Viaţa Economică, iulie-decembrie 1971 (Anul 9, nr. 27-53)
1971-11-26 / nr. 48
2 viata anulix economica Săptămînal editat de Societatea de Ştiinţe Economice din România REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: str. Nicolae Iorga nr. 36 • telefon 11.78.76 • Bucureşti SUMARUL Nr. 48 din 26.XI.1971 Pe marginea documentelor adoptate de C.C. al I.C.R. in şedinţa plenară din 3—5 noiembrie 1971 Stăpînirea contradicţiilor — premisă a perfecţionării activităţii în domeniul preţurilor de Gh. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat pentru Preţuri (pag. 3) ■ ECONOMIE NAŢIONALA — Cincinalul 1971—1975 Valenţele sociale şi umane ale creşterii economice rapide de Lucian Drăguţ, secretar general al Consiliului Economic (pag. 4) — Valorificarea materiilor prime de bază: Gazele naturale de ing. Ilie Smarandache (pag. 6) La uzinele „Tractorul“-Braşov Calitatea şi economicitatea produselor — rezultantă a concepţiei constructive şi tehnologice de Marin Stoianovici, secţia economică, Comitetul judeţean P.C.R.-Braşov (pag. 7) — Relaţive economice externe ale României Evoluţia ascendentă a colaborării economice româno-sovietice. Interviul nostru cu dr. Ion Stoian, adjunct al ministrului comerţului exterior (pag. 9) ■ CONDUCERE ŞI ORGANIZARE — In microcosmosul producţiei: Locul de muncă • Obiective şi strategie de Virgiliu Anghelescu • Studii • experienţe La I.I.S. Automatica O acţiune complexă, judicios organizată de Stere Popescu: La întreprinderea poligrafică — Cluj i Noutăţi în munca zeţarului de ing. A. Morar (pag. 10—111 ■ TEORII • IDEI — O analiză originală a creşterii economice de I. Şerbănescu Al doilea simpozion „Din istoria agriculturii In România“, de V. Bozga, A.S.E. (pag. 12) — Consultaţie In ajutorul celor ce studiază în învăţămlntul de partid Promovarea consecventă a industrializării ţării — factor hotărîtor al politicii P.C.R. de dezvoltare şi perfecţionare a bazei tehnice-materiale de conf. dr. Ştefan Diamandescu — Răspunsuri la întrebări: Clauza naţiunii celei mai favorizate de Nicolae Ionescu (pag. 13—14) „Ecuaţia Tsuru“ şi condiţia acumulării capitalului de N. I. Văleanu (pag. 15) ■ ECONOMIE MONDIALA — Comitetul C.E.E. — O.N.U. pentru dezvoltarea comerţuluiStadiul actual şi perspective ale colaborării de Victor Aldea (pag. 16) — R.S.F. Iugoslavia i Dinamică înaltă a producţiei şi schimbări în balanţa energetică, de V. Brăncanu — R. P. Albania i Coordonate contemporane la Dürres de E. lonescu — R. P. Mongolă i Fiecare al patrulea cetăţean — în proces de calificare de Gh. Ciobanu (pag. 17) — Tendinţe în politicile economice ale unor ţări capitaliste dezvoltate (II) de G. Marin (pag. 18) Redactor şef : Gheorghe DOLGU Tiparul : întreprinderea Poligrafică „Informaţia", str. Brezoianu, nr. 23—25, 40 470 ACTUALITATEA SUB SEMNUL PRIETENIEI ŞI AL COLABORĂRII RODNICE RONICA evenimentelor ultimei săptămîni consemnează momente semnificative în procesul de dezvoltare a legăturilor de prietenie şi colaborare multilaterală ale ţării noastre cu toate statele socialiste, proces care se înscrie ca o componentă fundamentală a politicii externe a României socialiste. Vizita întreprinsă în ţara noastră de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, ca răspuns la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, constituie o nouă expresie a relaţiilor de strinsă prietenie şi colaborare tovărăşească, a stimei şi preţuirii pe care le nutresc reciproc partidele, statele şi popoarele noastre. Un aspect important al desfăşurării legăturilor tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre România şi Iugoslavia îl prezintă relaţiile economice dintre cele două ţări, a căror dezvoltare amplă, alături de alte probleme de interes comun, a fost examinată în cursul convorbirilor prilejuite de această vizită. Succesele remarcabile obţinute de România şi Iugoslavia în construirea socialismului, în dezvoltarea în ritm susţinut a economiilor naţionale, creşterea impetuoasă a potenţialului industrial, ridicarea nivelului tehnico-ştiinţific al producţiei, calitatea competitivă a produselor din ambele ţări au creat largi posibilităţi pentru amplificarea şi adincirea pe multiple planuri a conlucrării bilaterale, conferind în acelaşi timp