Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1973 (Anul 11, nr. 1-26)

1973-03-23 / nr. 12

2 4 6 10 11 14 15 16 19 20 21 22 23 ANUL XI viata economica SUMARUL numărului 12 din 23 martie 1973 1—3—9 — Investiţii Acţiuni pentru îmbunătăţirea raportului : Efort-efecte de dr. Ioan L. Ciolan — Comerţ exterior Dinamizarea exporturilor. Din experienţa C.I.L. Cluj de Al. Deteşan — In dezbatere : Noile proiecte de legi5 — Agricultură Acordul global în legumicultură Un mecanism care trebuie să funcţione­ze perfect : Producţie — preluare — va­lorificare (I) Semnează : Dumitru Teodo­­rescu, ec. Ion Zoican ing. Alexandru Pe­­traşcu Dezbatere consemnată de prof. univ. dr. Sabin Nica-Sîrbeşti, Ion Manea — Finanţe Creşterea rolului amortizării în repro­ducţia fondurilor fixe de dr. Emil Ne­grea, doctorand Lidia Pătrăşeoiu — Marketing Centrala industrială pe traiectoria conso­lidării : Marketingul în strategia dezvol­tării (I) de Al. Iordăchescu — Economistul în economie (IV) Unele constatări preliminare de Constan­tin Cojocaru 12—13 — Cheltuieli materiale Ancheta noastră : Deşeurile — valoroasă sursă de materii prime. Peste 3 miliarde lei deşeuri aşteaptă să fie fructificate. Cum acţionăm in acest scop ? Semnează: ing. Dinu Ştefan, MICMG ; ing. Gh. Ră­­dulescu, director, MTT ; ing. I. Carabu­­lea, ing. V. Rotaru­, MAIAA ; ing. M. Ionescu-Muscel, M.I.U. — Agenda economistului — Informaţie • decizie Din acţiunea de raţionalizare a sistemu­lui de evidenţă , în agricultură . Progra­marea, lansarea şi urmărirea producţiei de George Pleşoianu, Mihail Croitoru, Leonida Frăţilă — Concepte • metodologii Conjunctura şi prognoza economică, de acad. V. Malinsch­i — Colaborarea şi cooperarea economică din­tre ţările socialiste : Domeniul producţiei materiale (VII), de Radu Constantinescu — O opţiune fundamentată istoric : Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din Ro­mânia şi dezvoltarea industrială, de Va­sile Nicolae — Invăţămint Se propune balanţa legăturilor interra­­muri ca metodă de învăţare a economiei politice a socialismului, de asist. univ. Cornelia Daminescu, Institutul politehnic Bucureşti — Date de prognoză Ordinatoarele anului 1990 — Organisme ale cooperării în informatică, de ing. V­. Ţicovschi — După redeschiderea burselor : O soluţie comercială contenciosului monetar ? de Dinu Dragomirescu — Din activitatea organizaţiilor internaţio­nale : U.N.C.T.A.D. şi transporturile mari­time de Ion Barac — Consultaţii , în ajutorul celor ce studiază în învăţămîntul de partid • Industrializarea României şi corelaţia dintre cele două subdiviziuni ale produc­ţiei sociale de prof. dr. Gh. Creţoiu • Cercetarea ştiinţifică în lumea capitalis­tă : Orientări, decalaje, contraste, de Ni­­colae Popov • Concepţia sistemică în planificarea eco­nomiei, de conf. dr. Eugen Prahoveanu IN SUPLIMENT : — Introducerea sistemului unic de trans­port în conteinere în cadrul C.A.E.R. de V. Atanasiu — Convenţiile vamale internaţionale la care participă România de A. Moţiu________ Redactor şef : Gheorghe DOLGU REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA : str. Nico­lae Iorga nr. 36 • telefon 11­78 76 , Bucureşti Tiparul : întreprinderea Poligrafică „In­formaţia"- str. Brezoianu, nr. 23—25. 