Viața Nouă, octombrie-decembrie 1950 (Anul 2, nr. 349-425)
1950-10-14 / nr. 360
Pag* 2-a VIAȚA N © ÜA Din realizările regimului de democrație populară în satul Cerna din raionul Macin au răsărit zori de viață nouă Triată și plină de amărăciune a mai fost în trecut viața țăranilor săraci și mijlocași din Cerna. In această parte a regiunii noastre în care natura și a revărsat din plin binefacerile ei, aici unde la fiecare pas dai peste o sumedenie de lucruri bune care ar putea să fericească pe oricare țăran muncitor, oamenii trăiau totuși în cea mai neagră mizerie. Și aceasta, pentru că rodul muncii lor intra în buzunarele câtorva „domni dela oraș", care nu dădeau prin sat decât atunci când pornea în „propagandă" pentru a obține votul la .alegeri“ în parlament, sau atunci când după ce pierdeau banii în desfrâu — veneau să încaseze câștigurile grase realizate din truda celor ce munceau pe moșiile pe la carierele de piatră, ori pe la pădurile de tei din jurul satului pe care le stăpâneau. —„Eheimă fraților, — zice tovarășul Papatraian Hristu de naționalitate bulgară—avem acum fericirea să trăim zile de belșug și în bună înțelegere cu toții. Astăzi nimeni nu ne mai împiedică să vorbim și să învățăm fiecare carte nouă în limba maternă. Dar oare așa era traiul nostru cu 6 ani în urmă ?“ Și tovarășul Papatraian dându-și cu obidă cușma peste ceafă—după ce îmbrățișă cu o privire caldă mulțimea de țărani muncitori cu care stătea de vorbă mai deunăzi în sala mare a Comitetului Provizoriu comunal—își continuă povestea. O poveste lungă și tristă o poveste pe care o cunoaștem de altfel cu toții, pentru că — sub regimurile burghezo-moșierești — am trăit-o cu toții. In trecutul nu prea îndepărtat, n'am avut de îndurat decât suferințe amare: —„Parcă-i văd pe iardosiții ăia de boieri măi tovarăși —zice el,— cum ne călcau satu înainte de alegeri și parcă-i aud cum ne făgăduiau „marea cu sarea" dacă o să i votăm, spuneau că o să ne facă încă o școală'n sat, un Cămin Cultural și că o să ne aducă dascăli care să ne învețe carte în limba cu care neam născut. Și câte și mai câte minciunării. Câte de astea nu născoceau ei numai ca să ne înșele, ca până in cele din urmă— după ce ne sucea capetele — să rămânem cu necazurile tot ca dela început. Cine oare nu-și amintește de mutra „dulceagă a lui conu“ Costică Alimănișteanu, șeful finanței liberale, care a lăsat mii și zeci de mii de țărani muncitori din Dobrogea pe drumuri. Carei aici în sat la noi țăranul acela muncitor fiu de român, bulgar, turc, grec sau macedonian, care să fi uitat împlinirile forțate ale băncuțelor țărăniste conduse de Vasile Lepădatu poreclit de popor „caracatița" satelor dobrogene, care la ordinul celui mai aricios exploatator Iuliu Maniu, te executa în numele așa zisei „democrații“ național țărăniste. Așa am dus o cu toții ani dea rândul și partidele burgheze moșierești s’au perindat unul după altul la conducerea politică a țării dar despre promisiunile făcute cu atâta generozitate în preajma „alegerilor" de pe atunci, uitau cu totul și nici nu pomeneau de ele. Așa s’a făcut că ani dearândul țăranii săraci și mijlocași din satul poetului nostru Costică Cerna au rămas și fără școli și fără Cămin Cultural, cu drumurile desfundate de furia apelor provenite din ploi. Sute de neștiutori de carte din satul ăsta care deabia acum au început să cunoască slova cărții dovedesc cu prisosință cât de mult sa „interesat“ regimurile burghezemoșierești de ridicarea țărănimii muncitoare din bezna întunericului în care au ținut-o decenii dea-rândul. Așa au dus-o sărăcanii din comuna Cerna până acum 6 ani și două luni când într'o dimineață azurie de August, ziua cea mare a sosit. De după dealurile și munții de granit ce stiijesc