Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1973 (Anul 11, nr. 1-26)

1973-06-08 / nr. 23

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VĂ! » » 'A S­A V ANUL XI ar 23(510) APN| W Vineri 8 IUNIE 1973 J­­­W 9 9fe*'9 ^k»'9 ^ÎO PAGINI ăma US# economica­ l­v .■ PRIVIM CU ŞI MAI MULTĂ EXIGENŢĂ SPRE VIITOR A­CTUL REVOLUŢIONAR cu adinei re­zonanţe istorice pe care îl aniversăm peste cîteva zile — împlinirea a 25 de ani dle la naţionalizarea industriei, a băncilor etc., a principalelor mijloace de producţie — poate fi înţeles exhaustiv, în întreaga am­ploare a consecinţelor sale, numai printr-o ra­portare lucidă la realităţile prezentului. Am parcurs în acest sfert de veac un drum mă­reţ, am construit, — avînd ca bază de pornire subdezvoltarea, înapoierea economică şi socia­lă — o ţară puternică, într-un dinamic pro­gres multilateral, ce ocupă astăzi un loc demn­­şi respectat în lume. Prilejuind o privire retrospectivă asupra tuturor acestor realizări, jubileul pe care îl săr­bătorim în aceste zile ne îndeamnă totodată, să privim cu şi mai multă exigenţă, cu şi mai mari ambiţii spre viitor. Pentru noi, acest viitor are contururi clare, cote de ascensiune precise. Edifi­carea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în care sîntem angajaţi plenar, presupune un proces continuu de perfecţionare, participarea directă, nemijlocită, a oamenilor muncii, în dubla lor calitate de producători şi de proprie­tari ai mijloacelor de producţie, la conducerea întregii vieţi economice şi sociale. Prin această prismă trebuie privite măsurile adoptate de partid, pornind de la cerinţele actualei etape de dezvoltare a ţării noastre, îndeosebi după Conferinţa Naţională din 1967, pentru perfecţio­narea conducerii şi organizării activităţii econo­mice, apropierea conducerii de producţie prin desfiinţarea verigilor intermediare şi creşterea competenţelor unităţilor, pentru crearea cadru­lui organizatoric al participării directe a oame­nilor muncii la conducerea întreprinderilor şi centralelor şi utilizarea mai eficientă a cadre­lor de care dispunem. Un moment important în realizarea măsuri­lor de perfecţionare a conducerii şi planificării activităţii noastre econom­ico-sociale l-a con­stituit crearea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale — expresie elocventă a politicii consecvente a partidului de lărgire con­tinuă a democraţiei socialiste, de atragere con­tinuă la soluţionarea marilor şi complexelor probleme ale dezvoltării societăţii noastre socia­liste, a celor mai bune cadre din diferite sec­toare de activitate, a reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale. „Este de înţeles — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că pe măsură ce facem noi paşi pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, luăm și mă­surile corespunzătoare, creăm cadrul organiza­toric adecvat pentru participarea directă la con­ducerea societății, la elaborarea politicii interne și externe a statului, a maselor largi populare... Prin constituirea Consiliului Suprem al Dezvol­tării Economice şi Sociale facem un nou pas in această direcţie“. O atestare elocventă a importantelor atribuţii ce revin acestui nou organism o constituie exa­minarea — in recenta şedinţă a Biroului Perma­nent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Eco­nomice şi Sociale — a principalilor indicatori a ai dezvoltării economico-sociale ,a R­omâniei pe anii 1974—1975, în cadrul lucrărilor s-a apreciat că aceştia corespund orientărilor şi sarcinilor stabilite de Conferinţa Naţională din iulie 1972 cu privire la realizarea înainte de termen a planului cincinal 1971—1975, la creşterea con­tinuă a eficienţei activităţii economice, la dez­voltarea colaborării şi cooperării internaţionale. Sunt, toate acestea, exemple grăitoare ale ni­velului sporit al exigenţelor noastre privind per­fecţionarea şi organizarea întregii creativităţi economico-sociale. Ele au la bază realizările noastre de pînă acum, rezultatele pe care le-am obţinut în aceşti