Viaţa Economică, iulie-decembrie 1971 (Anul 9, nr. 27-53)

1971-11-26 / nr. 48

2 viata anul­ix economica Săptămînal editat de Societatea de Ştiinţe Economice din România REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: str. Nicolae Iorga nr. 36 • telefon 11.78.76 • Bucureşti SUMARUL Nr. 48 din 26.XI.1971 Pe mar­ginea documentelor adoptate de C.C. al I­.C.R. in şedinţa plenară din 3—5 noiembrie 1971 Stăpînirea contradicţiilor — premisă a per­fecţionării activităţii în domeniul preţurilor de Gh. Gaston Marin, preşedintele Comite­tului de Stat pentru Preţuri (pag. 3) ■ ECONOMIE NAŢIONALA — Cincinalul 1971—1975 Valenţele sociale şi umane ale creşterii economice rapide de Lucian Drăguţ, secretar general al Consiliului Economic (pag. 4) — Valorificarea materiilor prime de bază: Gazele naturale de ing. Ilie Smarandache (pag. 6) La uzinele „Tractorul“-Braşov­­ Calitatea şi economicitatea produselor — rezultantă a concepţiei constructive şi tehnologice de Marin Stoianovici, secţia economică, Comitetul judeţean P.C.R.-Braşov (pag. 7) — Relaţive economice externe ale României Evoluţia ascendentă a colaborării econo­mice româno-sovietice. Interviul nostru cu dr. Ion Stoian, adjunct al ministrului co­merţului exterior (pag. 9) ■ CONDUCERE ŞI ORGANIZARE — In microcosmosul producţiei: Locul de muncă • Obiective şi strategie de Virgiliu Anghelescu • Studii • experienţe La I.I.S. Automatica­­ O acţiune complexă, judicios organizată de Stere Popescu: La întreprinderea poligrafică — Cluj i Nou­tăţi în munca zeţarului de ing. A. Morar (pag. 10—111 ■ TEORII • IDEI — O analiză originală a creşterii economice de I. Şerbănescu Al doilea simpozion­­ „Din istoria agri­culturii In România“, de V. Bozga, A.S.E. (pag. 12) — Consultaţie In ajutorul celor ce studiază în învăţămlntul de partid Promovarea consecventă a industrializării ţării — factor hotărîtor al politicii P.C.R. de dezvoltare şi perfecţionare a bazei tehnice-materiale de conf. dr. Ştefan Diamandescu — Răspunsuri la întrebări: Clauza naţiunii celei mai favorizate de Nicolae Ion­escu (pag. 13—14) „Ecuaţia Tsuru“ şi condiţia acumulării capitalului de N. I. Văleanu (pag. 15) ■ ECONOMIE MONDIALA — Comitetul C.E.E. — O.N.U. pentru dez­voltarea comerţului­­­Stadiul actual şi perspective ale colabo­rării de Victor Aldea (pag. 16) — R.S.F. Iugoslavia i Dinamică înaltă a producţiei şi schim­bări în balanţa energetică, de V. Brăncanu — R. P. Albania i Coordonate contemporane la Dürres de E. lonescu — R. P. Mongolă i Fiecare al patrulea cetăţean — în proces de calificare de Gh. Ciobanu (pag. 17) — Tendinţe în politicile economice ale unor ţări capitaliste dezvoltate (II) de G. Marin (pag. 18) Redactor şef : Gheorghe DOLGU Tiparul : întreprinderea Poligrafică „In­formaţia", str. Brezoianu, nr. 23—25, 40 470 ACTUALITATEA SUB SEMNUL PRIETENIEI ŞI AL COLABORĂRII RODNICE RONICA evenimentelor ultimei săptă­­mîni consemnează momente semnifi­cative în procesul de dezvoltare a le­găturilor de prietenie şi colaborare multilaterală ale ţării noastre cu toate statele socialiste, proces care se în­scrie ca o componentă fundamentală a politicii externe a României socialiste. Vizita întreprinsă în ţara noastră de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, ca răspuns la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, constituie o nouă expresie a relaţiilor de strinsă prietenie şi colaborare tovărăşească, a stimei şi preţuirii pe care le nutresc reciproc partidele, statele şi popoarele noastre. Un aspect important al desfăşurării legăturilor tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre Ro­mânia şi Iugoslavia îl prezintă relaţiile economice dintre cele două ţări, a căror dezvoltare amplă, alături de alte probleme de interes comun, a fost examinată în cursul convorbirilor prilejuite de această vizită. Succesele remarcabile obţinute de România şi Iugoslavia în construirea socialismului, în dezvoltarea în ritm susţinut a economiilor na­ţionale, creşterea impetuoasă a potenţialului in­dustrial, ridicarea nivelului tehnico-ştiinţific al producţiei, calitatea competitivă a produselor din ambele ţări au creat largi posibilităţi pentru am­plificarea şi adincirea pe multiple planuri a con­lucrării bilaterale, conferind în acelaşi timp sta­bilitate şi perspective