Viața Nouă, octombrie-decembrie 1950 (Anul 2, nr. 349-425)

1950-10-14 / nr. 360

Pag* 2-a VIA­ȚA N © ÜA Din realizările regimului de democrație populară în satul­ Cerna din raionul Macin au răsărit zori de viață nouă Triată și plină de amără­ciune a mai fost în trecut viața țăranilor săraci și mij­locași din Cerna. In această parte a regiunii noastre în care natura și a revărsat din plin binefacerile ei, aici unde la fiecare pas dai peste o su­medenie de lucruri bune care ar putea să fericească pe ori­care țăran muncitor, oamenii trăiau totuși în cea mai nea­gră mizerie. Și aceasta, pentru că rodul muncii lor intra în buzuna­rele câtorva „domni dela o­­raș", care nu dădeau prin sat decât atunci când pornea în „propagandă" pentru a obț­­ine votul la .alegeri“ în par­lament, sau atunci când după ce pierdeau banii în des­­frâu — veneau să încaseze câștigurile grase re­alizate din truda celor ce mun­ceau pe moșiile pe la carierele de piatră, ori pe la pădurile de tei din jurul satului pe care le stăpâneau. —„Ehei­mă fraților, — zice tovarășul Papatraian Hristu de naționalitate bulgară—avem acum fericirea să trăim zile de belșug și în bună înțelegere cu toții. Astăzi nimeni nu ne mai împiedică să vorbim și să învățăm fiecare carte nouă în limba maternă. Dar oare așa era traiul nostru cu 6 ani în urmă ?“ Și tovarășul Papatraian dân­­du-și cu obidă cușma peste ceafă—după ce îmbrățișă cu o privire caldă mulțimea de ță­rani muncitori cu care stătea de vorbă mai deunăzi în sala mare a Comitetului Provizoriu comunal—își continuă poves­tea. O poveste lungă și tristă o poveste pe care o cunoaș­tem de altfel cu toții, pentru că — sub regimurile burghe­zo-moșierești — am trăit-o cu toții. In trecutul nu prea îndepărtat, n'am avut de îndurat decât suferințe amare: —„Parcă-i văd pe iar­dosi­ții ăia de boieri măi tovarăși —zice el,— cum ne călcau satu înainte de alegeri și parcă-i aud cum ne făgăduiau „ma­rea cu sarea" dacă o să i vo­tăm, spuneau că o să ne fa­că încă o școală'n sat, un Că­min Cultural și că o să ne aducă dascăli care să ne înve­țe carte în limba cu care ne­am născut. Și câte și mai câte minciunării. Câte de astea nu născoceau ei numai ca să ne înșele, ca până in cele din urmă— după ce ne sucea capetele — să ră­mânem cu necazurile tot ca dela început. Cine oare nu-și amintește de mutra „dulceagă a lui co­­nu“ Costică Alimănișteanu, șeful finanței liberale, care a lăsat mii și zeci de mii de țărani muncitori din Dobro­­gea pe drumuri. Care­i aici în sat la noi țăranul acela muncitor fiu de român, bulgar, turc, grec sau macedonian, care să fi uitat împlinirile for­țate ale băncu­țelor țărăniste conduse de Vasile Lepăda­tu poreclit de popor „caracatița" satelor do­brogene, care la ordinul celui mai aricios exploatator Iuliu Maniu, te executa în numele așa zisei „democrații“ națio­nal țărăniste. Așa am dus o cu toții ani dea rândul și partidele bur­gheze moșierești s’au perindat unul după altul la conduce­rea politică a țării dar despre promisiunile făcute cu atâta generozitate în preajma „alegerilor" de pe atunci, ui­tau cu totul și nici nu pome­neau de ele. Așa s’a făcut că ani dea­­rândul țăranii săraci și mijlo­cași din satul poetului nostru Costică Cerna au rămas și fă­ră școli și fără Cămin Cultu­ral, cu drumurile desfundate de furia apelor provenite din ploi. Sute de neștiutori de carte din satul ăsta care deabia a­­cum au început să cunoască slova cărții dovedesc cu pri­sosință cât de mult sa „inte­resat“ regimurile burgheze­­moșierești de ridicarea țărăni­mii muncitoare din bezna în­tunericului în care au ținut-o decenii dea-rândul. Așa au dus-o sărăcanii din comuna Cerna până acum 6 ani și două luni când într'o dimineață azurie de August, ziua cea mare a sosit. De după dealurile și munții de granit ce stiijesc