Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1973 (Anul 11, nr. 1-26)
1973-06-08 / nr. 23
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VĂ! » » 'A SA V ANUL XI ar 23(510) APN| W Vineri 8 IUNIE 1973 JW 9 9fe*'9 ^k»'9 ^ÎO PAGINI ăma US# economica lv .■ PRIVIM CU ŞI MAI MULTĂ EXIGENŢĂ SPRE VIITOR ACTUL REVOLUŢIONAR cu adinei rezonanţe istorice pe care îl aniversăm peste cîteva zile — împlinirea a 25 de ani dle la naţionalizarea industriei, a băncilor etc., a principalelor mijloace de producţie — poate fi înţeles exhaustiv, în întreaga amploare a consecinţelor sale, numai printr-o raportare lucidă la realităţile prezentului. Am parcurs în acest sfert de veac un drum măreţ, am construit, — avînd ca bază de pornire subdezvoltarea, înapoierea economică şi socială — o ţară puternică, într-un dinamic progres multilateral, ce ocupă astăzi un loc demnşi respectat în lume. Prilejuind o privire retrospectivă asupra tuturor acestor realizări, jubileul pe care îl sărbătorim în aceste zile ne îndeamnă totodată, să privim cu şi mai multă exigenţă, cu şi mai mari ambiţii spre viitor. Pentru noi, acest viitor are contururi clare, cote de ascensiune precise. Edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în care sîntem angajaţi plenar, presupune un proces continuu de perfecţionare, participarea directă, nemijlocită, a oamenilor muncii, în dubla lor calitate de producători şi de proprietari ai mijloacelor de producţie, la conducerea întregii vieţi economice şi sociale. Prin această prismă trebuie privite măsurile adoptate de partid, pornind de la cerinţele actualei etape de dezvoltare a ţării noastre, îndeosebi după Conferinţa Naţională din 1967, pentru perfecţionarea conducerii şi organizării activităţii economice, apropierea conducerii de producţie prin desfiinţarea verigilor intermediare şi creşterea competenţelor unităţilor, pentru crearea cadrului organizatoric al participării directe a oamenilor muncii la conducerea întreprinderilor şi centralelor şi utilizarea mai eficientă a cadrelor de care dispunem. Un moment important în realizarea măsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificării activităţii noastre economico-sociale l-a constituit crearea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale — expresie elocventă a politicii consecvente a partidului de lărgire continuă a democraţiei socialiste, de atragere continuă la soluţionarea marilor şi complexelor probleme ale dezvoltării societăţii noastre socialiste, a celor mai bune cadre din diferite sectoare de activitate, a reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale. „Este de înţeles — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că pe măsură ce facem noi paşi pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, luăm și măsurile corespunzătoare, creăm cadrul organizatoric adecvat pentru participarea directă la conducerea societății, la elaborarea politicii interne și externe a statului, a maselor largi populare... Prin constituirea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale facem un nou pas in această direcţie“. O atestare elocventă a importantelor atribuţii ce revin acestui nou organism o constituie examinarea — in recenta şedinţă a Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale — a principalilor indicatori a ai dezvoltării economico-sociale ,a României pe anii 1974—1975, în cadrul lucrărilor s-a apreciat că aceştia corespund orientărilor şi sarcinilor stabilite de Conferinţa Naţională din iulie 1972 cu privire la realizarea înainte de termen a planului cincinal 1971—1975, la creşterea continuă a eficienţei activităţii economice, la dezvoltarea colaborării şi cooperării internaţionale. Sunt, toate acestea, exemple grăitoare ale nivelului sporit al exigenţelor noastre privind perfecţionarea şi organizarea întregii creativităţi economico-sociale. Ele au la bază realizările noastre de pînă acum, rezultatele pe care le-am obţinut în aceşti aproape