de jur împrejur satul Cerna, apăreau primii soli ai Armatelor Sovietice eliberatoare. Au trecut de atunci mai mult de 6 ani de zile și în această perioadă de timp multe s’au schimbat aici în satul ăsta. Multe măsuri luate în folosul și pentru îmbunătățirea traiului celor ce muncesc au venit să ușureze și viața țăranilor muncitori de aici, încetul cu încetul țăranii săraci și mijlocași din Cerna, luminați de învățătura Partidului au început să și dea seama care este drumul pe care trebue să apuce pentru a scăpa odată și pentru totdeauna de mizerie și sărăcie. Mobilizți de către Comitetul Provizoriu sub marea organizației de întruPartid în lupta pentru a schimba aspectul acela urât pe care lăsase moștenire burghezia și moșierimea, țăranii muncitori — prestând mâncă voluntară și cu posibilități locale — și-au construit în sat încă școală și un Cămin Cultural, care este astăzi mândria tuturor, au amenajat localul Comitetului Provizoriu, cooperativa au reparat un pod mare de piatră și șoseaua ce leagă Măcinul de Tulcea pe o distanță de 3,4 km. Anul acesta la 26 Februarie, 82 familii de țărani săraci și mijlocași, uninduși la un loc cele 586 ha. de pământ și principalele mijloace de producție, s’au constituit în gospodăria agricolă colectivă „7 Noembrie" în care muncesc cu avânt înflăcărat pentru o viață mai bună pentru un trai mai îmbelșugat. — „Niciodată nu voi uita — zice colectivistul Stan Chiriac care a primit în vara aceasta avans de 50 la sută pentru cele 480 zile de muncă suma de 7ooe lei, plus 520 kgr. grâu, reprezentând 15 la sută avans din recoltă, zarzavat și altele. Cui si datorăm toate acestea". ■—„Ori de câte ori obținem un mare succes în munca noastră de zi cu zi — zice tovarășul Traulea Vasile, președintele gospodăriei — ne manifestăm recunoștința față de Marele Stalin, conducătorul marelui și puternicului front de luptă pentru apărarea păcii. Tovarășului Stalin și popoarelor sovietice îi datorăm dragostea și recunoștința noastră, pentru că ne-a eliberat țara și ne-a ajutat ca să o întărim în lupta pentru pace și socialism. Muncind cu înflăcărare pentru înflorirea și desvoltarea gospodăriei lor, colectiviștii și țăranii săraci și mijlocași din Cerna, dau zor cu însămânțările de toamnă. Primind cu multă bucurie legea raionării și legea pentru alegerea de deputați în Sfaturile Populare, fiecare se întrece în muncă pentru ca data de 3 Decembrie să-i găsească cu multe realizări înfăptuite. Colectiviștii Luca Tănase și Iorgu Pavel de pildă,alături de tractoriștii din brigada lui Pițu Petre de la SMT Greci, lucrează la tnsămadatul cu grâu în „cruce" după metoda sovietică a celor 50 ha. Mai la vale Stoiu Chiriuc, Constantin Petre și Hristu C, cu echipele respective adună bumbacul de pe cele 20 ha. de teren de pe care a obținut până acum o cantitate de 14,000 kg. In magazia de cereale a gospodăriei brigadierul Ilie Bobică, ajută pe colectivistele Papatraian Maria și Moșa Ciulki la tratatul și selecționatul celor 6ooo kg. de grâu. O activitate intensă desfășoară un alt grup de colectiviști în livadă, la vie și In grădina de zarzavaturi la culesul nucilor și strugurilor și la valorificatul zarzavaturilor. In sat la Comitetul Provizoriu alți 36—46 de țărani muncitori au pus bazele constituirii a 5 cuptoare de ars var și alte 5 cuptoare pentru făcut cărbuni de lemn, care vor aduce un venit frumos comunei lor. Toate acestea însă, cer eforturi sporite din partea tuturor pertru a face ca într’adevăr la data de 3 Decembrie, adică atunci când va trebui să alegem la conducerea treburilor obștești pe cei mai vrednici dintre noi,—să ne prezentăm cu toată munca terminată. In felul acesta—zice președintele Comitetului Provizoriu din Cerna—țăranii muncitori, trebziți