de jur împrejur satul Cerna, apăreau primii soli ai Armatelor So­vietice eliberatoare. Au trecut de atunci mai mult de 6 ani de zile și în această perioadă de timp multe s’au schimbat aici în satul ăsta. Multe mă­suri luate în folosul și pen­tru îmbunătățirea traiului ce­lor ce muncesc au venit să u­­șureze și viața țăranilor mun­citori de aici, încetul cu încetul țăranii săraci și mijlocași din Cerna, luminați de învățătura Parti­dului au început să și dea seama care este drumul pe care trebue să apuce pentru a scăpa odată și pentru totdeau­na de mizerie și sărăcie. Mobiliz­ți de către Comi­tetul Provizoriu sub marea organizației de întru­Partid în lupta pentru a schimba aspectul acela urât pe care­­ lăsase moștenire burghezia și moșierimea, țăranii mu­ncitori — prestând mâncă voluntară și cu posibilități locale — și-au construit în sat încă școală și un Cămin Cultural,­­ care este astăzi mândria tu­turor, au amenajat localul Co­mitetului Provizoriu, coopera­tiva au reparat un pod mare de piatră și șoseaua ce leagă Măcinul de Tulcea pe o dis­tanță de 3,4 km. Anul acesta la 26 Februa­rie, 82 familii de țărani să­raci și mijlocași, unindu­și la un loc cele 586 ha. de pă­­mânt și principalele mijloace de producție, s’au constituit în gospodăria agricolă colec­tivă „7 Noembrie" în care muncesc cu avânt înflăcărat pentru o viață mai bună pen­tru un trai mai îmbelșugat. — „Niciodată nu voi uita — zice colectivistul Sta­n Chiriac care a primit în vara aceasta avans de 50 la sută pentru cele 480 zile de mun­că suma de 7ooe lei, plus 520 kgr. grâu, reprezentând 15 la sută avans din recoltă, zarzavat și altele. Cui si da­torăm toate acestea". ■—„Ori de câte ori obținem un mare succes în munca noastră de zi cu zi — zice tovarășul Traulea Vasile, președintele gospodăriei — ne m­a­n­i­f­e­s­t­ă­m re­cunoștința față de Marele Stalin, conducătorul marelui și putern­icului front de luptă pentru apărarea păcii. Tova­rășului Stalin și popoarelor sovietice îi datorăm dragostea și recunoștința noastră, pen­tru că ne-a eliberat țara și ne-a ajutat ca să o întărim în lupta pentru pace și so­cialism. Muncind cu înflăcărare pen­tru înflorirea și desvoltarea gospodăriei lor, colectiviștii și țăranii săraci și mijlocași din Cerna, dau zor cu însămân­­țările de toamnă. Primind cu multă bucurie legea raionării și legea pentru alegerea de deputați în Sfaturile Populare, fiecare se întrece în muncă pentru ca data de 3 Decem­brie să-i găsească cu multe realizări înfăptuite. Colectiviștii Luca Tănase și Iorgu Pavel de pildă,­alături de tractoriștii din brigada lui Pițu Petre de la SMT Greci, lucrează la tnsămad­atul cu grâu în „cruce" după metoda sovietică a celor 50 ha. Mai la vale Stoiu Chiriuc, Constantin Petre și Hristu C, cu echipele respective a­­dună bumbacul de pe cele 20 ha. de teren de pe care a ob­ținut până acum o cantitate de 14,000 kg. In magazia de cereale a gospodăriei briga­dierul Ilie Bobică, ajută pe colectivistele Papatraian Ma­ria și Moșa Ciulki la tratatul și selecționatul celor 6ooo kg. de grâu. O activitate intensă desfă­șoară un alt grup de colecti­viști în livadă, la vie și In grădina de zarzavaturi la cu­lesul nucilor și strugurilor și la valorificatul zarzavaturi­lor. In sat la Comitetul Provi­zoriu alți 36—46 de țărani muncitori au pus bazele con­stituirii a 5 cuptoare de ars var și alte 5 cuptoare pentru făcut cărbuni de lemn, care vor aduce un venit frumos comunei lor. Toate acestea însă, cer efor­turi sporite din partea tuturor per­tru a face ca într’adevăr la data de 3 Decembrie, adică atunci când va trebui să ale­gem la conducerea treburilor obștești pe­ cei mai vrednici dintre noi,—să ne prezentăm cu toată munca terminată. In felul acesta—zice președintele Comitetului Provizoriu din Cerna—țăranii muncitori, treb­ziți