Viața Nouă, august-decembrie 1954 (Anul 11, nr. 3031-3142)

1954-10-14 / nr. 3076

4 A k PROLETARI DIN TOATE BIBLIOTECA UNIVE8S*TAT RlLE,UNțȚi-\&A,! REGIOftll P.SLiLȘ! H. SFAIULDI POPULAR REOIQHAl BftLAfí ANUL XI SERIA II Nr. 3076 I JOi 14 OCTOMBRie 1954 4 PAGINI — 20 BANI * Documente de mare însemnătate pentru cauza întăririi păcii Alături de forțele iubitoare de pace din lumea întreagă, oamenii muncii din țara noastră iau cunoștință cu bucurie și satisfacție de documentele de o deosebită însemnătate interna­țională care se publică azi, asupra tratativelor ce au avut loc la Pekin între delegația guvernamentală a Uniunii Sovietice și reprezentanții Republicii Populare Chineze. In ca­drul acestor tratative, care s-au des­fășurat într-o atmosferă de sinceră prietenie­­ și înțelegere reciprocă, au fost examinate importante probleme privind relațiile sovieto-chineze și situația internațională. Documentele sovieto-chineze stituie o strălucită manifestare con­forței uriașe a marii prietenii și a­ a­lianțe de nezdruncinat care s-a legat între popoarele Uniunii Sovietice și Republicii Populare Chineze, întru­chipate în istoricul Tratat de priete­nie, alianță și asistență mutuală semnat de guvernele­­ U.R.S.S. și R. P. Chineze la 14 februarie 1950. Odată cu marea victorie a revo­luției populare din China și cu fău­rirea primului stat chinez liber, de­mocrat și independent, prietenia din­tre popoarele Uniunii Sovietice Chinei a devenit o forță atît de pu­­­­ternică în opera de menținere și în­tărire a păcii în lumea întreagă cum nu a existat încă în istoria omenirii. Declarația comună a guvernului U.R.S.S. și a guvernului R. P. Chi­neze este o strălucită expresie a vo­inței de pace a popoarelor Uniunii Sovietice și Chinei populare. Ea are o importanță deosebită pentru că re­prezintă punctul de vedere a două din cele mai mari puteri mondiale care numără la un loc peste 800 de milioane de locuitori și a căror greu­tate specifică pe arena internațională a crescut considerabil în ultimii ani. Reafirmînd cu hotărîre voința gu­vernelor Uniunii Sovietice și R. P. Chineze de a participa și de acum înainte la toate acțiunile internațio­nale îndreptate spre întărirea păcii, Declarația comună constată „existen­ța unei depline unități de vederi atît în domeniul colaborării multilaterale în plină dezvoltare între cele două state, cit și în problemele privind situația internațională”. Declarația exprimă hotărîrea celor două guverne de a se consulta re­ciproc de fiecare dată cînd se vor ivi probleme de natură să afecteze interesele comune ale Uniunii So­vietice și R. P. Chineze, în scopul coordonării acțiunilor lor îndreptate spre asigurarea securității celor două state și menținerea păcii în Extre­mul Orient și în întreaga lume. Declarația ,subliniază, marea în­semnătate pe care ar avea-o pentru cauza păcii participarea R. P. Chi­neze, mare putere mondială, la lu­crărilor Organizației Națiunilor Unite. Conferința de la Geneva a arătat deplina netemeinicie a politicii cercu­rilor conducătoare din S.U.A. care împiedică R. P. Chineză să-și ocu­pe locul ce-i revine de drept la O.N.U­ ..O asemenea politică, ca și actele directe de agresiune săvîrșite de S.U.A. împotriva R. P. Chineze, și îndeosebi continuarea ocupării de că­tre S.U.A. a insulei Taiwan, care este o parte din teritoriul R. P. Chi­neze, precum și sprijinul militar și financiar acordat clicii lui Cian Kai­­șî, ostilă poporului chinez, sunt in­compatibile cu sarcinile menținerii păcii în Extremul Orient și ale mic­șorării încordării internaționale” —» s­e spune în declarație. In lupta pen­tru apărarea