stabilitate şi perspective clare relaţiilor noastre economice care cunosc, în ultimii ani, o dezvoltare tot mai accentuată. O ilustrare elocventă, în acest sens, o constituie ascendenţa rapidă a schimburilor comerciale. In cadrul Acordului comercial de lungă durată pe perioada 1966—1970, volumul schimburilor de mărfuri a crescut de 2.7 ori faţă de perioada corespunzătoare precedentă, iar Acordul comercial pe anii 1971—1975 prevede o nouă sporire de 2,2 ori. Anul acesta, potrivit previziunilor, schimburile comerciale vor creşte cu 45 la sută faţă de 1970, iar în 1972 este prevăzută o nouă creştere cu încă 50 la sută. Ca o expresie a atingerii unor cote tot mai înalte de dezvoltare industrială a celor două ţări, în ultimii ani s-a înregistrat o amplificare şi diversificare a nomenclatorului produselor ce formează obiectul schimburilor dintre ţările noastre, o creştere continuă cunoscînd ponderea industriei constructoare de maşini. Participarea maşinilor şi utilajelor la schimburile totale a cunoscut o creştere de la W/o In 1970 la 25®/o în 1971. In perioada 1971—1975, contingentele de maşini şi utilaje vor reprezenta 35 la sută din volumul total al schimburilor de mărfuri. Rezultate importante au fost obţinute de asemenea în promovarea şi realizarea a numeroase proiecte de colaborare şi cooperare. O mărturie grăitoare şi, totodată, o încununare a conlucrării fructuoase dintre cele două ţări o constituie construirea în comun şi intrarea în funcţiune a grandiosului complex hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, o realizare tehnică de prestigiu, care atestă capacitatea creatoare a constructorilor români şi iugoslavi. Animate de dorinţa comună de a extinde continuu colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică, în folosul ambelor popoare,, al cauzei socialismului şi păcii, România şi Iugoslavia acordă o deosebită atenţie descoperirii şi punerii în valoare a unor noi şi diversificate forme şi metode în cooperarea de lungă durată. O atenţie sporită se acordă extinderii şi adîncirii colaborării economice directe între ministere, centrale industriale şi alte organizaţii economice, cuprinderii în procesul de cooperare în producţia industrială a tuturor etapelor , începînd cu cercetarea, proiectarea şi asimilarea în producţie şi pină la livrările reciproce sau pe terţe pieţe. In evoluţia ascendentă a colaborării românoiugoslave pe toate planurile de activitate o însemnătate esenţială au avut-o intilnirile, devenite tradiţionale, dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. Vizita din aceste zile a preşedintelui Iosip Broz Tito în România, convorbirile ample şi cordiale avute cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au constituit o nouă şi remarcabilă contribuţie la adincirea conlucrării rodnice dintre ţările noastre, în interesul reciproc şi al cauzei păcii, progresului şi socialismului în lume. IN CONTEXTUL extinderii colaborării economice externe multiple dintre România şi U.R.S.S. se înscrie vizita în ţara noastră a ministrului sovietic al comerţului exterior, Nikolai Patolicev. Convorbirile purtate cu acest prilej, acordurile semnate reprezintă un nou pas pe calea întăririi prieteniei, dintre poporul român şi poporul sovietic, dintre cele două state. Cu prilejul primirii oaspetelui de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu au fost discutate probleme ale relaţiilor economice reciproce, subliniindu-se cursul lar ascendent, dorinţa comună de a extinde şi diversifica în continuare schimburile reciproce de mărfuri, cooperarea bilaterală în conformitate cu posibilităţile largi create de avîntul economiilor naţionale ale celor două ţări socialiste prietene. Protocolul comercial pe anul 1972 încheiat cu ocazia vizitei ministrului sovietic exprimă elocvent ritmul dinamic al dezvoltării relaţiilor economice bilaterale, prevăzînd pentru anul viitor o creştere a schimbului de mărfuri dintre România şi Uniunea Sovietică de circa 17 ha faţă de volumul prevăzut pentru anul 1971. Este semnificativ faptul că prin noul protocol se depăşesc prevederile menţionate pentru perioada respectivă în Acordul comercial de lungă durată, precum şi faptul că, în conformitate cu noul document, a crescut