la o vieță nouă, muncesc cu­­ vânt înflăcărat pentru a schimba fața satului lor, pen­tru a-și înbunătăți traiul, pen­tru a apăra pacea. C STAMATE lipsuri ce trebuiesc lichidate grabnic la S. PI. T. „1. Gh. Duca“ La S M.r „/. Gh. Ducs'4 comuna „/. Gh. Duca" raionul Tulcea în vederea însămân­­țătilor din acest anotimp au fost reparate toate tractoarele și scoase pe teren. De la înce­put acest SMT, nu și a făcut un plan de muncă concret după care să-și desfășoare activitatea. Nu au prevăzut din timp cantitatea de com­bustibil necesară pentru toată campania, fapt care a făcut ca numai după vreo câteva zile de activitate tractoarele sa stea din lipsă de combustibil și ulei. Dea­­semeni încă o lipsă a stațiunii este acela că nu controlează motorina când o ridică de la centrală fapt care a făcut ca, în loc de motorină neutrală pentru tractoarele IAR-uri au luat motorină industrială care le defectează. Aici este devină centrala care le fur­nizează combustibil și delega­tul din partea stațiunii care nu verifică cu atenție ceea ce primește. Conducerea S M.T. „/. G. Duca“ trebue să acorde o mai mare atenție de elevilor tracto­riști de care nu se interesează. Să li se pună la dispoziție toate cele necesare pentru învățătură căt și îm­brăcăminte, iar maiștrii care îi învață meserie este necesar să aibă o purtare mai con­­ști­ncioasă față de cler. Andrei Vasile coresp. Primii la însămânțări Ti­renii r­uncitori din co­muna C. Negri,—raionul Ga­lați—au început însămânță­­rile In ziua de 2 Octombrie. Primul cerc a ieșit la însă­mânțat a fost tiranul m {lo­caș Ion C. Preda care a avat in primele două zile aproape un hectar de grâu mimai cu un singur ateli­t. El a fost urmat de Preda I. Pârvu care a arat și însămânțat o jumătate de hectar într'o sin­gură zi. Exemplul lor a fost urmat de toți țăranii muncitori care au ieșit la însămânțări. Gh. M hal coresp. Sa grăbim recoltatul porumbului La gospodăria de Stat din comuna 23 August (Zitliu)• raionul Udați — paralel cu muncile pentru nusământuri trebue și e grăbită recoltarea Porumbului. De acest fapt este de oină direcția gospodăriei care nu s’a în­grijit din timp să angajeze zilieri pentru această muncă, din care cauză nici până azi nu a început culesul porum­bului. Directia gospodăriei in strânsă colaborare cu Comi­tetui Provizoriu comunal, tre­bue să ia în mână această problemă și în cât mai scurt timp să termina cu recoltatul porumbului. Anastasia Bălan cotegp. Critica și autocritica e o importantă armă de desvoltare a societății spre socialism Tovarășul Stalin ii numește pe corespondenț­ii de presă „comandanți ai opi­niei publice proletare". Cores­pondenților de presă le revine sarcina de a populariza minu­natele rezultate pe care oa­menii muncii le obțin în pro­ducție și tot lor le revine sarcina de a critica lipsurile, de a arăta greșelile. ce Ei semnalează neajunsurile stau în calea înaintării noastre; ei contribue la înră­dăcinarea criticii și autocriti­cii, ajutând astfel la desvol­tarea spre socialism a socie­tății noastre. Totuși mai sunt oameni care nu înțeleg rolul atât de important al criticii și care în loc de a vedea pe corespon­dentul de presă în adevărata sa lumină, în loc de a consi­dera critica sa ca un ajutor prețios, îl văd ca pe un duș­man și-l trasează ca atare. Tovarășul A. Lobodă, co­respondent, ne semnalează două cazuri întâmplate în în­treprinderea PCR Bazinul nou și care învederează nu numai faptul că criticile aduse de dânsul n au fost luate în considerare, dar chiar că a avut de suferit de pe urma acestor critici. Astfel arătând î­n gazeta de perete lipsurile pe care două tinere tovarășe dela cantină le au în muncă, una dintre ele, tovarășa Ște­­fănescu Angela, însușindu-și critica, a trecut îndată la o muncă mai temeinică, pe când cealaltă tovarășă, Ștefan