clare relaţiilor noastre eco­nomice care cunosc, în ultimii ani, o dezvoltare tot mai accentuată. O ilustrare elocventă, în acest sens, o constituie ascendenţa rapidă a schimburilor comerciale. In cadrul Acordului comercial de lungă durată pe perioada 1966—1970, volumul schimburilor de mărfuri a crescut de 2.7 ori faţă de perioada co­respunzătoare precedentă, iar Acordul comercial pe anii 1971—1975 prevede o nouă sporire de 2,2 ori. Anul acesta, potrivit previziunilor, schimburile comerciale vor creşte cu 45 la sută faţă de 1970, iar în 1972 este prevăzută o nouă creştere cu încă 50 la sută. Ca o expresie a atingerii unor cote tot mai înalte de dezvoltare industrială a celor două ţări, în ultimii ani s-a înregistrat o amplificare şi diversificare a nomenclatorului produselor ce for­mează obiectul schimburilor dintre ţările noastre, o creştere continuă cunoscînd ponderea industriei constructoare de maşini. Participarea maşinilor şi utilajelor la schimburile totale a cunoscut o creş­tere de la W/o In 1970 la 25®/o în 1971. In perioada 1971—1975, contingentele de maşini şi utilaje vor reprezenta 35 la sută din volumul total al schim­burilor de mărfuri. Rezultate importante au fost obţinute de ase­menea în promovarea şi realizarea a numeroase proiecte de colaborare şi cooperare. O mărturie grăitoare şi, totodată, o încununare a conlucrării fructuoase dintre cele două ţări o constituie cons­truirea în comun şi intrarea în funcţiune a gran­diosului complex hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, o realizare tehnică de presti­giu, care atestă capacitatea creatoare a construc­torilor români şi iugoslavi. Animate de dorinţa comună de a extinde con­tinuu colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică, în folosul ambelor popoare,, al cauzei socialismului şi păcii, România şi Iugoslavia acordă o deosebită atenţie descoperirii şi punerii în valoare a unor noi şi diversificate forme şi metode în cooperarea de lungă durată. O atenţie sporită se acordă ex­tinderii şi adîncirii colaborării economice directe între ministere, centrale industriale şi alte orga­nizaţii economice, cuprinderii în procesul de coo­perare în producţia industrială a tuturor etapelor , începînd cu cercetarea, proiectarea şi asimila­rea în producţie şi pină la livrările reciproce sau pe terţe pieţe. In evoluţia ascendentă a colaborării româno­­iugoslave pe toate planurile de activitate o în­semnătate esenţială au avut-o intilnirile, devenite tradiţionale, dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. Vizita din aceste zile a preşedintelui Iosip Broz Tito în România, convor­birile ample şi cordiale avute cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au constituit o nouă şi remarcabilă contribuţie la adincirea conlucrării rodnice dintre ţările noastre, în interesul reciproc şi al cauzei păcii, progresului şi socialismului în lume. I­N CONTEXTUL extinderii colaborării economice externe multiple dintre România şi U.R.S.S. se înscrie vizita în ţara noastră a ministrului sovietic al comerţului exterior, Nikolai Pato­­licev. Convorbirile purtate cu acest prilej, acordurile semnate reprezintă un nou pas pe calea întăririi prieteniei, dintre poporul român şi poporul sovietic, dintre cele două state. Cu prilejul primirii oaspetelui de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu au fost discutate probleme ale relaţiilor economice reciproce, subliniindu-se cursul lar ascendent, dorinţa comună de a extinde şi diversifica în continuare schimburile reciproce de mărfuri, cooperarea bilaterală în conformitate cu posibilităţile largi create de avîntul economiilor naţionale ale celor două ţări socialiste prietene. Protocolul comercial pe anul 1972 încheiat cu ocazia vizitei ministrului soviet­ic exprimă elocvent ritmul dinamic al dezvoltării relaţiilor economice bilaterale, prevăzînd pentru anul viitor o creştere a schimbului de mărfuri dintre Româ­nia şi Uniunea Sovietică de circa 17 ha faţă de volumul prevăzut pentru anul 1971. Este semnifi­cativ faptul că prin noul protocol se depăşesc pre­vederile menţionate pentru perioada respectivă în Acordul comercial de lungă durată, precum şi faptul că, în conformitate cu noul document, a crescut considerabil schimbul de maşini şi utilaje, au fost introduse