Viața Nouă, octombrie-decembrie 1956 (Anul 13, nr. 3687-3745)

1956-10-14 / nr. 3698

ANUL XIII SERIA II Nr. 3698 Duminică 14 octombrie 1956 4 PAGINI — 20 bani De vorbă cu Aleksei Maresiev, omul adevărat ! — Interviu acordat ziarului „Viața Nouă“ — N­ privesc și nu-mi vine să cred... Iată-i cum merge, cum gesticulează. Da, acesta este Aleksei Maresiev, omul adevărat ! Un bărbat de statură mijlocie, cu trăsături energice, cu zîmbet cald și prietenos. E aici în fața mea. Se plimbă grăbit prin cameră ca un flăcău. Și cînd te gîndești... Vă a­­mintiți „Povestea unui om adevărat“, romanul scriito­rului sovietic Bo­ris Polevoi ? E­­roul lui — pe ca­re îl văd acum în „carne și oa­se“ — este pilo­tul sovietic Mare­siev. In timpul­­războiului, vitea­zul aviator, după ce s-a acoperit de glorie în luptele cu piloții dușmani, a căzut cu avionul în spatele liniilor i­­n­amice. Dar nu s-a predat. Con­știința lui de om sovietic a fost mai puternică, l-a ajutat să învingă rînd pe rînd toate greutăți­le. Cu picioare­le degerate, tî­rîndu-se pe brînci prin păduri, în­­fruntîrnd fiarele codrilor, a străbătut liniile inamice, ajungînd complet epuizat în avant­posturile trupelor sovietice. Pentru a-i salva viața, me­dicii au trebuit să-i amputeze amîn­­două picioarele. Dar Maresiev nu s-a lăsat învins. Cu proteze, el a continuat să zboare luptînd cu dușmanul care in­vadase pămîntul scump al patriei sale. Ce efort suprem de voință ! Și acum, iată-l pe Aleksei Petrovici Ma­resiev, omul acesta adevărat, cum îmi aduce amabil scaunul pentru a lua loc. In sfîrșit începe discuția. Nu e greu să stai de vorbă cu Ma­resiev. Prietenia lui este atît de co­municativă încît după cîteva clipe ai impresia că l-ai cunoscut pe Eroul Uniunii Sovietice de cînd lumea, l-am explicat că am primit un te­lefon de la Galați, de la redacția ziarului „VIAȚA NOUA“, prin care i se solicită­­ lui Maresiev un in­terviu pentru regiune. Maresiev cititorii din această zîmbește... Apoi îmi spune: — „Adică îmi ceri cîteva cuvinte pentru cititorii ziarului „Viața nouă“. Cu plăcere. Am să te rog atunci să transmiți cititorilor din Galați salutul meu prietenesc. Am venit pentru prima dată în Rominia și sînt bucuros de acest lucru. Tot ce mi s-a povestit despre țara dum­neavoastră s-a adeverit din clipa cînd am coborît din avion. Ospitalitatea poporului român m-a cucerit din pri­ma clipă. Am stat de vorbă cu pi­onierii și... (îmi spune cu mîndrie... profesională ( Maresiev) bineînțeles cu piloții romîni cu care m-am și fotografiat. Bucureștiul îmi place și de abia aștept să cunosc cît mai mulți oameni din țara dumneavoas­tră. îndrăznesc, o întrebare: — Poate veți vizita și orașul Ga­lați. — Cu multă plăcere mi-a răspuns Maresiev. Dacă va intra în progra­­mul pe care îl am. Voi avea prile­jul să stau de vorbă cu mulți dintre aceia care îmi scriu. Pri­mesc multe scri­sori din toate colțurile lumii. Mulți tineri mă întreabă cum am reușit să-mi că­­lesc voința, să biruiesc încercă­rile prin care am trecut. Trebuie să recunosc că nu am timpul nece­sar să răspund la toate scrisorile pe care le primesc. Pentru aceasta am apelat ori și la de multe radio. Discutăm în con­tinuare. Maresiev îmi povestește despre activitatea lui postbelică, despre faptul că după ce a plecat în 1946 din armată, s-a ocupat mai departe de instruirea ti­nerilor piloți sovietici. — In toamna aceasta — îmi spune el — mi-am luat titlul de candidat în științe istorice, iar în prezent înde­plinesc munca de secretar responsa­bil