Tu­­dorița nu numai că nu a pri­mit critica, dar a smuls arti­colul din gazeta de perete, rupându-l. Intr’alt articol, tovarășul Lo­bodă a arătat cum echipele de muncitori de la Călărași și Oltenița, ce lucrează la des­cărcarea materiilor prime și uneltelor care ne sosesc mereu din Uniunea Sovietică In vede­rea pregătirii primului nostru Plan Cincinal luptă cu avânt și obțin rezultate mai frumoase în muncă față de echipele locale in care unii tovarăși fac greutăți ce le dăunează atât lor cât și co­lectivului. Sesizându-se de cele ară­tate în acest articol, tovarășul șef de echipă Vania Gheor­­ghiu în loc să și însușească critica și să caute să îm­bunătățească munca, a smuls articolul din gazeta de perete, a insultat pe tovarășul cores­pondent și a căutat să arate masselor că acel care scoate în evidență echipe din alte părți „ponegrind" pe acele lo­cale, nu poate fi decât un dușman. Atitudinea tovarășului Gheor­­ghiu, ca și a tovarășei Ștefan Tudorița, a fost greșită. Cri­­tica nu poate fi de folos de­cât atunci când acel căruia i s-a adus, și-o însușește. Dacă tovarășii mai sus numiți și-ar fi însușit critica făcută, a­­ceasta ar fi constituit pentru ei un imbold și munca lor ar fi fost îmbunătățită. Acești to­varăși trebue să înțeleagă că, departe de a fi un dușman, corespondentul de presă este un nepărtinitor prieten. Dar aceste obiceiuri ca smul­gerea articolelor din gazetele de perete și ca insultarea co­respondenților de presă, tre­bue să înceteze iar comitete­lor sindicale le incumbă dato­ria de a le combate. A spune adevărul nu poate constitui o vină Corespondentul de pre­să nu numai că nu trebue îm­piedecat să și ducă la înde­plinire importanta sarcină ce-i revine, ci trebue să fie spri­jinit în tot momentul atât de către organele sindicale cât și de cele administrative Numai în felul acesta corespondentul își va duce cu însuflețire munca și astfel se va contribui la grăbirea cons­truirii socialismului în Patria noastră, Muncitori evidențiați la G. A. S. „Filimon Sârbu“ Insușindu-și sarcinile tra­sate prin Hotărîrea C. C. al P.M.R. și al Consiliului de Miniștri, muncitorii de la G.A.S. „Filimon Sârbu“ ra­ionul Brăila, au pornit în­suflețiți însămânțările de toamnă, reușind ca până în prezent să facă arături pen­tru 300 ha. și 232 ha. ogoa­re de toamnă, selecționând 43.000 kg. grâu. S’au evidențiat în aceste munci tovarășii : Viskok Ion, Nicula Costică, mecanici, Cogan Benedict, valorifica­­tor, Radu Alex., Petrea Ma­tei, Dima Iordan, tractoriști: Neagu Z. Ene și Radu Tu­dor, fierari, Gheorghiu Ra­du și Matei loan, lemnari și Văduvă Iordan, viticultor. Deasemeni s’au mai evi­dențiat în alte munci ale gospodăriei tov. Macarie Grigore și Guia Ioan, îngri­jitori de vaci care au depă­șit planul de lapte cu 5.094 litri, Bădăra Antofi, îngri­jitor de cai, Aneta Vlad și Coman Iordan, îngrijitor de păsări, care au realizat până acum 96 la sută din planul anual la producția de ouă, precum și ciobanii Drăghiță Drăgan și Mihai Ciocârdău. Ecaterina Silistreanu coresp. Să se termine cu nepăsarea față de avutul obștesc la G. A. S. „Dr. Russel“ Mașinilor și uneltelor, dela gospodăriile de stat, ca bun al întregului popor, muncitor trebue să i se acorde din partea conducerilor și a mun­­citorilor o deosebită atenție. Cu cât le vom îngriji, revi­zui și unge la timp cu atât mai mult și mai ușor ne vom folosi de ele. Tocmai acest lucru nu se întâmplă la sec­t­a GAS. „Dr. Russo“ din comuna „M­isil Kogălni­­ceanu"- raionul Tulcea. Ma­gazionerul dela această gos­­podărie dă dispoziții după banul lui plac fără a lucra în coDbarare cu cei de la spetii. Magazionerul chinovici din inițiativă Paras­­pro­prie, a însărcinat pe tova­rășii de la secția din comuna Mihail K­ogâlniceanu să scoa­tă din remiză toate uneltele ar­icole și