mărfuri noi. Aşa cum sublinia, cu prilejul ceremoniei semnării protocolului, minis­trul român al comerţului exterior, Cornel Burtică, acest protocol se înscrie pe linia dezvoltării as­cendente şi diversificării relaţiilor reciproce de colaborare economică şi contribuie la întărirea prieteniei frăţeşti între popoarele şi ţările noas­tre. La rîndul său, Nikolai Patolicev releva că, prin acest document, s-a fixat pentru prima dată un volum anual de schimburi de mărfuri între Uniunea Sovietică şi România care depăşeşte un miliard de ruble. Exprimind aprecierea deosebită pentru stadiul actual al relaţiilor economice şi comerciale bilaterale, ministrul sovietic a subliniat că, în cadrul convorbirilor pe care le-a avut, a­ fost evidenţiată existenţa unor noi posibilităţi pentru lărgirea comerţului sovieto-român, a căror fructi­ficare serveşte intereselor dezvoltării economiilor Uniunii Sovietice şi României. Realizările remarcabile ale celor două ţări, obţinute în construirea noii orînduiri, au oferit şi oferă an de an condiţii tot mai propice extinderii­­ şi adîncirii colaborării economice şi tehnice, diver-­­ sificării relaţiilor reciproce, U.R.S.S. fiind, după­­ cum se ştie, principalul partener comercial al­­ ţârii noastre. Folosind posibilităţile pe care le­­ oferă economiile lor in plină dezvoltare, ţările noastre contribuie astfel la întărirea prieteniei lor­­ frăţeşti, izvorîtă d­in comunitatea orînduirii so­ciale, din ideologia comună marxist-leninistă, din , ţelurile comune ale construirii socialismului şi comunismului, ale apărării păcii în lume. ALENDARUL evenimentelor ultimei săptămîni consemnează, de asemenea, vizita în ţara noastră a ministrului­­ afacerilor externe al Republicii Popu­lare Ungare, Péter János, care a con­stituit o nouă expresie a relaţiilor de prietenie ,alianţă şi colaborare statornicite între ţările noastre socialiste. Convorbirea care a avut loc cu prilejul primirii oaspetelui de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat cu satisfacţie evoluţia pozitivă a rela­ţiilor dintre România şi Ungaria, relevîndu-se totodată posibilităţile largi ce există pentru dez­voltarea lor. Dinamismul economiilor celor două ţări, poten­ţialul lor în continuă creştere prin introducerea cuceririlor ştiinţei şi progresului tehnic creează premise favorabile pentru dezvoltarea şi adînci­­rea colaborării reciproc avantajoase. An de an a crescut volumul schimburilor comerciale, s-a di­versificat nomenclatorul de mărfuri. Rezul­tate pozitive au fost obţinute în realiza­rea acţiunilor de colaborare, creindu-se con­diţii pentru încheierea unor contracte de lungă durată, îndeosebi în domeniul construcţiilor de maşini. In cadrul sesiunii a IX-a a Comisiei mixte guvernamentale ungaro-române, care a avut loc în prima jumătate a acestui an la Bucureşti, s-a căzut de acord să se lărgească în continuare co­laborarea în domeniul construcţiei de maşini, al industriilor chimică, petrolieră, energetică, a cons­­trucţiilor şi materialelor de construcţii, precum şi în alte domenii. S-a căzut, de asemenea, de acord asupra dezvoltării relaţiilor în domeniul cooperării şi specializării în producţie. In acest context dinamic s-a înscris şi vizita ministrului de externe ungar care a prilejuit o nouă reafirmare a hotărârii comune de a acţiona şi în viitor pentru dezvoltarea relaţiilor prieteneşti pe toate planurile dintre cele două ţări şi popoare. Aceste momente semnificative ale evenimentelor ultimei săptămîni reliefează pregnant dinamismul care caracterizează întreaga viaţă, internă şi ex­ternă a României socialiste. Dezvoltarea legături­lor de prietenie, alianţă şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste frăţeşti este, du­pă cum se ştie, piatra unghiulară a politicii externe a ţă­rii noastre, la baza căreia stă respectarea fermă, neabătută a principiilor independenţei şi suvera­nităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neameste­cului în treburile interne, avantajului reciproc şi intr-ajutorării tovărăşeşti. în acest context, eveni­mentele ultimei săptămîni se înscriu ca o Contri­buţie importantă la dezvoltarea colaborării şi promovarea catifeei unităţii şi coeziunii ţărilor so­cialiste, la întărirea forţelor mondiale progresis­te, antiimperial­iste, la cauza păcii. C

Next