drepturilor sale legiti­me asupra Taiwanului, marele popor chinez se bucură de simpatia popoa­relor iubitoare de pace. Ducînd cu consecvență o politică de întărire a păcii și de respectare a intereselor naționale și legitime ale popoarelor, politică încununată de succes în ceea ce privește Indochina la Conferința de la Geneva, guver­nele U.R.S.S. și R. P. Chineze pro­pun convocarea în viitorul cel mai apropiat a unei conferințe pentru pro­blema coreeană cu participarea lar­ga a statelor interesate. Această con­ferința ar avea menirea de a deschi­de calea spre făurirea unui stat co­reean unit, iubitor de pace și demo­crat. Organizarea unei asemenea con­ferințe ar corespunde intereselor cau­zei păcii în Extremul Orient și în întreaga lume. Uniunea Sovietică și Republica Populară Chineză opun politicii S. U.A., care urmărește subjugarea țărilor asiatice, o politică de deplină egalitate în relațiile cu toate țările, politică bazată pe următoarele prin­cipii fundamentale : respectarea reci­procă a suveranității și integrității teritoriale, a neagresiunii reci­proce, neamestecului reciproc în treburile interne, egalitatea și avan­tajul reciproc, coexistența pașnică. A­­ceste principii exercită o influență crescîndă și o putere de atracție tot mai mare asupra tuturor popoarelor Asiei și ale lumii întregi. Un exemplu strălucit al felului în care pot fi aplicate aceste principii îl constituie Declarația comună a gu­vernului U.R.S.S. și guvernului R. Pi Chineze cu privire la relațiile cu Ja­ponia. Manifestîndu-și simpatia lor caldă pentru poporul japonez înrobit de ocupanții americani și pornind de la principiul coexistenței pașnice a statelor, independent de orînduirea lor socială, guvernele Uniunii Sovie­tice și Republicii Populare Chineze întind o mînă frățească poporului ja­ponez, fiind gata să întreprindă ac­țiuni pentru normalizarea relațiilor lor politice și economice cu Japonia. Guvernele U.R.S.S. și R. P. Chineze declară de asemenea că Japonia se va bucura de sprijin deplin în nă­zuința ei spre stabilirea de relații po­litice și economice cu U.R.S.S. și cu R. P. Chineză, după cum se vor bu­cura de sprijin deplin orice acțiuni din partea ei îndreptate spre asigu­rarea condițiilor pentru dezvoltarea ei pașnică și independentă. Declarația guvernelor sovietic și chinez va în­sufleți fără îndoială poporul japonez în lupta sa pentru eliberarea de de­pendența străină și renașterea pa­triei sale. O puternică dovadă a prieteniei frățești dintre U.R.S.S. și R. P. Chi­neză o constituie acordul încheiat cu privire la Port-Arthur. Ținînd seama de schimbarea si­tuației internaționale în Extremul Orient, în legătură cu încetarea răz­boiului din Coreea și cu restabilirea pă­cii în Indochina și luînd în același timp în considerare întărirea capacității de a­­părare a R.P. Chineze, guvernul Uniu­nii Sovietice a hotărît de­ comun acord cu guvernul R. P. Chineze să retra­gă unitățile­­ militare sovietice din baza maritimă militară chineză Port- Arthur care până acum era folosită în comun de U.R.S.S. și R. P. Chi­neză, și să predea această bază, îm­preună cu toate instalațiile ei, guver­nului R. P. Chineze. Politica externă de pace a Uniunii Sovietice și a R. P. Chineze care își găsește o puternică expresie în co­municatele și declarațiile comune so­vieto-chineze, adoptate la Pekin, se sprijină pe fundamentul solid strînselor relații economice îndrepta­as­te spre dezvoltarea și continua înflo­rire a celor două țări. Intre Uniunea Sovietică și Republica Populară Chi­neză s-a stabilit un larg sistem de relații comerciale. In ultimii ani co­merțul dintre