la o vieță nouă, muncesc cu vânt înflăcărat pentru a schimba fața satului lor, pentru a-și înbunătăți traiul, pentru a apăra pacea. C STAMATE lipsuri ce trebuiesc lichidate grabnic la S. PI. T. „1. Gh. Duca“ La S M.r „/. Gh. Ducs'4 comuna „/. Gh. Duca" raionul Tulcea în vederea însămânțătilor din acest anotimp au fost reparate toate tractoarele și scoase pe teren. De la început acest SMT, nu și a făcut un plan de muncă concret după care să-și desfășoare activitatea. Nu au prevăzut din timp cantitatea de combustibil necesară pentru toată campania, fapt care a făcut ca numai după vreo câteva zile de activitate tractoarele sa stea din lipsă de combustibil și ulei. Deasemeni încă o lipsă a stațiunii este acela că nu controlează motorina când o ridică de la centrală fapt care a făcut ca, în loc de motorină neutrală pentru tractoarele IAR-uri au luat motorină industrială care le defectează. Aici este devină centrala care le furnizează combustibil și delegatul din partea stațiunii care nu verifică cu atenție ceea ce primește. Conducerea S M.T. „/. G. Duca“ trebue să acorde o mai mare atenție de elevilor tractoriști de care nu se interesează. Să li se pună la dispoziție toate cele necesare pentru învățătură căt și îmbrăcăminte, iar maiștrii care îi învață meserie este necesar să aibă o purtare mai conștincioasă față de cler. Andrei Vasile coresp. Primii la însămânțări Tirenii runcitori din comuna C. Negri,—raionul Galați—au început însămânțările In ziua de 2 Octombrie. Primul cerc a ieșit la însămânțat a fost tiranul m {locaș Ion C. Preda care a avat in primele două zile aproape un hectar de grâu mimai cu un singur atelit. El a fost urmat de Preda I. Pârvu care a arat și însămânțat o jumătate de hectar într'o singură zi. Exemplul lor a fost urmat de toți țăranii muncitori care au ieșit la însămânțări. Gh. M hal coresp. Sa grăbim recoltatul porumbului La gospodăria de Stat din comuna 23 August (Zitliu)• raionul Udați — paralel cu muncile pentru nusământuri trebue și e grăbită recoltarea Porumbului. De acest fapt este de oină direcția gospodăriei care nu s’a îngrijit din timp să angajeze zilieri pentru această muncă, din care cauză nici până azi nu a început culesul porumbului. Directia gospodăriei in strânsă colaborare cu Comitetui Provizoriu comunal, trebue să ia în mână această problemă și în cât mai scurt timp să termina cu recoltatul porumbului. Anastasia Bălan cotegp. Critica și autocritica e o importantă armă de desvoltare a societății spre socialism Tovarășul Stalin ii numește pe corespondenții de presă „comandanți ai opiniei publice proletare". Corespondenților de presă le revine sarcina de a populariza minunatele rezultate pe care oamenii muncii le obțin în producție și tot lor le revine sarcina de a critica lipsurile, de a arăta greșelile. ce Ei semnalează neajunsurile stau în calea înaintării noastre; ei contribue la înrădăcinarea criticii și autocriticii, ajutând astfel la desvoltarea spre socialism a societății noastre. Totuși mai sunt oameni care nu înțeleg rolul atât de important al criticii și care în loc de a vedea pe corespondentul de presă în adevărata sa lumină, în loc de a considera critica sa ca un ajutor prețios, îl văd ca pe un dușman și-l trasează ca atare. Tovarășul A. Lobodă, corespondent, ne semnalează două cazuri întâmplate în întreprinderea PCR Bazinul nou și care învederează nu numai faptul că criticile aduse de dânsul n au fost luate în considerare, dar chiar că a avut de suferit de pe urma acestor critici. Astfel arătând în gazeta de perete lipsurile pe care două tinere tovarășe dela cantină le au în muncă, una dintre ele, tovarășa Ștefănescu Angela, însușindu-și critica, a trecut îndată la o muncă mai temeinică, pe când cealaltă