Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1973 (Anul 11, nr. 1-26)
1973-01-05 / nr. 1
2 ANUL XI viata economica SUMARUL Numărului 1 din 5 ianuarie 1973 34 — Plan • angajamente • Pentru înfăptuirea exemplară a planului : Din primul trimestru al anului, o eşalonare raională a eforturilor de ing. Pierian Mihalache, ec. Petre Cioclu, C.SP • în judeţul Cluj . Un inceput de bun augur de Varga Andrei, Mihai Andreescu • Cum urmărim avansul în realizarea cincinalului înainte de termen de Ioan Nichita, director al Direcţiei judeţene de statistică Satu-Mare. 7 . Agricultură In I.A.S. : Rezerve de creştere a rentabilităţii producţiei zootehnice (1) de prof. univ. dr. O. Parpală 8 — Strategii de dezvoltare Petrochimia (111): O concepţie dinamică şi suplă de Iulian Bădin 9 — Conducere şi organizare Ancheta V. E.: Centrala industrială şi accelerarea creşterii economice Răspund : Gheorghe Trică, director general, Centrala de autocamioane şi tractoare — Braşov ; Dumitru Leaua, director general, Centrala Industrială de metale neferoase şi rare,Vasile Ogherlaci, director general, Centrala cărbunelui — Petroşani. 10—11 — Dezbatere organizată cu sprijinul Comisiei economice a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Specializarea şi cooperarea — atribute majore ale activităţii centralelor industriale ! Participă prof. Iulian Cazacu, ing. şef de concepţie, Uzinele ,,Tractorul“ ; ing. Constantin Ivăneanu, Uzina de autocamioane; ing. Dumitru Galeş, director, Uzina de fabricaţie, reparaţii şi montaje în agricultură. 12 — Agenda economistului Codul Muncii : Reglementări noi de C. Jornescu 13 — Marketing Conducerea integrată a activităţilor de marketing de dr. Mihai C. Demetrescu, directorul Laboratorului de marketing 14 — Concepte • teorii Colaborarea şi cooperarea economică dintre ţările socialiste : Domenii, forme, căi, cadru instituţional şi instrumente de realizare (I) de Radu Constantinescu — Metodologie Dezbateri ; Determinarea şi analiza eficienţei cercetării ştiinţifice de Daniel Stoicescu — Date de prognoză Traficul maritim internaţional de Gh. Nistor, C. Dan, Institutul pentru studierea conjuncturii economice internaţionale. 19 Pakistan : Opţiunile dezvoltării de Radu Budeanu. 1—VIII — Sumarul revistei „Viaţa economică“, numerele 1—52/1972. Redactor şef : Gheorghe DOLGU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : str. Nicolae Iorga nr. 36 9 telefon 11 78 76 9 Bucureşti Tiparul : întreprinderea Poligrafică „Informaţia" str. Brezoianu, nr. 23—25, 40 470 scrisori =3 RANDAMENTUL FABRICĂRII UNOR SORTIMENTE DE NEGRU DE FUM IN LEGĂTURĂ cu articolul „Cu ce consumuri de combustibil şi energie se produc unele sortimente de negru de fum“ („Viaţa economică“ nr. 46/1972) facem următoarele precizări : La nivelul producţiei mondiale, între tipurile de negru de fum, sunt şi cîteva sorturi de tipul canalelor, care folosesc ca materie primă gazul metan. Aceste sorturi, reprezentau cu 20 de ani în urmă procentul cel mai ridicat în producţia mondială de negru de fum. Pe parcurs prin realizarea unor noi tipuri, proporţia producţiei de negru de fum de canale în producţia mondială a fost an de an în scădere, cu toate că producţia fizică a rămas aproape constantă. Noile tipuri de negru de fum nu au putut îndeplini în totalitate exigenţele cerute de tehnologia de prelucrare a cauciucului şi a industriei poligrafice. In ţara noastră dezvoltarea producţiei de negru de fum a urmat pînă în 1958 aceeaşi cale. Din acest an prin scoaterea din funcţiune a unora din unităţile de producţie de canale, nivelul consumului specific prezintă o scădere accentuată. Ţinind