UT­S.S. și China a crescut de mai multe ori. Cu ajuto­rul economic și tehnic al Uniunii So­vietice se construiesc și se recon­struiesc astăzi în China 141 de o­­biective industriale mari, care con­stituie principala chezășie a indus­trializării R. P. Chineze. Cu ocazia tratativelor care au avut loc la Pe­kin, Uniunea Sovietică a lărgit con­siderabil ajutorul neprecupețit și mul­tilateral pe care-l acordă poporului chinez. Acest ajutor și-a găsit expre­sia în noul acord economic prin care Uniunea Sovietică acordă Republicii Populare Chineze un credit pe ter­men lung în valoare de 520 de mi­lioane de ruble și în protocolul cu privire la acordarea de către U.R.S.S. guvernului R. P. Chineze, a unui a­­jutor pentru construirea suplimenta­ră a 15 întreprinderi industriale pentru sporirea livrărilor de utilaj și celor 141 de întreprinderi care sunt în curs de construcție și reconstruc­ție în R. P. Chineză. In prima perioadă de după elibera­re, cînd în fața marelui popor chinez se punea problema grea a refacerii economiei naționale ruinate de anii îndelungați de război, de stăpînirea imperialiștilor străini și a agenturii lor gomindaniste, Uniunea Sovietică a dat Chinei populare un uriaș spri­jin economic, ajutînd-o să-și consoli­deze libertatea și independența na­țională proaspăt cucerite, să-și refacă economia. In vederea acestui scop au fost înființate pe baze paritare, între anii 1950 și 1951, patru socie­tăți mixte sovieto-chineze care au adus o contribuție însemnată la re­­(Continuare în pag. IV-a) Decorarea A. R. L. U. S.-ului Printr-un Decret al Prezidiului Marii Ad­unări Naționale, s-a conferit ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I-a Asociației Române pentru Legă­turile de Prietenie cu Uniunea Sovietică, cu prilejul împlinirii a 10 ani de exis­tență, pentru activitate rodnică desfășurată pe tărîmul popularizării mărețelor rea­lizări ale Uniunii Sovietice în domeniul economiei, științei și culturii și al construc­ției de stat sovietice, pentru contribuția adusă la întărirea relațiilor de prietenie și colaborare frățească dintre popoarele sovietice și poporul român. (Agerpres). it I '4 ’ LUNA PRIETENIEI ROMINO­­SOVIETICE Scrisoare de răspuns de la un prieten drag (pag. 2-a). , Crosul „Să întîmpinăm 7 Noem­­brie” (pag. 2-a). , M. Spiridon — Mai multă răspun­dere pentru lucrările agricole de toamnă în raionul Galați (pag. 2-a);­ în ziarul de azi: In regiunea noastră — Recoltatul culturilor Urzii și însămînțările de toamnă trebuie urgentate (pag. 2-a). * Viața de partid — Comuniștii sînt în fruntea întrecerii socialiste în cin­stea celui de al II-lea Congres al P.M.R. și a zilei de 7 Noiembrie (pag. 3-a) i Tratativele de la Pekin cu privire la problemele relațiilor sovieto-chi­­ neze și ale situației internaționale, (pag. 3-a). Telegrama lui Ciu En-lai către Or­ganizația Națiunilor Unite (pag. 4-a)­. Darul frățesc al poporului sovietic oferit poporului chinez (pag. 4-a), j­i înrăutățirea situației materiale a oa­­menilor muncii din Coreea de sud (pag. 4-a). Salutul C. C. al P. M. R. pentru Legăturile de Prietenie cu Comitetul Central al P.M.R. trimite un călduros salut Asociației Române pentru Legăturile de Prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate. In acești 10 ani, sub­ conducerea și îndrumarea Parti­dului Muncitoresc Român, A.R.L.U.S., care numără peste 6 milioane de membri la orașe și sate, a desfășurat o rodnică activitate de popularizare a mărețelor realizări ale Uniunii Sovietice în domeniul economiei, științei și culturii și al construcției de stat sovietice, contribuind într-o măsură însemnată la