40 470 I—VIII ­­ECOURS Sunt asigurate documentaţiile pentru noile obiective ale planului pe 1973? Nr. 3 CA URMARE a Intervenţiilor făcute de ministerul nostru, situaţia acope­ririi cu proiecte de execuţie a lucră­rilor din planul pe anul 1973 s-a a­­meliorat. Procentul de documentaţie de execuţie neasigurată şi scadentă la finele lunii ianuarie era de 8,6% pentru întregul volum de lucrări din planul pe anul 1973, (pentru lucrările noi 24,3%). Situaţia restului de do­cumentaţie (şi în special pentru lu­crările noi care nu au aprobate stu­dii teh­nico-economice), a făcut obi­ectul unei analize cu adjuncţii miniş­trilor, responsabili cu investiţiile din ministerele coordonatoare, luîndu-se măsuri pentru predarea ei construc­torului. Observaţiile din articolul publicat au avut un rol deosebit în mobiliza­rea beneficiarilor pentru recuperarea restanţelor documentaţiei de execu­ţie. ing. C. NISTOR Ministerul Construcţiilor Industriale * LA INSISTENŢELE repetate ale organelor locale, Ministerul Comer­ţului Interior, a acceptat, în mod cu totul excepţional şi unele obiective care nu au avut documentaţii teh­nice de execuţie aprobate,* condiţio­nate de acceptul constructorilor si de angajamentul organizaţiilor de proiectare pentru predarea proiecte­lor respective, in timp util. In pre­zent, situaţiile semnalate în „Viaţa economică“ se prezintă astfel : Documentaţia de execuţie pentru «Depozitul alimentar­ Roman“ a fost avizată. Întîrzierea a fost generată de necesitatea revizuirii documenta­ţiei ca urmare a solicitării noastre de reducere a costurilor investiţiei şi îmbunătăţirea tehnologiei de de­pozitare. In judeţul Bistriţa-Năsâud un singur obiectiv nu avea elaborată documentaţia de execuţie şi anume aceea pentru „Restaurantul CODRI­­ŞOR-Bistriţa“. Analizînd cererea or­ganelor locale de a menţine acest o­­biectiv în planul de investiţii pe anul 1973, M.C.I.. a fost de acord cu condiţia replanificării termenului de începere a lucrărilor şi respectiv de dare în folosinţă a obiectivului (se­mestrul II 1974) tocmai datorită ne­cesităţii de asigurare prealabilă a condiţiilor de execuţie. In acest scop din valoarea totală a investiţiei pre­văzută pentru anul 1973 s-a planifi­cat realizarea numai a unui volum de circa 500 mii lei lucrări de con­­strucţii-montaj. In prezent documen­taţia de execuţie este în curs de de­finitivare la Institutul Politehnic­ Cluj urmînd a fi predată în luna aprilie a.c. La Arad, nu se elaborase documentaţia de execuţie pentru res­taurantul tip pensiune al Grupului şcolar comercial­ Arad. In prezent do­cumentaţia de execuţie este elabora­tă. Pentru avizare şi aprobare, este necesar avizul organelor locale cu privire la soluţionarea unor proble­me de acces a mărfurilor la această unitate Vom depune în continuare efor­turi pentru crearea tuturor condiţi­ilor necesare executării obiectivelor comerciale, atît pentru lucrările care au făcut obiectul semnalării critice, cit şi pentru celelalte obiective în­scrise în planul de investiţii al M.C.I. pe anul 1973. Articolul publi­cat în U.E. a făcut obiectul unei ana­lize amănunţite în cadrul direcţiei noastre, ajutîndu-ne în luarea unor măsuri operative pentru realizarea investiţiilor comerciale. ing. T. POPESCU Ministerul Comerţului Interior ★ PENTRU obiectivele de investiţii din planul anului 1973, prevăzute a se executa in unităţile de stat din subordinea M.A.I.A.A. — documenta­ţia de execuţie este asigurată în pro­cent de 90%. Pentru cele care la 31 decembrie 1972, nu aveau documenta­ţiile de execuţie asigurate, s-au Întoc­mit programe de proiectare cu sar­cini concrete pentru recuperarea res­tanţelor. Pentru obiectivele prevăzute în planul de stat în vederea elabo­rării în anul 1973, s-au întocmit pro­grame de proiectare în care, factorii care concură la pregătirea investiţi­ilor (titular, beneficiar, proiectant) au stabilit măsurile pentru respecta­rea sarcinilor de plan. In definitivarea documentaţiilor pentru investiţiile din planul anului în curs, întîmpinăm greutăţi din partea constructorilor. De exemplu, la unele obiective, cu documentaţii elaborate din anul 1972 (unele