al Comitetului sovietic al vete­ranilor de război. Acesta este Maresiev ! Un om ade­vărat. Și nu numai atît. Un model de voință și modestie. Cînd ne-am despărțit, mi-a spus cu același zîmbet pe figură : — Și încă odată îți spun. Sînt bucuros că am venit la voi. Ai dreptate, Aleksei Petrovici Ma­resiev. Și noi sîntem fericiți, iată de ce te primim, din toată inima, cu brațele deschise. D. TA­BAC U Agențiile de presă ironit: — Consiliul de Securitate discută problema Suezului (pag 4-a) — Despre cuvîntarea rostită de Du­lles în Consiliul de Securitate (pag. 4-a — Reînvierea Chinei este cel mai măreț eveniment al zilelor noastre (pag. 4-a) — Note — Criza de guvern din O­landa a luat sfîrșit (pag. 4-a) — Conferința partidului conservator din Anglia (pag. 4-a) — Sesiunea comitetului de conducere al partidului socialist francez (S.F.I.O.) (pag. 4-a) INTIMPIHIED ZIUA DE 7 NOIEMBRIE La marele strung Carussel montat în secția mecanică grea de la U.M. „Progresul“ lucrează atemistul Stelian Buzea, de curînd calificat la această mașină. Lucrînd piese pentru rulouri com­­presoare și butuci pentru roți, el își depășește sarcinile de plan cu 20-25 li ci sută IN CLIȘEU: strungarul Stelian Buzea la tabloul de comandă al strungului Carussel. Foto G. BERCOV Pe drumul arătat de partid Zilele trecute un număr de 28 fami­lii de țărani muncitori din comuna K­o­­gălniceanu, raionul Brăila, și-au unit de bună voie cele 85 ha. teren arabil într-o gospodărie colectivă căreia i-au dat denumirea de „Valea Buzău­lui“ La intrarea în colectivă noii colec­tiviști au adus ca avut obștesc 13 cai, 10­ boi, 14 căruțe etc. Printre primii care au făcut cerere de înscriere în gospodăria colectivă au fost comuniștii Costică Paraschiv, Va­sile Gagu, Ghiță Lica și alții. Un nou procedeu de uscare a miezurilor n­i Muncitorii și tehnicii­secției turnătorie a fabricii de piese de schimb C.F.R. Galați studiază permanent scur­tarea timpului de usca­re a miezurilor. Pentru rezolvarea acestei pro­bleme, într-una din zile­le lunii septembrie a.c. tov. Ștefan Bădescu îm­preună cu turnătorul Gheorghe Roșea au pro­pus conducerii întreprin­derii un nou procedeu. Acesta constă în confec­ționarea miezurilor din­­tr-o compoziție compusă din nisip, apă de sticlă, bioxid de carbon sau alt produs similar. Prin acest nou procedeu, care deocamdată poate fi a­­plicat la piesele cele mai importante cum ar fi, de pildă, capacele și cilin­drii de pompe aer, se aduce o reducere a tim­pului de lucru de la 12 ore cît era necesar mai îna­inte la toate aceste ope­rații, la numai cîteva minute. Cultivarea orezului devenit o preocupare de o seamă pentru întreg co­lectivul de muncă al gos­podăriei agricole de stat Romanu, din raionul Bră­ila. Cele 300 ha. culti­vate cu orez anul acesta au fost îngrijite cu multă sîrguință, pentru a se ob­ține recolte sporite la hectar. Treieră orezul Primele rezultate recoltat s-au arătat ime­la­diat ce a fost evacuată complet apa din lan. Muncitorii orezari de aici, la îndemnul tehni­cienilor au început cu cîtva timp în urmă se­ceratul. Datorită muncii însuflețite, ei au reușit să recolteze pînă acum 284 ha. cu orez. După calcu­lare făcute de tehnicieni, producția medie la hectar pe unele parcele întrece cifra de 5000 kg. orez. De curînd, ei au început și treieratul. Numai în cî­teva zile muncitorii de aici au reușit să treiere orezul de pe o suprafață de 19 ha., obținînd o can­titate de 60 tone orez. Legînd teoria de practică In laboratorul de mașini și instalații