tovarășă, Ștefan Tudorița nu numai că nu a primit critica, dar a smuls articolul din gazeta de perete, rupându-l. Intr’alt articol, tovarășul Lobodă a arătat cum echipele de muncitori de la Călărași și Oltenița, ce lucrează la descărcarea materiilor prime și uneltelor care ne sosesc mereu din Uniunea Sovietică In vederea pregătirii primului nostru Plan Cincinal luptă cu avânt și obțin rezultate mai frumoase în muncă față de echipele locale in care unii tovarăși fac greutăți ce le dăunează atât lor cât și colectivului. Sesizându-se de cele arătate în acest articol, tovarășul șef de echipă Vania Gheorghiu în loc să și însușească critica și să caute să îmbunătățească munca, a smuls articolul din gazeta de perete, a insultat pe tovarășul corespondent și a căutat să arate masselor că acel care scoate în evidență echipe din alte părți „ponegrind" pe acele locale, nu poate fi decât un dușman. Atitudinea tovarășului Gheorghiu, ca și a tovarășei Ștefan Tudorița, a fost greșită. Critica nu poate fi de folos decât atunci când acel căruia i s-a adus, și-o însușește. Dacă tovarășii mai sus numiți și-ar fi însușit critica făcută, aceasta ar fi constituit pentru ei un imbold și munca lor ar fi fost îmbunătățită. Acești tovarăși trebue să înțeleagă că, departe de a fi un dușman, corespondentul de presă este un nepărtinitor prieten. Dar aceste obiceiuri ca smulgerea articolelor din gazetele de perete și ca insultarea corespondenților de presă, trebue să înceteze iar comitetelor sindicale le incumbă datoria de a le combate. A spune adevărul nu poate constitui o vină Corespondentul de presă nu numai că nu trebue împiedecat să și ducă la îndeplinire importanta sarcină ce-i revine, ci trebue să fie sprijinit în tot momentul atât de către organele sindicale cât și de cele administrative Numai în felul acesta corespondentul își va duce cu însuflețire munca și astfel se va contribui la grăbirea construirii socialismului în Patria noastră, Muncitori evidențiați la G. A. S. „Filimon Sârbu“ Insușindu-și sarcinile trasate prin Hotărîrea C. C. al P.M.R. și al Consiliului de Miniștri, muncitorii de la G.A.S. „Filimon Sârbu“ raionul Brăila, au pornit însuflețiți însămânțările de toamnă, reușind ca până în prezent să facă arături pentru 300 ha. și 232 ha. ogoare de toamnă, selecționând 43.000 kg. grâu. S’au evidențiat în aceste munci tovarășii : Viskok Ion, Nicula Costică, mecanici, Cogan Benedict, valorificator, Radu Alex., Petrea Matei, Dima Iordan, tractoriști: Neagu Z. Ene și Radu Tudor, fierari, Gheorghiu Radu și Matei loan, lemnari și Văduvă Iordan, viticultor. Deasemeni s’au mai evidențiat în alte munci ale gospodăriei tov. Macarie Grigore și Guia Ioan, îngrijitori de vaci care au depășit planul de lapte cu 5.094 litri, Bădăra Antofi, îngrijitor de cai, Aneta Vlad și Coman Iordan, îngrijitor de păsări, care au realizat până acum 96 la sută din planul anual la producția de ouă, precum și ciobanii Drăghiță Drăgan și Mihai Ciocârdău. Ecaterina Silistreanu coresp. Să se termine cu nepăsarea față de avutul obștesc la G. A. S. „Dr. Russel“ Mașinilor și uneltelor, dela gospodăriile de stat, ca bun al întregului popor, muncitor trebue să i se acorde din partea conducerilor și a muncitorilor o deosebită atenție. Cu cât le vom îngriji, revizui și unge la timp cu atât mai mult și mai ușor ne vom folosi de ele. Tocmai acest lucru nu se întâmplă la secta GAS. „Dr. Russo“ din comuna „Misil Kogălniceanu"- raionul Tulcea. Magazionerul dela această gospodărie dă dispoziții după banul lui plac fără a lucra în coDbarare cu cei de la spetii. Magazionerul chinovici din inițiativă Parasproprie, a însărcinat pe tovarășii de la secția din comuna Mihail Kogâlniceanu să scoată din remiză toate uneltele aricole