diferite piese de schh­mb, pentru a fi duse la sediul gospodăriei. După aceasta timp de două luni de zile acest magazioner nu a venit să le ridice și uneltele fiind sub cerul li­ber au p­r­i­n­s ru­gina. Deasemeni tot în curtea acestei ser­­ii mai sunt aruncate semănă­tori bune, 2 tractoare, pin­­guri și diferite piese care în loc să fie întrebuințate campanie, au fost lisate in un paragină de mai multe luni de zile. Toate acestea se datoresc numai faptului că, controlul pe teren este inexistent. Timp de trei luni de zile a venit numai un singur to­varăș la această secție să vadă cum „merg#" treaba, insă nu a luat dici o măsură de Îndreptare a acestei si­tuații. Mai mult decât atât, o lipsă destul de gravă care se observă la această gospo­dărie este acela că, nu se platase zilierilor la timp. Acestora nu li s-au plătit salariile de două luni de zile. Da exemplu Dochița Ghizd­a și Ileana Boroc au vânturat 8 vagoane de grâu și nu au primit nici un ban până acum, din cauză că fondul pentru plata zilierilor a fost întrebuințat la cons­­trucția da porcine, nea lipsuri destul de Areme­­g­ate nu pot fi tolerate. Organ­i­zația de Partid cât și sindi­­catul de salariați agricoli de la această gospodărie tre­bue să se ocupe îndeaproape de aceste problme, să cons­tate cine este vinovat și a­­cesta să fie sancționat cu asprime. Nepăsarea față­ de maș­inie și uneltele acestei gospodării care constitue un bun al întregului popor mun­­citor trebue să fie combătută cu toată lăcia.Astfel salariații care caută să frâneze bunul mers al treburilor intr’o unitate a Statului, trebuesc înlocuiți cât mai grabnic. Aceste ele­mente nu numai că fac să slăbească munca noastră însă pun și piedici în drumul nostru pentru construirea so­cialismului. Vasiliu Marin coresp. 360 CE SA CITIM „Sfârșitul Jalbelor“ Alexandru Jar (Editura pentru Literatură și Artă a Uniunii Scriitorilor din R. P. R.) In Editura pentru Literatu­ră și Artă, a apărut romanul „Sfârșitul Jalbelor» de Al. Jar, roman care face parte din triologia intitulată „Gri­­­vița». In «sfârșitul Jalbelor» ne sunt înfățișate evenimentele din anii 1931—32 mizeria tot mai mare a masselor noastre muncitoare în urma înfeudării economice a țării noastre im­perialismului francez de către guvernul național țărănesc și începutul luptelor curtate de muncitorimea ceferistă împo­triva curbelor de sacrificiu și a concedierilor în massă. Ro­manul tov­ Jar redă astfel una din cele mai zbuciumate epoci ale luptei de clasă din țara noastră. El arată pe de o parte cinismul și rapacita­tea exploratorilor care vor să iasă din criza economică prin­tr’o exploatare și mai mare a celor ce muncesc, printr’o mă­rire a teroarei polițiste iar pe de altă parte descrie lupta plină de eroism a clasei mun­citoare în frunte cu muncito­rimea ceferistă și sub condu­cerea Partidului pentru o via­ță mai bună a poporului, pen­tru apărarea independenței na­ționale, pentru apărarea liber­tăților democratice Partidul lămurește massa muncitorimii ceferiste cu pri­vire la fondul adevărat al evenimentelor care se petrec, demască politica reacționară a guvernului național țărănesc și a claselor exploatatoare, demască activitatea trădătoare a social-democraților și a sin­dicatelor galbene ale partidu­lui social democrat care sunt slugi supuse ale burgheziei și moșierimii românești. Acest prim volum al trio­­logiei tov. A, Jar, înfățișează procesul de trezire a conștiin­ței de clasă a muncitorilor ceferiști. Sub îndrumarea Par­tidului și trecerea de la siste­mul „jalbelor” adresate explo­ratorilor, practicat de slugile social democrate, la lupta des­chisă revoluționară, împotri­va rebesiunii. Marin L. Marin „Minunatele isprăvi ale lui Păcală“ (Editura pentru Literatură și Artă) In Editura pentru Lite­ratură Artă a apărut lu­crarea