navale, studenții anului V al Institutului Tehnic Galați, audiază explicația lectorului Alexandru Costică cu privire la instalații cu ajutorul cărora se execută probele diferitelor metode de elice navale. Foto: H. OL1ER Se schimbă fața comunei rea muncii pentru cîștigarea de cît mai multe cunoștințe în ale învăță­turii etc. Aceste condiții bune de învățătu­ră, pe care le au școlarii din Cîm­pineanca se datoresc și faptului că țăranii muncitori și-au achitat sumele din autoimpunere. Prin acțiunea auto­­impunerii aici s-au mai realizat în acest an și alte lucrări, care au schim­bat fața comunei. Unii țărani muncitori muncesc pentru a se termina mai repede cele 3 fîntîni ale căror săpături, deși trec de 30 m, se apropie de sfîrșit. Alții, ca adevărați meșteri, lucrează un pod nou peste Milcov. De asemenea, se lucrează și la extinderea rețelei electrice pe încă 2 km. La toate aceste acțiuni, menite să înfrumusețeze și mai mult comuna, țăranii muncitori din Cîmpineanca con­tribuie din plin. Peste 400 dintre ei, printre care colectiviștii Dumitru C­ălțun și Maria Șerban, întovărășitul Mihai Moise și țăranul muncitor cu gospodărie individuală Apostol Ciobo­­taru, și-au achitat autoimpunerea pe întreg anul. Prin muncă voluntară, s-au transportat aproape 70 care de material lemnos de la pădurea situată la 12 km. de comună. Deschiderea anului școlar a constituit pentru elevii din comuna Cîmpineanca, raionul Focșani, prilejul mai multor bucurii: regăsirea colegilor, reîncepe- Noi construcții navale De curînd la Șantie­rul naval din Ga­lați a fost lansat la apă un nou tip de ambarca­țiune, șalupa K 35, care va fi folosită în unită­țile agricole socialiste de pe malul Dunării. Prin noul tip de ambarcațiu­ne, constructorii navali gălățeni au realizat pen­tru prima dată marini­­zarea motorului de trac­tor K.D. 35. Construcția șalupei a fost realizată numai prin sudură. De asemenea șalupa este prevăzută cu inversor de marș, instalații electrice pentru navigarea pe timpul nopții, cabine pentru personal etc. Șa­lupa realizează o viteză de 15 km. pe oră și poate transporta o în­cărcătură de aproape 2.000 kg. La Șantierul naval din Galați se lu­crează în prezent la exe­cutarea altor 10 șalupe asemănătoare. L L­a șantierul naval Smîrdanul-Nou din Brăila, a fost lansat la apă primul ponton dor­mitor pentru pescari. Proiectul noului tip de vas aparține unui colec­tiv de ingineri de la In­stitutul de proiectări a­­­imentare. Pontonul are 10 cabine dormitor cu o capacitate totală de 22 paturi, bucătărie, sală de mese și baie. Vasul este prevăzut cu instalații pentru încălzire centrală. Pontonul dormitor va fi trimis pescarilor din Del­ta Dunării. In prezent, colectivul șantierului are în lucru alte 4 pontoane dormi­tor, fiecare cu o capaci­tate de 44 de paturi și care vor fi puse la dis­poziția pescarilor din Deltă in cursul anului viitor. De pe ogoarele regiunii G.A.S. - FRUNTAȘE LA INSAMINȚARI Folosind din plin condițiile prielni­ce din ultimele săptămîni, muncitorii și mecanizatorii de pe ogoarele gospo­dăriilor agricole de stat din regiunea noastră sunt fruntași pe regiune în muncile agricole de toamnă. Gospodăria agricolă de stat Vameș, din raionul Galați, a însămînțat pînă acum­­ aproape 90 la sută din supra­fața planificată, iar gospodăriile agri­cole de stat Vădeni, Florești și Băr­boși­­ au realizat peste 82 l­a sută din planul de însămînațări. Dornici de a obține producții sporite la hectar în anul­­ viitor, muncitorii din gospodăriile agricole de