Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1971 (Anul 9, nr. 1-26)

1971-06-11 / nr. 24

­ 1971 -1975 STRATEGII DE DEZVOLTARE centruin industrial SPECIALIZAREA, diversificarea producţiei şi ridicarea continuă a calităţii produselor sunt atu-uri incontestabile care fac ca in­dustria românească să se afirme tot mai mult în realizarea de instalaţii şi aparatură tehnologică în pas cu cele mai noi pro­grese realizate în tehnică. Una dintre ma­rile noastre unităţi producătoare de ase­menea produse este şi Centrala industrială de utilaj chimic şi rafinării. Constituită în urmă cu mai bine de doi ani, ea a reuşit să-şi înscrie emblema pe numeroase utilaje tehnologice de certă valoare, puse în func­ţiune atît în ţară, cît şi în străinătate. A­­mintim dintre acestea : instalaţiile de îngră­şăminte chimice de la combinatele şi uzi­nele din Craiova, Tr. Măgurele, Rm. Vîlcea, Năvodari, Valea Călugărească, Tg. Mureş ş.a., ca şi pe diverse instalaţii şi aparatură pentru industria chimică livrate în R. F. a Germaniei, Pakistan, Iran şi Turcia. In perioada cincinalului 1971—1975, cît şi în perspectivă, Centrala are de înfăp­tuit un vast program menit să­ asigure con­tinua modernizare a industriei chimice şi a cu instalaţii complexe a noilor obiective, concomitent cu lărgirea sferei de desfacere a produselor pe diverse pieţe externe.­ Pentru a cunoaşte preocupările actuale dar, mai ales, cum se pregă­teşte centrala pentru înfruntarea viitorului, redactorii noştri V. BOESCU şi L­­INTEA au avut o convorbire cu directorul sectorului de cercetare­­dezvoltare al acestei unităţi economice, ing. EUGEN ZETEŞ, rafinăriilor existente, dotarea • Centrala este confruntată cu ne­cesitatea cunoaşterii permanente a tendinţelor existente în lume în conceperea şi realizarea utilajelor din specificul ei de fabricaţie. Ce studii aţi întreprins în acest scop şi care sînt principalele concluzii la care aţi ajuns ? — Sîntem convinşi că astăzi, mai mult ca oricînd, viaţa unei întreprinderi, prosperitatea ei nu pot fi asigurate fără o prealabilă investigare a viitorului, fără un contact direct şi cît mai bine or­ganizat cu beneficiarii, fără a încerca descifrarea tendinţelor de perspectivă a ştiinţei şi tehnicii în domeniul vizat. Inchipuiţi-vă ce-ar însemna ca o unitate economică de proporţia Centralei noastre să producă utilaje şi aparate pentru in­dustria chimică sau pentru rafinării, fără a ţine seama de progresele care se întrevăd că vor fi înregistrate pe plan mondial ? Fără îndoială că o asemenea activitate ar fi sortită eşecului. In anii din urmă, atît la nivelul cen­tralei noastre, cît şi al fiecărei între­­­­prinderi componente, au fost vizate nu­meroase obiective la care a trebuit să li se găsească răspuns. Astfel de pro­­bleme se refereau la dimensionarea ca­pacităţilor de producţie, introducerea unor tehnologii moderne, asimilarea de noi tipuri de instalaţii şi aparate, atra­gerea beneficiarilor pentru achiziţiona­rea produselor ce le realizăm etc. Aces­tea au impus în primul rînd necesitatea studiului de marketing pe plan intern şi extern. Pentru asigurarea unei largi in­formări, cit şi a unor materiale documen­tare concludente am folosit diverse teh­nici şi metode: cercetări selective şi o­­peraţionale; previziuni tehnologice; a­­naliza nivelului calitativ al produselor similare străine ; contactele personale ; informaţii şi prospecte din literatura de specialitate tehnică şi economică; con­ferinţe tehnice şi demonstraţii