seama de randamentul scăzut al acestui procedeu de transformare a carbonului hidrocarburii, folosită ca materie primă, în negru de fum, randament care nu mai poate îndreptăţi, în continuare, producţia sortimentului cu toate calităţile lui specifice anumitor scopuri la întrebuinţare, anul 1973 va fi ultimul în care se va mai produce negru de fum de canale. Odată cu dezvoltarea producţiei de negru de fum de tipul HAF—ISAF, prevăzută pentru anul 1974, la uzina noastră se întreprind cercetări pentru realizarea unor sortimente de negru de fum cu caracteristici care sa poată înlocui cu eficacitate folosirea negrului de fum de canale în practica din ţară. Deoarece, în prezent, la exportul unor sorturi se impun şi anumite cote de negru de fum de canale, prin dezvoltarea producţiei şi a noilor sortimente se creează posibilitatea înlocuirii negrului de fum de canale şi la export. ing. Ioan PINTEA director. Uzina chimică „Carbosin“Copşa Mică CURIER • Alocaţia de stat RADU DUMITRU, Piteşti — Decretul nr 285/1960, cu modificările ulterioare, prevede că pentru copiii în vîrstă de pînă la 16 ani, aflaţi în întreţinerea statului, inclusiv pentru elevii şcolilor profesionale, nu se acordă alocaţia de stat. In asemenea situaţii de excepţie, aceşti copii nu se iau în considerare la stabilirea rangului celorlalţi. Astfel, dacă un salariat are 4 copii, dintre care unul la şcoala profesională, se consideră că în familie, din punctul de vedere al stabilirii şi calculării dreptului la alocaţie, sunt numai trei, fâcîndu-se abstracţie de cel de al patrulea. Dacă sumele cheltuite de stat pentru fiul dv. în perioada cît a frecventat — în cursul unui trimestru — o şcoală profesională, au fost restituite de dv. în întregime, sînteţi îndreptăţit să primiţi retroactiv alocaţia de stat, luîndu-se în considerare atît la stabilirea dreptului, cît şi la calcularea lui — în raport cu rangul copiilor — şi cel care a frecventat şcoala profesională, pentru care statul n-a avut nici o cheltuială. Dreptul la alocaţie se prescrie dacă n-a fost solicitat în termen de 12 luni. 9 Efectul înregistrărilor eronate STELIAN DUMBRAVESCU, Braşov — La pct. 30 din „Normele metodologice privind contabilitatea unităților economice“, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 595/31 decembrie 1970 — în baza art. 4 din H.C.M. nr. 1885/1970 — se prevede că : „Efectuarea unor înregistrări eronate în contabilitate nu constituie temei pentru plata salariilor, premiilor, gratificaţiilor şi altor stimulente băneşti sau materiale. In toate cazurile plata acestor stimulente trebuie să fie fondată pe operaţii reale, pe înregistrări corecte. In cazurile raportării eronate a unor indicatori pe baza cărora s-au acordat diferite stimulente materiale se vor stabili măsuri legale de recuperare“. Măsura dispusă de bancă pentru recuperarea diferenţelor de salariu se încadrează în prevederile legale menţionate deoarece, la finele trimestrului IV/1971, unitatea economică nu era în drept să beneficieze de plata diferenţelor de salariu. Dacă se asigura înregistrarea reală a costurilor de producţie şi, implicit, determinarea corectă a realizării planului de beneficii (dotaţii), care se raportează cumulat de la începutul anului şi care constituie condiţie pentru eliberarea integrală a salariilor, situaţia era alta. Chiar şi în cazurile în care se aplică, eventual, prevederile legale arătate mai sus analiza îndeplinirii condiţiilor pentru eliberarea integrală a salariilor şi celelalte stimulente materiale se face pe baza datelor de bilanţ ale perioadei la care se referă plăţile respective. O încadrare ION DRAGIUCI. Alba