întărirea continuă a relațiilor de prietenie și colaborare frățească între țara noastră și marea Uniune Sovietică eliberatoare. Poporul român vede în prietenia de nezdruncinat cu marea Uniune Sovietică chezășia succesului în lupta pen­tru victoria socialismului, chezășia independenței și liber­tății patriei noastre. Ajutorul frățesc pe care-l acordă poporului nostru marele popor sovietic, experiența isto­rică a construirii socialismului în Uniunea Sovietică con­stituie un bun de neprețuit pentru oamenii muncii din patria noastră, adresat Asociației Române Uniunea Sovietică — A. R. L. U. S. Răspunzînd dorinței vii a poporului român de a cu­noaște marile realizări ale poporului sovietic în opera de construire a comunismului, A.R.L.U.S. trebuie să popu­larizeze și să răspîndească și mai mult experiența sovie­tică în diferite domenii ale industriei și tehnicii, în do­meniul dezvoltării multilaterale a agriculturii, în făurirea bunei stări a celor ce muncesc, să contribuie și mai mult la cunoașterea științei, literaturii, artei sovietice în pa­tria noastră, să popularizeze larg politica externă a Uni­unii Sovietice, politică consecventă de apărare a păcii și libertății popoarelor, de zădărnicire a planurilor răz­boinice ale cercurilor agresive imperialiste. Cea de a 10-a aniversare a sa trebuie să constituie pentru A.R.L.U.S. un prilej de a-și îmbunătăți activitatea, sprijinindu-se pe un larg activ de fruntași ai producției industriale și agricole și de oameni de cultură, pentru a contribui într-o măsură tot mai mare la întărirea conti­nuă a prieteniei veșnice cu marea noastră prietenă și eli­beratoare — Uniunea Sovietică — bastionul de neîn­vins al păcii, democrației și socialismului. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român VOM RAPORTA CONGRESULUI PARTIDULUI ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR NOASTRE Colectivul fabricii de paste făinoase „Dunăreană“ din orașul Galați și-a luat angajamentul în cinstea Congre­sului și a zilei de 7 Noiembrie să producă zilnic mii de kilograme de macaroane, fidea și biscuiți pentru nevoile oamenilor muncii. Acest angajament este tradus în viață. . ..*» IN CLIȘEE (dreapta): Atemistele Lungu Lucia și Axente Dumitru lucrind la modelat fidea, dau cite 25—30 la sută mai multe produse peste plan. (Strigă) La presa de fidea Cozma Ținea aduce un aport prețios la îndepli­nirea și depășirea sarcinilor de plan.. Pentru sporirea Pentru traducerea în viață a hotă­­rîrilor plenarei C. C. al P. M. R. din august 1953, colectivul fabricii de confecții­ Brăila nu precupețește nici un efort. Pentru a spori producția bunurilor de larg consum, conducerea întreprin­derii a luat măsuri pentru înființarea unei secții dotată cu cel mai bun an­­ producției bunurilor lor și cu care să lucreze muncitorii cei mai bine pregătiți din punct de vedere profesional pentu a se putea astfel aplica cu succes metoda prod­­sincron, metodă de sporire categorică a producției de confecții. In acest scop lucrările de amenajare a secției se desfășoară cu intensitate, iar insta­lațiile moderne cu care este prevăzută de larg consum această secție vor face ca aici să se lucreze în condiții din ce în ce mai bune pentru ca angajamentele luate in cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie să fie duse la îndeplinire. . j­I­­­I :| GH. REINE JI...... corespondent Din realizările țăranilor muncitori din Cioara-Doicești Pentru a întîmpina cu noi succese in muncă cel de al II-lea Congres al partidului și ziua de 7 Noiembrie, ță­ranii muncitori din comuna Cioara Doicești raionul Călmățui, ajutați in permanență de organizația