stat au însămînțat o bună parte din grîu în rîn­duri încrucișate. Pînă zilele trecute, cele 26 gospodării -agricole de stat din regiunea noastră -au efectuat ară­turi pentru însămîrnțări pe o suprafață de mai bine de 31.000 ha, adică 97 la sută din­ plan și au însămînțat cu grîu suprafața de 30.104 ha. La gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră se execută totodată și recoltarea culturilor tîrzii. Lucră­rile de recoltare la cartofi și floarea­­soarelui se apropie de sfîrșit, iar po­rumbul se recoltează cu toată intensi­tatea. A 42-A GOSPODĂRIE COLECTIVA DIN RAION Recoltele bogate obținute de colecti­viștii din raionul Călmățui, au convins pe mulți țărani muncitori cu gospodărie individuală de avantajele muncii in comun. In ziua de 10 octombrie a.c., 36 familii de țărani muncitori în frunte cu Mihai Iacob și Dinu Strîmbeanu din comuna Tătaru și-au unit de bunăvoie 131 ha. păm­înt, constituind gospodăria agricolă colectivă „Cel de al II-lea plan cincinal“. Aceasta este a 3-a gospodărie colectivă în comuna Tătaru și a 42 a din raionul Călmățui. MARIN CRIVĂȚ corespondent BRIGADA TRACTORISTELOR Pe situația realizărilor în campania de toamnă a S.M.T.-ului Traian-Sat, din raionul Brăila, apar de la o­­ zi la alt­a tot mai multe cifre care vorbesc despre lucrările executate de brigăzile de tractoriști. In ziua de 9 octombrie a.c., de e­­xemplu, în dreptul graficului brigăzii nr. 15 — brigada tinerelor tracto­riste — se putea citi că­­ acestea au realizat deja 87 la sută din planul de lucrări prevăzute pentru­ campania de toamnă. Tractoristele N­astasia Str­a­­tan, Stela Barau și Mița Dan au exe­cutat pînă la această dată între 98-90 la sută din planul pe campanie. Pen­tru munca lor, harnicele tractoriste au primit în luna trecută un salariu me­diu de 1.900 lei fiecare. De asemenea, brigada­­ a 16-a, con­dusă de tov. Aurel Pîrlog, care lu­crează pe ogoarele gospodăriei colec­tive „6 Martie“ din Scorțaru Vechi, a realizat planul campaniei de toamndă în proporție de 82,3 la sută, iar trac­toriștii din brigada a 12-a, care de­servesc gospodăria colectivă „7 Noiem­brie“ din comuna Movila Miresii, în proporție de 58,3 la sută. V. TASLAOANU corespondentă PMH s­ MAGAME De la o zi la alta, vremea devine tot mai răcoroase. Acest lucru pune citit in fața cetățenilor cite și a con­ducerilor și lucrătorilor din magazi­nele comerțului de stat aceeași pro­blemă: buna aprovizionare pentru iarnă. Tocmai despre această proble­mă se ocupă și articolul de față, ★ ■n­umeroși salariați din comerțul de stat, se preocupă să deser­vească in bune condițiuni pe acei care fac cumpărături. Un astfel de exem­plu ii constituie și o bună parte din salariații magazinului I.C.S. „Univer­sal" din Galați. Aici, responsabilii de raioane au trecut la o cit mai temei­nică organizare a locului de muncă introducînd totodată­ metoda sovietică Korovchin a brigăzilor de bună deser­vire, precum și metoda Parhomenko de îngrijire și păstrare in cele mai bune condițiuni a mărfurilor. Datorită bunei organizări , muncă cit și a îndrumării pe care salariații acestui magazin o primesc în perma­nență din partea organizației de bază, munca se desfășoară din ce în ce mai bine. Intrînd în magazin, se impresio­nează în mod plăcut curățenia care domnește pretutindeni, grija cu care sînt aranjate mărfurile în rafturi. Așa se explică faptul că întregul colectiv de aici a reușit ca în luna septembrie a.c. să-și realizeze sarcinile de plan in proporție de 101,7 la sută. Aplicînd noul