practice ; expoziţii şi târguri etc. • Cum aţi abordat, de exemplu, problema dimensionării capacităţi­lor? — Centrala a urmărit dimensionarea capacităţilor de producţie, in funcţie de cerinţele industriei noastre chimice şi de rafinării, a planului ei de dezvoltare pe următorii 5—10 ani. Specialiştii noştri, punînd în valoare materialul documentar achiziţionat din străinătate, cit şi expe­rienţa proprie, au ajuns la concluzia că prin folosirea mai judicioasă a actuale­lor capacităţi de producţie, mai buna or­ganizare a producţiei şi a muncii, con­tinua perfecţionare a personalului etc., se poate ajunge la acoperirea unei bune părţi din necesarul de comenzi interne. Totodată, ţinînd seama de necesitatea diversificării producţiei, lărgirii gamei de sortimente, s-a stabilit dimensiunea şi profilul unor capacităţi şi unităţi noi.­­La ora actuală, practic, toate uzinele din cadrul Centralei, au studii nomina­lizate de dezvoltare pină la nivelul anu­lui 1975, etapizate, cu fiecare capacitate ce urmează să intre in funcţiune înce­­pînd din acest an şi pină în 1975. Stu­diul indică dezvoltarea capacităţilor de producţie la Uzina mecanică de utilaj chimic — Ploieşti, unde se realizează şi unităţi noi, ale Uzinei „Griviţa Roşie" — Bucureşti, Uzinei „Independenţa“ — Si­biu şi Uzinei de pompe — Bucureşti. Tot în studiile întocmite, se fundamen­tează economic necesitatea construirii Uzinei de utilaj chimic şi forte la Rm. Vâlcea, a unei noi Fabrici de ventila­toare la Vaslui, modernizarea Fabricii de ventilatoare — Bucureşti etc. Studiul dimensionării capacităţilor de producţie existente, cît şi crearea altora, are în vedere realizarea unei producţii mai mult decit duble în 1975 faţă de 1970 şi, implicit, dublarea numărului de produse. • Nu consideraţi că dimensio­narea capacităţilor trebuie să se bazeze pe unele studii previzio­nale tehnologice care să permită stabilirea influenţei adoptării unor noi tehnologii asupra profilului şi mărimii capacităţilor de producţie? — Da. Pe baza unor studii am ajuns la concluzia că, pe lingă procedeele teh­nologice pe care le aplicăm, este nece­sar să asimilăm şi altele mai avansate, ca urmare a apariţiei de noi materiale fo­losite în construcţia utilajelor (procedee de sudare ale nichelului şi titanului pur, îmbunătăţirea tehnologiilor de îmbinări speciale ale ţevilor în plăcile tubulare ale schimbătoarelor de căldură, sudarea aluminiului şi oţelurilor speciale inoxi­dabile în mod industrial, tehnologii spe­ciale de cazangerie etc.), care sigur că îşi pun amprenta şi pe specificul unor utilaje şi a organizării proceselor de producţie. • Studiul de dezvoltare, respec­tiv de dimensionare a capacităţi­lor de producţie, are în vedere şi investigaţii în direcţia specializării unităţilor proprii de producţie şi cooperării cu alte unităţi ? — S-au avut în vedere şi aceste as­pecte. Studiul nostru preconizează con­tinuarea acţiunilor de specializare a uni- ECONOMIE NAŢIONALĂ • Dimensionarea trebuie gîndită în perspectivă şi în contextul specializârii­ cooperârii. • Avem nevoie şi de întreprinderi mici ? De ce ? • Urmărirea comportării produselor în exploa­­tare — o latură a marketingului industrial. Inteligenţă în conceperea pro­duselor şi în co­mercializarea lor. X 227,5 ‘ ?7o 197 00 100 700 180 162,8-160-­uo-138.5 170 105,4 119.7 ' .1-ion• ■■-80 ' W;.-60 S-wivS:: • . y ■ ' . 40 70 ■ .t ; ■ ■ 0 ■ ■ ... 1971 1977 15­3 1974 1575 Creșterea producției globale pe perioada 1971—1975 față de 1970 3

Next