aproape doi ani şi jumătate care au trecut din cincinal­e realizări şi rezul­tate care ne dau garanţia că angajamentele însufleţitoare ale întregului popor privind în­deplinirea planului cincinal înainte de termen vor deveni realitate. --------­PLENAREI AK­ aAtt AL P M R 00-11 um 1948} Un mortim­­ istoric : Oamenii muncii au devenit stăpini pe mijloacele de producţie, pe propriul lor destin MATERIALE Un complex de măsuri convergente spre REDUCEREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL P­OTRIVIT datelor statistice, fie­care tulimat oră din energia electrică livrată, asigură o creş­tere a producţiei industriale cu 9,5 lei şi a venitului naţional cu 4 lei. Eficien­ţa economică a utilizării energiei elec­trice în industrie este de 50 de ori mai mare decât valoarea cheltuielilor efec­tuate de centralele termoelectrice pentru producerea acesteia. Creşterea medie a producţiei indus­triale prin folosirea nemijlocită a fie­cărui kilogram de combustibil conven­ţional este de 4,2 lei, iar a venitului na­ţional de 2,3 lei. Ca urmare a arderii aceleiaşi cantităţi de combustibil la cen­tralele termoelectrice se obţine o canti­tate de energie electrică de 33 kwh care, utilizată in industrie, asigură o creştere ing. Gheorghe STOICA adjunct al ministrului energiei electrice (Continuare în pag. 11 UN SFERT DE VEAC DE LA NAŢIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCŢIE CREATORII BUNURILOR MATERIALE - SINGURII DEŢINĂTORI AI BOGĂŢIILOR ŢĂRII ! » D­ I­N R1NDUL marilor prefa­ceri revoluţionare care s-au desfăşurat în patria noastră, inaugurate de insurecţia naţională antifascistă armată din august 1944, actul naţionalizării principalelor mijloace de producţie, din 11 iunie 1944, se înscrie ca un eveniment de însemnătate istorică hotăritoare pentru destinele po­porului român. Trecerea principa­lelor mijloace de producţie în mîi­­nile celor ce muncesc marchează sfîrşitul definitiv al dominaţiei şi existenţei burgheziei, apusul seco­lelor de exploatare la care a fost supus poporul român de către cla­sele stăpînitoare autohtone şi de capitalul străin şi, in acelaşi timp, începutul edificării bazei economice a noii orînduiri sociale, socialiste, afirmării plenare a dominaţiei po­porului, a suveranităţii şi indepen­denţei sale naţionale. „făurind proprietatea socialistă — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — oamenii muncii, crea­torii tuturor bunurilor materiale, au devenit singurii deţinători ai bogă­ţiilor ţării, pe care le folosesc in interesul bunăstării întregului po­por, al înfloririi patriei“­­). Dichidînd contradicţia fundamen­tală a orînduirii burgheze din Ro­mânia, dintre caracterul social al producţiei şi forma de însuşire pri­­vat-capitalistă, actul naţionalizării a asigurat producţiei sociale relaţii de producţie noi, socialiste, caracteri­zate prin proprietate socială, re­partiţie socială, organizare şi con­ducere socială. „Desfiinţarea pro­prietăţii private — scria Engels — constituie cea mai succintă şi mai caracteristică expresie pentru a de­semna transformarea întregii orîn­duiri sociale, transformare care de­curge in mod necesar din dezvol­tarea industriei, fiind de aceea pe bună dreptate, considerată de co­munişti ca revendicarea lor prin­cipală"­­). Transformarea proprietăţii bur­gheze în proprietate socialistă a întregului popor este, prin sine în­săşi, actul de naştere al orînduirii socialiste, orinduire care, prin tră­săturile sale economice şi sociale, prin avantajele pe care le oferă în comparaţie cu vechea orinduire socială, deschide cîmp larg, nelimi­tat dezvoltării forţelor de­ produc­ţie, întronării în societate a rela­ţiilor noi, de colaborare, ajutor şi stimă reciprocă, a principiilor tăui­­cii şi echităţii socialiste, formării şi afirmării depline a personalităţii umane. Trecerea în proprietatea poporu­lui a principalelor mijloace de pro­ducţie a soluţionat una din con­tradicţiile esenţiale ale vieţii so­­cial-economice din România, care prof. univ. dr. Ion ZAHIU (Continuare în pag. 3)

Next