sistem de aprovizionare centrali­zată a magazinului, ei au reușit ca în luna septembrie să reducă cheltuie­lile de circulație a mărfurilor cu 0,60 la sută, ceea ce reprezintă o economie de 27.400 lei. O muncă intensă în această direc­ție a depus colectivul raionului con­fecții (responsabil tov. S. Marca). Nu la fel însă, au înțeles să proce­deze toți salariații acestui magazin de stat. Printre aceștia se află tov. Ene Georgeta, Lucia Vlad, Elpida Du­­mitriu și H. Herșcovici. De pildă, ges­tionara Ene Georgeta a ținut as­cunsă o pereche de mănuși pen­tru a o vinde apoi unei rude, iar gestionara Elpida Dumitriu s-a obiș­nuit să vîndă acele de cusut, numai cu duzina, nu și cu bucata. T­­eobicei la unitatea nr. 1 O. C. L. „Produse Industriale" din Galați, cumpărătorii sunt deserviți bine. De aceea, într-o zi cînd am văzut aglo­merație la acest magazin, am intrat să văd despre ce este vorba. Se dis­tribuiau burlane, cotari și sobe. In acest magazin, sau mai bine zis într-o sală, alăturată erau așezate o sumedenie de sobe, burlane și cotni. Marfa era deci suficientă. Care era însă cauza aglomerației ? In primul rînd, produsele erau în­magazinate într-un local ce făcea ca vinzarea lor să aibă loc cu mare greu­tate. Aci se mai întîmpla ceva care nu era deloc pe placul cumpărătorilor. Cintarul era așezat în fundul încăperii și nu permitea cumpărătorului să a­­siste la cîntărire. Trebuie reamintit că în cadrul a­­cestei unități mai sunt și alte lipsuri, cum ar fi, de pildă, la raionul fier brut și la electrică. Conducerea O.C.L. „Produse Industriale” trebuie să țină seama și să ia cele mai bune măsuri menite să asigure și în acest raion o bună deservire a cumpărătorilor. V. POPESCU Magazinul universal din Galați este bine aprovizionat cu tot felul de arti­cole de sezon. » ’ In clișeu: Aspect din secția stofe și confecții de la etajul II al magazinului (Foto Agerpres) ÎNAINTEA timpului . Săgeata graficului de producție a întreprinderii piscicole Brăila urcă ne­contenit. Muncitorii pes­cari de aici s-au angajat ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie să dea popu­lației tot mai mult peș­te. Respectîndu-și anga­jamentul luat colectivul de muncă de aici a reu­șit ca la data de 20 sep­tembrie a.c. să-și reali­zeze în întregime sarci­nile de plan prevăzute pe anul 1956. Incepînd de la aceas­tă dată, pescarii din băl­țile Brăilei, care aparțin întreprinderii piscicole Brăila, lucrează în con­tul anului 1957. Datorită condițiilor bu­ne de lucru create de conducerea întreprinderii, cît și însuflețirii cu care muncesc, pescarii de aici au pescuit de la această dată pînă la 10 octom­brie a.c. o mare cantitate de pește, lucru ce a fă­cut ca în prezent să pes­cuiască în contul ultime­lor zile ale lunii apri­lie 1957. Cu acest pri­lej, s-au evidențiat în mod deosebit pescarii din secția Gura Gîrluței con­duși de tov. S. Teodo­­rescu și cei din secția Măcin (șeful secției tov. Andrei Istrate). Dintre muncitorii pescari,, cele mai frumoase rezultate au fost obținute de­ tov. Iancu Bucur, Ion Brăi­­leanu și Alexandru Ghe­­rasim. Și-au achitat cotele de porumb Membrii întovărășirii a­­gr­icole din satul Vijtitoa­­rea, raionul Focșani, în­dată după ce au termi­nat de recoltat por­u­m­bul, au și trimis delegați la baza de recepție din sai și de numeroși la­­comuna Mărtinești, pre- răni muncitori cu gospo­riîndu-și astfel în întregi­ darie me­cotele datorate statu- sat. lui. Exemplul lor a fost un­individuala din ION DARINGA corespondent

Next