considerabil schimbul de maşini şi utilaje, au fost introduse mărfuri noi. Aşa cum sublinia, cu prilejul ceremoniei semnării protocolului, ministrul român al comerţului exterior, Cornel Burtică, acest protocol se înscrie pe linia dezvoltării ascendente şi diversificării relaţiilor reciproce de colaborare economică şi contribuie la întărirea prieteniei frăţeşti între popoarele şi ţările noastre. La rîndul său, Nikolai Patolicev releva că, prin acest document, s-a fixat pentru prima dată un volum anual de schimburi de mărfuri între Uniunea Sovietică şi România care depăşeşte un miliard de ruble. Exprimind aprecierea deosebită pentru stadiul actual al relaţiilor economice şi comerciale bilaterale, ministrul sovietic a subliniat că, în cadrul convorbirilor pe care le-a avut, a fost evidenţiată existenţa unor noi posibilităţi pentru lărgirea comerţului sovieto-român, a căror fructificare serveşte intereselor dezvoltării economiilor Uniunii Sovietice şi României. Realizările remarcabile ale celor două ţări, obţinute în construirea noii orînduiri, au oferit şi oferă an de an condiţii tot mai propice extinderii şi adîncirii colaborării economice şi tehnice, diver- sificării relaţiilor reciproce, U.R.S.S. fiind, după cum se ştie, principalul partener comercial al ţârii noastre. Folosind posibilităţile pe care le oferă economiile lor in plină dezvoltare, ţările noastre contribuie astfel la întărirea prieteniei lor frăţeşti, izvorîtă din comunitatea orînduirii sociale, din ideologia comună marxist-leninistă, din , ţelurile comune ale construirii socialismului şi comunismului, ale apărării păcii în lume. ALENDARUL evenimentelor ultimei săptămîni consemnează, de asemenea, vizita în ţara noastră a ministrului afacerilor externe al Republicii Populare Ungare, Péter János, care a constituit o nouă expresie a relaţiilor de prietenie ,alianţă şi colaborare statornicite între ţările noastre socialiste. Convorbirea care a avut loc cu prilejul primirii oaspetelui de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat cu satisfacţie evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre România şi Ungaria, relevîndu-se totodată posibilităţile largi ce există pentru dezvoltarea lor. Dinamismul economiilor celor două ţări, potenţialul lor în continuă creştere prin introducerea cuceririlor ştiinţei şi progresului tehnic creează premise favorabile pentru dezvoltarea şi adîncirea colaborării reciproc avantajoase. An de an a crescut volumul schimburilor comerciale, s-a diversificat nomenclatorul de mărfuri. Rezultate pozitive au fost obţinute în realizarea acţiunilor de colaborare, creindu-se condiţii pentru încheierea unor contracte de lungă durată, îndeosebi în domeniul construcţiilor de maşini. In cadrul sesiunii a IX-a a Comisiei mixte guvernamentale ungaro-române, care a avut loc în prima jumătate a acestui an la Bucureşti, s-a căzut de acord să se lărgească în continuare colaborarea în domeniul construcţiei de maşini, al industriilor chimică, petrolieră, energetică, a construcţiilor şi materialelor de construcţii, precum şi în alte domenii. S-a căzut, de asemenea, de acord asupra dezvoltării relaţiilor în domeniul cooperării şi specializării în producţie. In acest context dinamic s-a înscris şi vizita ministrului de externe ungar care a prilejuit o nouă reafirmare a hotărârii comune de a acţiona şi în viitor pentru dezvoltarea relaţiilor prieteneşti pe toate planurile dintre cele două ţări şi popoare. Aceste momente semnificative ale evenimentelor ultimei săptămîni reliefează pregnant dinamismul care caracterizează întreaga viaţă, internă şi externă a României socialiste. Dezvoltarea legăturilor de prietenie, alianţă şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste frăţeşti este, după cum se ştie, piatra unghiulară a politicii externe a ţării noastre, la baza căreia stă respectarea fermă, neabătută a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc şi intr-ajutorării tovărăşeşti. în acest context, evenimentele ultimei săptămîni se înscriu ca o Contribuţie importantă la dezvoltarea colaborării şi promovarea catifeei unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, la întărirea forţelor mondiale progresiste, antiimperialiste, la cauza păcii. C