și diferite piese de schhmb, pentru a fi duse la sediul gospodăriei. După aceasta timp de două luni de zile acest magazioner nu a venit să le ridice și uneltele fiind sub cerul liber au prins rugina. Deasemeni tot în curtea acestei serii mai sunt aruncate semănători bune, 2 tractoare, pinguri și diferite piese care în loc să fie întrebuințate campanie, au fost lisate in un paragină de mai multe luni de zile. Toate acestea se datoresc numai faptului că, controlul pe teren este inexistent. Timp de trei luni de zile a venit numai un singur tovarăș la această secție să vadă cum „merg#" treaba, insă nu a luat dici o măsură de Îndreptare a acestei situații. Mai mult decât atât, o lipsă destul de gravă care se observă la această gospodărie este acela că, nu se platase zilierilor la timp. Acestora nu li s-au plătit salariile de două luni de zile. Da exemplu Dochița Ghizda și Ileana Boroc au vânturat 8 vagoane de grâu și nu au primit nici un ban până acum, din cauză că fondul pentru plata zilierilor a fost întrebuințat la construcția da porcine, nea lipsuri destul de Aremegate nu pot fi tolerate. Organizația de Partid cât și sindicatul de salariați agricoli de la această gospodărie trebue să se ocupe îndeaproape de aceste problme, să constate cine este vinovat și acesta să fie sancționat cu asprime. Nepăsarea față de mașinie și uneltele acestei gospodării care constitue un bun al întregului popor muncitor trebue să fie combătută cu toată lăcia.Astfel salariații care caută să frâneze bunul mers al treburilor intr’o unitate a Statului, trebuesc înlocuiți cât mai grabnic. Aceste elemente nu numai că fac să slăbească munca noastră însă pun și piedici în drumul nostru pentru construirea socialismului. Vasiliu Marin coresp. 360 CE SA CITIM „Sfârșitul Jalbelor“ Alexandru Jar (Editura pentru Literatură și Artă a Uniunii Scriitorilor din R. P. R.) In Editura pentru Literatură și Artă, a apărut romanul „Sfârșitul Jalbelor» de Al. Jar, roman care face parte din triologia intitulată „Grivița». In «sfârșitul Jalbelor» ne sunt înfățișate evenimentele din anii 1931—32 mizeria tot mai mare a masselor noastre muncitoare în urma înfeudării economice a țării noastre imperialismului francez de către guvernul național țărănesc și începutul luptelor curtate de muncitorimea ceferistă împotriva curbelor de sacrificiu și a concedierilor în massă. Romanul tov Jar redă astfel una din cele mai zbuciumate epoci ale luptei de clasă din țara noastră. El arată pe de o parte cinismul și rapacitatea exploratorilor care vor să iasă din criza economică printr’o exploatare și mai mare a celor ce muncesc, printr’o mărire a teroarei polițiste iar pe de altă parte descrie lupta plină de eroism a clasei muncitoare în frunte cu muncitorimea ceferistă și sub conducerea Partidului pentru o viață mai bună a poporului, pentru apărarea independenței naționale, pentru apărarea libertăților democratice Partidul lămurește massa muncitorimii ceferiste cu privire la fondul adevărat al evenimentelor care se petrec, demască politica reacționară a guvernului național țărănesc și a claselor exploatatoare, demască activitatea trădătoare a social-democraților și a sindicatelor galbene ale partidului social democrat care sunt slugi supuse ale burgheziei și moșierimii românești. Acest prim volum al triologiei tov. A, Jar, înfățișează procesul de trezire a conștiinței de clasă a muncitorilor ceferiști. Sub îndrumarea Partidului și trecerea de la sistemul „jalbelor” adresate exploratorilor, practicat de slugile social democrate, la lupta deschisă revoluționară, împotriva rebesiunii. Marin L. Marin „Minunatele isprăvi ale lui Păcală“ (Editura pentru Literatură și Artă) In Editura pentru Literatură Artă a apărut lucrarea