de bază și sfatul popular comunal, lucrind în întrecerea patriotică, au pregătit din timp sămînța necesară pentru însă­­mînțat. Numai în citeva zile ei au reușit să însămînțeze suprafața de 226 hectare cu gr­iu. Paralel cu lucrările de însămînțări, țăranii muncitori din această comună dau bătălia pentru recoltatul bumba­cului. Fruntaș în această muncă este Marin T. care a și predat întreaga can­titate la bază, primind suma de 1.500 lei și alte produse industriale. La fel ca el sînt și țăranii muncitori Gheor­­ghe Ghimpe și Ghimpe G. Ion care au predat cîte 210 kg.—332 kg. bumbac primind în schimb bani și alte pro­duse industriale.. In comuna Cioara Doicești sunt mulți țărani muncitori care le urmează exemplul. BĂȚ PETRU corespondent Din țările de democrație populară R. P. Ungară La uzina „Ikarus“ Colectivul de muncitori ai uzinei de caroserii ssi automobile „Ikarus“, din R. P. Ungară a fabricat primul prototip al unui elevator­ auto. Capa­citatea noului elevator este de 2^­6 tone. In­ 1955 acesta va fi fabricat in serie. A 2.500-a locuință pentru minerii din Komlo In orașul minier Komlo din R. P. Ungară a fost dată în folosință unei familii de miner fruntaș cea de a 2.500-a locuință construită de la e­­liberare. In scurtă vreme, alte locuin­țe vor fi date în folosință locuitorilor acestui oraș socialist. R. Cehoslovacă încercarea primei turbine a centralei electrice de la Slapy au început probele de încercare a primei turbine a uriașei centrale e­­lectrice de la Slapy, în apropiere de Praga. In urma ploilor, nivelul lacu­lui a ajuns astfel încît turbina să poa­tă fi pusă în funcțiune. Proiectantul turbinei, profesorul Ned­leba, în cola­borare cu tehnicenii de la întreprin­derea națională „Elektrostrof“, au condus primele experiențe. Prototipul unei combine pentru culturile de siloz Pe ogoarele regiunii Brno, a fost experimentat prototipul unei noi combine pentru culturile de siloz, construită după proiectele elaborate de un colectiv de proiectanți condus de F. Broz, de la întreprinderea „Agrostrof” din Pelhrimov. Această combină de tractor seceră atît plante furajere cu tulpini joase, cât și pe cele cu tulpini înalte semănate într-un singur­ rînd cum ar fi porumbul, floarea soarelui, etc. și strînge furajele uscate cu aju­torul unui dispozitiv fixat în locul cu­țitului tăietor. Probele experimentale au dovedit marea productivitate a acestei com­bine, care strînge 36 chintale de nu­ treț în 20—25 minute. In 1955 va începe producția in ser­­rie a acestei combine. R. P. Polonă Blocuri de cărămizi Muncitorii de la fabrica de cără­­­midă pentru construcție din Fordon, în apropiere de Bydgoszcz, au început producția unor blocuri de cărămizi de mărimea a patru cărămizi obișnu­ite cu goluri. Aceste blocuri sînt fo­losite la construcția de locuințe. Ele sunt durabile și grăbesc considerabil așezarea cărămizilor la zidărie. (Agerpres). ASOCIAȚII DIN ROȘIORI In toamna anului 1953, prin co­muna Roșiori din raionul Călmățui s-a abătut o veste. Mulți au fost ță­ranii muncitori care se interesau de a­­ceasta. Era vorba de formarea unei asociații de lucrare în comun a pă­­mîntului — asociație care era sprijini­tă de stat cu mașini și unelte agri­cole moderne. Și nu după mult timp, 20 de fa­milii de țărani muncitori din Roșiori s-au înscris în asociație. Inițiativa celor 20 familii de țărani muncitori din Roșiori, a început să fie dezbătută în­ zilele de iarnă ce au urmat, de întreaga obște a comunei. De rezultatele muncii în comun, un număr mare de țărani muncitori se convinseseră prin faptul că in a­­nii trecuți colectiviștii dobândiseră sporuri