chiar din noiem­brie) nici pînă în prezent nu au fost aprobate, deoarece constructorii tergi­versează finalizarea graficelor de exe­­cuţie(siloz Sibiu, FNC Sibiu, siloz Fe­teşti, fermă vaci Fizeş, complex agri­col selecţie Baia Mare şi altele. La alte obiective, constructorii nu ac­ceptă documentaţiile, solicitînd schim­barea soluţiilor constructive din pro­iecte, cu altele mai costisitoare sau cu un consum sporit de ciment şi metal. Asemenea discuţii sunt în faza concilierilor (siloz Feteşti, siloz şi FNC Costeşti) etc. ing. Relu BLUMER Ministerul Agriculturii Industriei Alimentare şi Apelor ★ ANALIZÎND cele conţinute în arti­col informăm că planul nostru de stat prevede: proiectele de execuţie pentru lucrările din acest an să se asigure eşalonat, astfel ca pînă în luna aprilie să se realizeze acoperi­rea integrală, în vederea îndeplinirii acestei sarcini, s-au organizat analize comune cu organele de proiectare şi toţi beneficiarii de investiţii, alcă­­tuindu-se în acest scop programe de măsuri detaliate cu indicarea de ter­mene certe precum şi colective de proiectanţi care răspund de elabo­rarea documentaţiilor de execuţie la date corelate cu prevederile planului. In continuare, ne considerăm mobi­lizaţi pentru crearea tuturor condiţi­ilor care să permită predarea către unităţile de construcţii a proiectelor, necesare realizării importantului vo­lum de lucrări pe anul in curs. ing. N. PASCALI Ministerul Industriei Ușoare • Recepţie, penalizări FABRICA DE MOBILA, Gherla. — Pe linia asigurării cantităţii şi calităţii presta­ţiilor din contractele econo­mice. Legea nr. 71/1969 preve­de la art. 13 că „produsele contractate se vor livra nu­mai pe bază de recepţie can­­­tativă şi cantitativă. Modali­tăţile de recepţie vor fi stabilite de comun acord în contracte cu respectarea pre­vederilor legale“. Prin „Moda­lităţi de recepţie’, trebuie în­ţeleasă posibilitatea lăsată părţilor de a stabili dacă recepţia se face la sediul fur­nizorului sau al beneficiaru­lui, data recepţiei şi proce­deul de recepţionare a pro­duselor. Desigur că, neprezen­­tarea organizaţiei beneficiare pentru recepţie, atunci când prin contract s-a stabilit că recepţia va avea loc la se­diul organizaţiei furnizoare, nu poate împiedica pe fur­nizor să procedeze la Indi­vidualizarea, la verificarea în mod unilateral a produselor și la expedierea acestora. Nee­­xecutarea îndatoririi bene­ficiarului de a se prezenta la recepție nu poate împiedica pe furnizor de a se elibera de obligația sa de livrare a pro­duselor contractate. Nepre­­zentarea organizației benefi­ciare va atrage răspunderea acesteia nu numai pentru pe­nalităţile prevăzute de HCM nr. 306/1970 pentru acest fapt, dar şi pentru orice daune suferite de organizaţia fur­nizoare ca urmare a Împiedi­cării sale de a se elibera de obligaţia de executare a con­tractului. (La celelalte între­bări vă vom răspunde într-un număr viitor). • încadrare OCTAVIAN RANTEŞ, Ale­­xandria. — Conform regle­mentării In vigoare, limita de salarizare a subinginerilor care lucrează în unităţile din ramura construcţiilor de ma­şini este de 2100 lei lunar. Opinia dv. că aceste regle­mentări nu stimulează şi nu cointeresează personalul teh­nic in ridicarea pregătirii sale profesionale, nu ţine seama de faptul că absolvirea facul­tăţii de subingineri împli­neşte o condiţie esenţială — aceea de studii — pentru o­­cuparea funcţiilor de şef sec­ţie şi atelier producţie şi al­tele similare. De asemenea, şi a funcţiei de subinginer principal, dacă este îndepli­nită şi condiţia vechimii în specialitate prevăzută de Le­gea nr. 12/1971. Evident că, aceste funcţii, sunt salarizate la nivele superioare celor pe care le aveţi