tovarășului Marin L. Marin „Minunatele Isprăvi ale lui Păcală“, care are ca temă viața de trudă a țăranului pălmaș în grelele condiții ale exploatării feudale. Acțiunea se petrece cu vre o sută cincizeci de ani în urmă, în vremea nenumăratelor schimbări de domnii, când jaful și împilarea turcilor și boierilor nu cunoșteau nici o limită. Vechilii, zapeii, unii preoți sunt unelte slugarnice ale stăpânirii Exploatarea țărănimii este sângeroasă, o parte din țărani apucă calea codrului. Apar figuri eroice de haiduci ca Toma Alimoș, Ion Galsan și alții. Țărănimea e în plină agitație. Țăranii nu mai vor să muncească pe moșiile boieriilor, aici conacele boierești, boierii și slugoii lor sunt omorâți Acțiunea țăranilor nu e însă organizată. De acest lucru își dă seama Păcală care colindă din loc în loc, îndemnând oamenii la tinire împotriva exploatatorilor. In peregrinările acie. Păcală, sub masca glumei și a satirei, întreprinde acțiuni menite să lovească în exploatatori. Isprăvile lui sunt în fond atitudini de luptă împotriva boierimii. Păcălelile lui ascund ura înverșunată a pălmașilor, împotriva orânduirii feudale, împotriva exploatării nemiloase. Povestirea lui Marin L. Marin e plină de haz și culoare, personagiile fiind puternic ancorate in epoca respectivă. Un element însemnat al lucrării îl constitue prezența materialului folcloric, care a fost utilizat cu multă pricepere de autor. Materialul folcloric din această lucrare este de un prețios ajutor pentru cunoașterea năzuințelor masselor populare, întrunind armonios aceste calități. „Minunatele isprăvi ale lui Păcală“ constitue o frumoasă realizare artistică. Realizările echipei artistice a sindicatului Instituțiilor Administrative de Stat In urma inițiativei Confederației Generale a Muncii de a organiza concursul pe țară între Cluburi, Colțuri Roșii, biblioteci și echipe artistice activitatea culturală ce se desfășoară pe acest tărâm trebuiește intensificată, din ce în ce mai mult. Un rol important în această uriașă campanie de culturalizare a masselor, le revine vehipelor artistice, care activează pe lângă întreprinderi sau sindicate. Aceasta pentru că echipele artistice prin execuțiile lor corale și programul de dansuri pe care îl oferă publicului, au posibilitatea de a pătrunde cu mai multă ușurință în sufletul oamenilor muncii, dornici de a se delecta cu o bucată muzicală, o recitare, un dans, după o zi de muncă îndârjită. In această privință echipa artistică a Sindicatului Salariaților din Instituțiile Administrative de Stat, căutând să- și îmbunătățească munca în mod efectiv, a depus eforturi serioase pentru a desfășura o activitate din ce în ce mai rodnică pe teren. Astfel, în cadrul luptei pentru pace, echipa a avut numeroase ieșiri, unde a prezentat o serie de cântece, dansuri și recitări, care oglindeau efortul oamemenilor muncii din țara noastră, în măreața bătălie a construirii socialismului și a păcii. Echipa artistică a Sindicatului pe lângă festivalurile organizate în localitate s-a deplasat la gospodăria colectivă din comuna Pechea și apoi la Foltești. Cu multă satisfacție și cu un viu interes au ascultat colectiviștii din Pechea imnurile : „Cântec despre Stalin, Cântec pentru Armata Roșie“, „Pentru Pace“, precum și din cântecele noastre populare ca : „Trandafir de pe răzoare", „Fata Ardeleană“ etc. Deasemeni s’au urmărit cu deosebită atenție dansurile populare „Ciobănașul", „Coasa „Ghimpele" cât și minunatele dansuri sovietice caracteristice colhozurilor din U.R.S.S. In sala teatrului „V. A. Urechia" în prezența unui mare număr de spectatori echipa artistică a Sindicatului a prezentat piesa „Zile însorite". Tot în cadrul luptei pentru pace, echipa a programat un continuare în pag. 3-aT t i \ 4