoare cari n’au scosără o vorbuliţă din gura lor în Parlament. Iţi răspund : ăia au fost aşa, dar noi ăştia suntem aminterea. Aia sunt acum jos, în opoziţie, va să zică păcătoşi şi jevre. Dar noi acuma suntem sus, la putere. Va să zică altceva — da dela cer la pământ. Prin urmare — căţeaua. Deocamdată, află ceeace am de gând să fac sprei a’ţi arăta ce-ţi datoresc că m’ai trimis să urc dealul. Bă, un deal , fleac. Până acum rumâna, când trecea din sânul fameliei la Putere, se folosea de nişte mişmişuri edioate ca să te privească dinpod, îşi punea tocuri înalte, îşi vâra un minoclu în ochi, se întindea ca o plăcintă la Capşa, fura ciasornicul de la brâul.. Statului şi învăţa vreo patru vorbe: „fă petiţie, pune-i timbru, vino mâine”. Acum să mă vezi tu pe mine -— scârbă care credeai că e ceva de capu tău fiindcă am venit cu ciupacu în mână să mă ploconesc pentru un vot. Ascultă ii-sa : — Am să-ţi vorbesc din asta... din cum îi zice... Fi-r-ar al dracului de neamț cu balonul lui cu tot ! Am să mă uit la tine şi o să-ţi vorbesc din aia.. din stratosferă. De-acolo, mă. Să simţi încă odată că una e ziua dinaintea alegerei şi alta e ziua de apoi., adică aia după alegeri. Stăi numai niţel, să mă invalideze... să vezi tu ce poate mandea când este envalid sau slut. Cât oi încasa eu o să fie fleac pe lângă ce o să încasezi tu. P’asta de e cruce ! Niţă Pitpalac p. conf. Costache Glumici Primul cuvânt al deputatului Niţă Pitpalac 3 Odă zădărnicită CĂTRE PLOAIE Ocazia să-ţi scriu o odă, O văd din mână cum îmi scapă, Deşi, ţi-o spun cinstit, cucoană, Simt cum îmi lasă gura apă Să-ţi preamăresc filotimia Cu care ne cadoriseşti, De au crescut, de-atâta apă, Şi pietrele în Bucureşti, Să îţi transmit întreg concertul Menit să răscolească zarea, Ce ţi-i închină negustorii Din „Moşi‘‘, că le... măreşti vânzarea. Felicitarea lui ,,Tănase‘‘ Că tot matale îi făcuşi, „Relaş“' în fiecare seară Şi Cişmigiu din „Cărăbuş“'. Apoi grădinele de vară Şi miile de amorezi; Mahalagiii că asfaltul Cu pasu-ţi ud li-l şifonezi. In fine ’ntreagă omenirea, De-atâta dragoste ’ncântată, In fel şi chipuri de expresii Recunoştinţă îţi arată. Cu tot regretul, deci, cucoană, Forţat sunt să mă resemnez Şi n loc de oda meritată. Doar aste rânduri să semnez! Iorgu