luna — Angajatul care ocupă o funcţie cu condiţii de studii alternative (superioare, de specialitate, cu o anumită vechime, sau medii cu o vechime mai mare în specialitate) este salarizat, conform pct. 28 din anexa IX la H.C.M. nr. 914/ 1968, cu 2 clase de salarizare sub cea prevăzută la funcția respectivă, în cazul ocupării ei de către un salariat cu studii medii. Atunci, cînd în completarea studiilor, angajatul absolvă, cu examen de diplomă (de stat) învăţămîntul superior în specialitate, el este salarizat la aceeaşi gradaţie, însă cu două clase în plus. Modificarea se face prin efectul legii, de la data cînd salariatul a absolvit învăţămîntul superior cu diplomă, prezentarea diplomei avînd numai caracterul unei dovezi a studiilor absolvite. ★ MINAI NEGRU. Conform prevederilor legale în vigoare (Legea nr. 11/1971 şi H.C.M. nr. 914/1968), vechimea minimă cerută pentru promovarea la gradaţia l-a este de doi ani. In conformitate cu pct. 3 din anexa nr. XI la hotărîrea susmenţionată, (Indicaţii privind modul de acordare a gradaţiilor în funcţiile tehnico-administrative) gradaţiile se pot acorda numai cadrelor ce au obţinut calificativele „foarte bun“ sau „bun“ pentru activitatea desfăşurată şi numai în limita prevederilor planului de muncă şi salarii. Stabilirea salariaţilor care sunt promovaţi dintre cei care îndeplinesc condiţiile susmenţionate este de competenţa conducerilor de unităţi. O ELEONORA TIPEI. Alba Iulia — Recunoaşterea vechimii în funcţii juridice — in vederea promovării — este reglementată printr-o dispoziţie normativă cu carater special (Decretul nr. 143/1955). Nu este posibil să se includă în calculul acestei vechimi şi perioadele cînd un absolvent al invăţămîntului superior juridic a deţinut funcţia de secretar al unui rectorat sau de economist. CONSFĂTUIRE CU CITITORII DIN AGRICULTURA JUDEţULUI VRANCEA şi REDACŢIA NOASTRĂ, cu sprijinul Secţiei economice a Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R. şi Direcţiei generale judeţene pen■ntru agricultură, industrie alimentară şi ape, a organizat recent o consfătuire cu cititorii din agricultura judeţului. Au participat contabili şefi din cooperative agricole de producţie, întreprinderi agricole de stat, unităţi de cercetare, economişti de la organizaţiile judeţene de coordonare, aprovizionare, valorificare, finanţare şi creditare a producţiei etc. Din partea redacţiei au participat conf. univ. dr. Sabin Nica-Sirbeşti, şef de secţie şi Ion Manea, redactor. Redăm in continuare, pe scurt, stenograma discuţiilor purtate. Marin Constantin, contabil şef la C.A.P. Tătăranu, a cerut ca revista să acorde un spaţiu mai larg sectorului cooperatist, sector cu mare pondere în economia naţională. Dintre temele tratate în revistă a urmărit cu interes „punctele de vedere“ privind calculul preţului de cost în C.A.P. L-ar interesa în mod deosebit articole despre importanţa fondului de dezvoltare şi corelaţiile ce se stabilesc între acesta şi fondul de consum în cooperativele agricole, despre importanţa constituirii rezervei de producţie pentru dezvoltarea cooperativei, despre experienţa concretă a unor unităţi în aplicarea acordului global. Totodată, şi-a exprimat interesul deosebit faţă de articolele de analiză a cheltuielilor efectuate în C.A.P., pe sectoare de activitate, pe produse etc. Propune tratarea mai pe larg a cooperării intercooperatiste, a colaborării cu unităţi agricole de stat, precum şi a rezultatelor obţinute în urma profilării producţiei şi consideră ca fiind utile temele privind utilizarea creditelor acordate de stat, orientarea investiţiilor, cointeresarea materială a membrilor