însemnate de cereale la hec­tar. ... Frămîntările întregii obști, mun­ca de lămurire și celelalte discuții și conferințe și-au atins înzecit scopul. Așa se poate explica cum atunci cînd primele raze de soare au început să topească zăpada iernii grele din anul 1953, peste 200 familii de țărani mun­citori au mărit numărul celor ce for­mau asociata agricolă din Roșiori. Odată cu numărul țăranilor munci­tori asociați a crescut și­ numărul hectarelor. Cele peste 500 hectare — cît număra asociația în primăvara anului 1954 — au început să fie arate cu tractoarele de la S. M. T. Nicu­­lești-Jianu și apoi însămînțate cu po­rumb și bumbac. In muncile agricole de vară — aso­ciații urmînd sfaturile inginerilor și tehnicienilor agronomi — au reușit să fie fruntași la Întreținerea în bune condițiuni a culturilor. Zilelor însorite de vară, le-au urmat cele de toamnă. Cele peste 200 de familii de țărani muncitori asociați din Ro­șiori au început strînsul roadelor bo­gate. Cu mîndrie, asociații veneau cu ca­rele încărcate cu porumb. Pe bună dreptate pot fi mîndri, deoarece lucrind în comun pămîntul, acesta a dat în medie la hectarul de porumb cu 5.600 kg, mai mult decît a țăra­nilor muncitori cu gospodării individu­ale. De multe ori țăranii muncitori Bor­dei Manea, Bratu Dumitru și Gheor­­ghe Crețu nu au văzut așa spor de recolte în gospodăriile lor. Aceștia au dus la casele lor cîte 2.000 kg. porumb obținut de pe un hectar, iar din terenul de bumbac au recoltat pînă în zilele lui octombrie cîte 400— 500 kg. ... Din­­ nou prin Roșiori au început frămîntări. Asociația se dovedea a fi un lucru de folos. Cantitățile de ce­reale obținute de țăranii muncitori asociați au făcut ca multe familii să discute intre ele, pentru a se înscrie în asociație. Din nou vremea a fost martorul care a dus după sine rezol­varea­ problemelor. Convingîndu-se de avantajele asociației, în zilele cînd s-au început lucrările agricole în toam­na aceasta, la sfatul popular comunal s-au prezentat­­ încă peste 180 de ță­rani muncitori care au cerut să fie înscriși în asociație. Printre aceștia au fost și țăranii muncitori Ion Tudose, Udrea Tudose, și Florea Dobrinescu, care s-au hotărît să muncească în așa fel în asociație nicit să devină frun­tași. Ca și oriunde și în comuna Ro­șiori — chiaburii — nu au văzut cu ochi buni înființarea asociației. Pen­tru ei acest lucru constituia o nouă lovitură. De aceea au început să unel­­tescă și să arunce vorbe mincinoase la adresa muncii în comun a pămîn­­tului. Dar ei s-au înșelat izbindu-se și de astă dată de vigilența mereu mai trează a țăranilor muncitori asociați. Locul frămîntărilor în zilele de la mijlocul lui octombrie l-a luat munca creatoare făcută pentru realizarea unor lucrări agricole de toamnă de calitate care să asigure ob­ținerea unei recolte bogate în anul vi­itor. Țăranii muncitori asociați din Ro­șiori raportează cu cinste partidului in aceste zile, că, în întîmpinarea ce­lui de al II-lea Congres și a zilei de 7 Noiembrie au însămînțat în bune condițiuni — din suprafața de 620 ha., care a fost arată cu tractoarele S. M. T.-ului Niculești — Jianu c, suprafață de 570 ha. cu grîu. ... Inițiativa țăranilor muncitori a­­sociați din Roșiori o găsești în nu­meroase sate din regiunea noastră. Acest lucru dovedește pe deplin faptul că, primind ajutorul partidului și al guvernului nostru, tot mai mulți ță­rani muncitori, își pun întreaga lor capacitate de muncă în scopul mări­rii producției de cereale la hectar — chezășie de seamă în ridicarea nivelu­lui de trai al celor ce mânuesc in­ scumpa noastră patrie. V. POPESCU, M. PIRA

Next