doi ani şi jumătate care au trecut din cincinale realizări şi rezultate care ne dau garanţia că angajamentele însufleţitoare ale întregului popor privind îndeplinirea planului cincinal înainte de termen vor deveni realitate. --------PLENAREI AK aAtt AL P M R 00-11 um 1948} Un mortim istoric : Oamenii muncii au devenit stăpini pe mijloacele de producţie, pe propriul lor destin MATERIALE Un complex de măsuri convergente spre REDUCEREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL POTRIVIT datelor statistice, fiecare tulimat oră din energia electrică livrată, asigură o creştere a producţiei industriale cu 9,5 lei şi a venitului naţional cu 4 lei. Eficienţa economică a utilizării energiei electrice în industrie este de 50 de ori mai mare decât valoarea cheltuielilor efectuate de centralele termoelectrice pentru producerea acesteia. Creşterea medie a producţiei industriale prin folosirea nemijlocită a fiecărui kilogram de combustibil convenţional este de 4,2 lei, iar a venitului naţional de 2,3 lei. Ca urmare a arderii aceleiaşi cantităţi de combustibil la centralele termoelectrice se obţine o cantitate de energie electrică de 33 kwh care, utilizată in industrie, asigură o creştere ing. Gheorghe STOICA adjunct al ministrului energiei electrice (Continuare în pag. 11 UN SFERT DE VEAC DE LA NAŢIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCŢIE CREATORII BUNURILOR MATERIALE - SINGURII DEŢINĂTORI AI BOGĂŢIILOR ŢĂRII ! » D IN R1NDUL marilor prefaceri revoluţionare care s-au desfăşurat în patria noastră, inaugurate de insurecţia naţională antifascistă armată din august 1944, actul naţionalizării principalelor mijloace de producţie, din 11 iunie 1944, se înscrie ca un eveniment de însemnătate istorică hotăritoare pentru destinele poporului român. Trecerea principalelor mijloace de producţie în mîinile celor ce muncesc marchează sfîrşitul definitiv al dominaţiei şi existenţei burgheziei, apusul secolelor de exploatare la care a fost supus poporul român de către clasele stăpînitoare autohtone şi de capitalul străin şi, in acelaşi timp, începutul edificării bazei economice a noii orînduiri sociale, socialiste, afirmării plenare a dominaţiei poporului, a suveranităţii şi independenţei sale naţionale. „făurind proprietatea socialistă — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — oamenii muncii, creatorii tuturor bunurilor materiale, au devenit singurii deţinători ai bogăţiilor ţării, pe care le folosesc in interesul bunăstării întregului popor, al înfloririi patriei“). Dichidînd contradicţia fundamentală a orînduirii burgheze din România, dintre caracterul social al producţiei şi forma de însuşire privat-capitalistă, actul naţionalizării a asigurat producţiei sociale relaţii de producţie noi, socialiste, caracterizate prin proprietate socială, repartiţie socială, organizare şi conducere socială. „Desfiinţarea proprietăţii private — scria Engels — constituie cea mai succintă şi mai caracteristică expresie pentru a desemna transformarea întregii orînduiri sociale, transformare care decurge in mod necesar din dezvoltarea industriei, fiind de aceea pe bună dreptate, considerată de comunişti ca revendicarea lor principală"). Transformarea proprietăţii burgheze în proprietate socialistă a întregului popor este, prin sine însăşi, actul de naştere al orînduirii socialiste, orinduire care, prin trăsăturile sale economice şi sociale, prin avantajele pe care le oferă în comparaţie cu vechea orinduire socială, deschide cîmp larg, nelimitat dezvoltării forţelor de producţie, întronării în societate a relaţiilor noi, de colaborare, ajutor şi stimă reciprocă, a principiilor tăuicii şi echităţii socialiste, formării şi afirmării depline a personalităţii umane. Trecerea în proprietatea poporului a principalelor mijloace de producţie a soluţionat una din contradicţiile esenţiale ale vieţii social-economice din România, care prof. univ. dr. Ion ZAHIU (Continuare în pag. 3)