cooperatori, legislaţia contractelor economice, întocmirea planului de producţie etc. Propune editarea unui almanah economic anual. Nina Rădulescu, contabil şef la C.A.P. Odobeşti, consideră că trebuie tratate mai pe larg efectele economice ale dezvoltării activităţilor anexe şi prestărilor de servicii în cooperative (spre exemplu, la C.A.P. Odobeşti, aceste activităţi au contribuit cu 2,6 milioane lei la formarea producţiei globale a unităţii). Ion Aldea, contabil şef la Trustul judeţean Vrancea al I.A.S., a propus alcătuirea unei tematici-serial, care să trateze toate aspectele economice ale procesului de producţie, începînd cu modul de folosinţă a terenului, cu pregătirea producţiei din punct de vedere economic şi încheind cu articole de analiză a preţului de cost, a beneficiului şi rentabilităţii, a preţurilor de desfacere, în vederea formării gîndirii economice a cadrelor cu funcţii economice şi a celorlalţi specialişti. Consideră că trebuie făcut mai mult pentru formarea şi informarea specialiştilor în probleme de marketing, agricol, de economicitate a producţiei şi de tratare a sistemelor de lucru în ţările cu agricultură dezvoltată. Este interesat, asemenea altor specialişti, în cunoaşterea problemelor de pură specialitate economico-financiară care-i ajută să înţeleagă just legislaţia privind valorificarea şi creditarea producţiei, folosirea creditelor, încheierea contractelor economice etc. Nicolae Enache, contabil şef la I.A.S. Focşani, urmăreşte cu interes articolele pe tema simplificării evidenţei, considerînd că în întreprinderea în care lucrează aceasta este foarte complicată. Susţine ideea ciclului de materiale economice, precum şi a iniţierii unui „curier legislativ“ specific, pe teme de economie şi legislaţie agrară. Propune publicarea unor articole privind aplicarea acordului global în I.A.S. Gabriela Beznea, cercetător la Staţiunea experimentală viticolă Odobeşti, urmăreşte cu interes articolele de analiză, „Agenda economistului“, materialele privind folosirea raţională a pămîntului şi cele de experienţă şi analiză privind aplicarea acordului global. Aprecia- ză contribuţia adusă în documentarea şi informarea specialiştilor din agricultură de rubricile „Statistica internaţională“ şi „Mondorama“. Florin Pascu, contabil şef la întreprinderea judeţeană de valorificare a cerealelor şi producerea nutreţurilor combinate, este interesat în apariţia mai frecventă a articolelor despre calitatea producţiei agricole şi influenţa ei asupra eficienţei economice. Vasile Cuconoiu, director adjunct al Sucursalei judeţene Vrancea a Băncii pentru agricultură şi industria alimentară, este de părere că trebuie să apară mai multe articole privind creditarea şi utilizarea creditelor în agricultură, aplicarea Legii finanţelor (puncte de vedere ale unităţilor bancare şi de producţie) întocmirea planurilor economice şi financiare ale cooperativelor, precizarea atribuţiilor consiliilor intercooperatiste. AVANS LA ...TELEFOANE OFICIILE de poştă şi telecomunicaţii — invocînd prevederile Decretului nr. 203/1949 încasează de la abonaţi avansuri aproximativ egale cu prestaţiile unei luni de convorbiri telefonice. Contravaloarea acestora este încasată aproape de sfîrşitul următoarei luni , propun ca sumele să fie creditate de bancă, nu de către întreprinderi prin avansuri, aşa cum se procedează în toate sectoarele economice. Controlul băncii ar determina, accelerarea decontării prestaţiilor, aducînd, în acelaşi timp, şi un serviciu întreprinderilor care sunt nevoite, lună de lună, să prelimine cheltuielile cu convorbirile telefonice. ec. M. BOBOLICI Craiova