în prezent. • Ziua de munca E. VICTOR, Craiova. __ Noul Cod al muncii prevede, la art. 116, că în construcţii, industria forestieră, în agri­cultură, precum şi în alte activităţi cu condiţii speci­fice, durata zilei de muncă poate fi mai mare, în con­diţiile şi limitele stabilite prin Hotărîrea Consiliului de Mi­niștri, de comun acord cu Uniunea Generală a Sindica­telor, urmînd ca, în medie, să nu depășească lunar, tri­mestrial, semestrial sau anual, după caz, durata normală a zilei de muncă. Pentru a se aplica în mod corespunzător această reglementare, este ne­cesar ca organele ierarhice superioare să dea precizările corespunzătoare. O Preţuri MIHAI FETIC, Bftlft Mare — Pentru a identifica preţurile respective este necesar să faceţi unele precizări mai detailate cum sínt : cabluri de aluminiu de tracţiune sau electrice ; dacă sínt electrice sunt pentru energie, telefoni­ce etc., dacă sunt izolate sau nu şi cu ce fel de izolaţie. De asemenea, despre ce pre­ţuri este vorba, de produc­ţie, livrare sau cu amănun­tul. Asemenea detalieri sunt necesare şi pentru celelalte produse pentru a putea iden­tifica preţurile respective la Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Industriei Metalur­gice, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini-U­­nelte şi Electrotehnicii sau, după caz, la Ministerul Co­merţului Interior. Pentru a evita o verigă în plus adre­saţi-vă direct ministerelor menţionate.­ ­ Chiria MIRCEA JECU, Brăila — Potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1968, pentru suprafaţa dependinţelor afe­rente suprafeţelor locative fo­losite pentru activităţi co­merciale industriale şi pres­tări de servicii se aplică o reducere cu 30% a tarifului de bază, prevăzut de art. 39, lit. c. In baza acestor pre­vederi legale, tariful ce se a­­plică în stabilirea chiriei u­­nui beci situat sub un spa­ţiu comercial şi este folosit de chiriaş pentru depozitarea lemnelor, este cel ce rezultă din reducerea cu 30% a ta­rifului de bază de 8 lei/mp. în municipiul Bucureşti, 6 lei/ mp pentru celelalte­­ munici­pii, 5 lei/mp pentru oraşe. In localităţile rurale tariful de bază prevăzut pentru oraşe (5 leu mp) se reduce cu 30% şi care se mai reduce cu încă 80% în cazul dependinţelor. Tariful de mai sus se aplică atît de proprietarii persoane juridice, cit și de proprietarii persoane fizice. • Economiile EMIL HALCIUG, Botoșani — Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 18/1971, sumele râmase neconsumate din fon­dul de salarii planificat da­torită concediilor pentru in­capacitate temporară de mun­că și de maternitate, conce­diilor fără plată, detaşărilor, absenţelor nemotivate sau mo­tivate, posturilor vacante, di­minuărilor definitive de sa­larii aplicate potrivit legii ca urmare a nerealizării sar­cinilor şi diferenţelor de sa­larii, spor vechime şi indem­nizaţii de: conducere, rezultate ca urmare a înlocuirii unor angajaţi care au beneficiat de aceste drepturi la un nivel superior, se­ preiau la buge­tul de stat şi la rezerva de fond salarii prevăzută în pla­nul de stat. Ca urmare aces­tor prevederi, organizaţiilor so­cialiste le revine obligaţia de a stabili concret economiile rezultate pe fiecare cauză, operaţiune ce se poate efec­tua cu uşurinţă, chiar cu ocazia întocmirii statelor de plată, fără a fi nevoie ulte­rior de o altă situaţie pentru organele bancare. • VASILE PESLAR, Iaşi. — La învăţămîntul fără frec­venţă, acolo unde este orga­nizat, se pot prezenta numai candidaţii care lucrează in domeniul specialităţii pe care doresc să o studieze. Dv. vă puteţi înscrie la concursul de admitere din septembrie 1973, dacă unitatea unde sînteţi în prezent vă permite acest lucru.

Next