Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1971 (Anul 9, nr. 1-26)
1971-06-11 / nr. 24
1971 -1975 STRATEGII DE DEZVOLTARE centruin industrial SPECIALIZAREA, diversificarea producţiei şi ridicarea continuă a calităţii produselor sunt atu-uri incontestabile care fac ca industria românească să se afirme tot mai mult în realizarea de instalaţii şi aparatură tehnologică în pas cu cele mai noi progrese realizate în tehnică. Una dintre marile noastre unităţi producătoare de asemenea produse este şi Centrala industrială de utilaj chimic şi rafinării. Constituită în urmă cu mai bine de doi ani, ea a reuşit să-şi înscrie emblema pe numeroase utilaje tehnologice de certă valoare, puse în funcţiune atît în ţară, cît şi în străinătate. Amintim dintre acestea : instalaţiile de îngrăşăminte chimice de la combinatele şi uzinele din Craiova, Tr. Măgurele, Rm. Vîlcea, Năvodari, Valea Călugărească, Tg. Mureş ş.a., ca şi pe diverse instalaţii şi aparatură pentru industria chimică livrate în R. F. a Germaniei, Pakistan, Iran şi Turcia. In perioada cincinalului 1971—1975, cît şi în perspectivă, Centrala are de înfăptuit un vast program menit să asigure continua modernizare a industriei chimice şi a cu instalaţii complexe a noilor obiective, concomitent cu lărgirea sferei de desfacere a produselor pe diverse pieţe externe. Pentru a cunoaşte preocupările actuale dar, mai ales, cum se pregăteşte centrala pentru înfruntarea viitorului, redactorii noştri V. BOESCU şi LINTEA au avut o convorbire cu directorul sectorului de cercetaredezvoltare al acestei unităţi economice, ing. EUGEN ZETEŞ, rafinăriilor existente, dotarea • Centrala este confruntată cu necesitatea cunoaşterii permanente a tendinţelor existente în lume în conceperea şi realizarea utilajelor din specificul ei de fabricaţie. Ce studii aţi întreprins în acest scop şi care sînt principalele concluzii la care aţi ajuns ? — Sîntem convinşi că astăzi, mai mult ca oricînd, viaţa unei întreprinderi, prosperitatea ei nu pot fi asigurate fără o prealabilă investigare a viitorului, fără un contact direct şi cît mai bine organizat cu beneficiarii, fără a încerca descifrarea tendinţelor de perspectivă a ştiinţei şi tehnicii în domeniul vizat. Inchipuiţi-vă ce-ar însemna ca o unitate economică de proporţia Centralei noastre să producă utilaje şi aparate pentru industria chimică sau pentru rafinării, fără a ţine seama de progresele care se întrevăd că vor fi înregistrate pe plan mondial ? Fără îndoială că o asemenea activitate ar fi sortită eşecului. In anii din urmă, atît la nivelul centralei noastre, cît şi al fiecărei întreprinderi componente, au fost vizate numeroase obiective la care a trebuit să li se găsească răspuns. Astfel de probleme se refereau la dimensionarea capacităţilor de producţie, introducerea unor tehnologii moderne, asimilarea de noi tipuri de instalaţii şi aparate, atragerea beneficiarilor pentru achiziţionarea produselor ce le realizăm etc. Acestea au impus în primul rînd necesitatea studiului de marketing pe plan intern şi extern. Pentru asigurarea unei largi informări, cit şi a unor materiale documentare concludente am folosit diverse tehnici şi metode: cercetări selective şi operaţionale; previziuni tehnologice; analiza nivelului calitativ al produselor similare străine ; contactele personale ; informaţii şi prospecte din literatura de specialitate tehnică şi economică; conferinţe tehnice şi demonstraţii practice ; expoziţii şi târguri etc. • Cum aţi abordat, de exemplu, problema dimensionării capacităţilor? — Centrala a urmărit dimensionarea capacităţilor de producţie, in funcţie de cerinţele industriei noastre chimice şi de rafinării, a planului ei de dezvoltare pe următorii 5—10 ani. Specialiştii noştri, punînd în valoare materialul documentar achiziţionat din străinătate, cit şi experienţa proprie, au ajuns la concluzia că prin folosirea mai judicioasă a actualelor capacităţi de producţie, mai buna organizare a producţiei şi a muncii, continua perfecţionare a personalului etc., se poate ajunge la acoperirea unei bune părţi din necesarul de comenzi interne. Totodată, ţinînd seama de necesitatea diversificării producţiei, lărgirii gamei de sortimente, s-a stabilit dimensiunea şi profilul unor capacităţi şi unităţi noi.La ora actuală, practic, toate uzinele din cadrul Centralei, au studii nominalizate de dezvoltare pină la nivelul anului 1975, etapizate, cu fiecare capacitate ce urmează să intre in funcţiune începînd din acest an şi pină în 1975. Studiul indică dezvoltarea capacităţilor de producţie la Uzina mecanică de utilaj chimic — Ploieşti, unde se realizează şi unităţi noi, ale Uzinei „Griviţa Roşie" — Bucureşti, Uzinei „Independenţa“ — Sibiu şi Uzinei de pompe — Bucureşti. Tot în studiile întocmite, se fundamentează economic necesitatea construirii Uzinei de utilaj chimic şi forte la Rm. Vâlcea, a unei noi Fabrici de ventilatoare la Vaslui, modernizarea Fabricii de ventilatoare — Bucureşti etc. Studiul dimensionării capacităţilor de producţie existente, cît şi crearea altora, are în vedere realizarea unei producţii mai mult decit duble în 1975 faţă de 1970 şi, implicit, dublarea numărului de produse. • Nu consideraţi că dimensionarea capacităţilor trebuie să se bazeze pe unele studii previzionale tehnologice care să permită stabilirea influenţei adoptării unor noi tehnologii asupra profilului şi mărimii capacităţilor de producţie? — Da. Pe baza unor studii am ajuns la concluzia că, pe lingă procedeele tehnologice pe care le aplicăm, este necesar să asimilăm şi altele mai avansate, ca urmare a apariţiei de noi materiale folosite în construcţia utilajelor (procedee de sudare ale nichelului şi titanului pur, îmbunătăţirea tehnologiilor de îmbinări speciale ale ţevilor în plăcile tubulare ale schimbătoarelor de căldură, sudarea aluminiului şi oţelurilor speciale inoxidabile în mod industrial, tehnologii speciale de cazangerie etc.), care sigur că îşi pun amprenta şi pe specificul unor utilaje şi a organizării proceselor de producţie. • Studiul de dezvoltare, respectiv de dimensionare a capacităţilor de producţie, are în vedere şi investigaţii în direcţia specializării unităţilor proprii de producţie şi cooperării cu alte unităţi ? — S-au avut în vedere şi aceste aspecte. Studiul nostru preconizează continuarea acţiunilor de specializare a uni- ECONOMIE NAŢIONALĂ • Dimensionarea trebuie gîndită în perspectivă şi în contextul specializârii cooperârii. • Avem nevoie şi de întreprinderi mici ? De ce ? • Urmărirea comportării produselor în exploatare — o latură a marketingului industrial. Inteligenţă în conceperea produselor şi în comercializarea lor. X 227,5 ‘ ?7o 197 00 100 700 180 162,8-160-uo-138.5 170 105,4 119.7 ' .1-ion• ■■-80 ' W;.-60 S-wivS:: • . y ■ ' . 40 70 ■ .t ; ■ ■ 0 ■ ■ ... 1971 1977 153 1974 1575 Creșterea producției globale pe perioada 1971—1975 față de 1970 3