tovarășului Marin L. Marin „Minunatele Is­prăvi ale lui Păcală“, care are ca temă viața de trudă a țăranului pălmaș în gre­lele condiții ale exploatării feudale. Acțiunea se pe­trece cu vre­ o sută cinci­zeci de ani în urmă, în vremea nenumăratelor schimbări de domnii, când jaful și împilarea turcilor și boierilor nu cunoșteau nici o limită. Vechilii, zapeii, unii preoți sunt unelte slugar­nice ale stăpânirii Exploa­tarea țărănimii este sânge­roasă, o parte din țărani apucă calea codrului. Apar figuri eroice de haiduci ca Toma Alimoș, Ion Galsan și alții. Țărănimea e în plină agitație. Țăranii nu mai vor să muncească pe moșiile boieriilor, aici co­nacele boierești, boierii și slugoii lor sunt omorâți Acțiunea țăranilor nu e însă organizată. De acest lucru își dă seama Păcală care colindă din loc în loc, îndemnând oamenii la ti­nire împotriva exploatato­rilor. In peregrinările acie. Pă­cală, sub masca glumei și a satirei, întreprinde ac­țiuni menite să lovească în exploatatori. Isprăvile lui sunt în fond atitudini de luptă împotriva boierimii. Păcălelile lui ascund ura înverșunată a pălmașilor, împotriva orânduirii feu­dale, împotriva exploatării nemiloase. Povestirea lui Marin L. Marin e plină de haz și culoare, personagiile fiind puternic ancorate in epoca respectivă. Un element însemnat al lucrării îl constitue pre­zența materialului folcloric, care a fost utilizat cu multă pricepere de autor. Mate­rialul folcloric din această lucrare este de un prețios ajutor pentru cunoașterea năzuințelor­ masselor po­­pulare, întrunind armonios aceste calități. „Minuna­­tele isprăvi ale lui Păcală“ constitue o frumoasă rea­lizare artistică. Realizările echipei artistice a sindicatului Instituțiilor Administrative de Stat In urma inițiativei Confe­derației Generale a Muncii de a organiza concursul pe țară între Cluburi, Colțuri Roșii, biblioteci și echipe ar­tistice activitatea culturală ce se desfășoară pe acest tărâm trebuiește intensificată, din ce în ce mai mult. Un rol important în această uriașă campanie de culturali­­zare a masselor, le revine v­­ehipelor artistice, care acti­vează pe lângă întreprinderi sau sindicate. Aceasta pen­tru că echipele artistice prin execuțiile lor corale și pro­gramul de dansuri pe care îl oferă publicului, au posibili­tatea de a pătrunde cu mai multă ușurință în sufletul oa­menilor muncii, dornici de a se delecta cu o bucată muzi­cală, o recitare, un dans, după o zi de muncă îndâr­jită. In această privință echipa artistică a Sindicatului Sala­riaților din Instituțiile Admi­nistrative de Stat, căutând să- și îmbunătățească munca în mod efectiv, a depus eforturi se­rioase pentru a desfășura o activitate din ce în ce mai rodnică pe teren. Astfel, în cadrul luptei pentru pace, e­­chipa a avut numeroase ieșiri, unde a prezentat o serie de cântece, dansuri și recitări, care oglindeau efort­ul oame­­menilor muncii din țara noa­stră, în măreața bătălie a construirii socialismului și a păcii. Echipa artistică a Sin­dicatului pe lângă festivalu­rile organizate în localitate s-a deplasat la gospodăria colec­tivă din comuna Pechea și apoi la Foltești. Cu multă satisfacție și cu un viu interes au ascultat co­lectiviștii din Pechea imnu­rile : „Cântec despre Stalin­, Cântec pentru Armata Ro­șie“, „Pentru Pace“, precum și din cântecele noastre populare ca : „Trandafir de pe răzoare", „Fata Ardeleană“ etc. Deasemeni s’au urmărit cu deosebită atenție dansurile populare „Ciobănașul", „Coasa „Ghimpele" cât și minunatele dansuri sovietice caracteristice colhozurilor din U.R.S.S. In sala teatrului „V. A. Urechia" în prezența unui mare număr de spectatori e­­chipa artistică a Sindicatului a prezentat piesa „Zile înso­rite". Tot în cadrul luptei pentru pace, echipa a programat un­­ continuare în pag. 3-aT t i \ 4

Next