Viața Nouă, ianuarie-martie 1960 (Anul 16, nr. 4691-4766)
1960-01-03 / nr. 4691
PROLETARI !®! TOATE TARILE.UNITM! Organ al tabelului regional P.MR.si al Sfatului poplar regional Galati ANUL XVI. Nr. 4691 j DUMINICA 3 IANUARIE 1960 4 PAGINI — 20 BANI Guventarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R. rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1959 la posturile noastre de radio și televiziune, următoarea cuvîntare: Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Populare Romíne . Ne aflăm la sfîrșitul unui an de muncă rodnică, de realizări remarcabile în dezvoltarea economică și social-culturală a patriei noastre. In acest an, pe întinsul țării au intrat în funcțiune noi întreprinderi, s-au deschis noi șantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuția națională, prin creșterea însemnată a producției industriale și agricole. Noi creații îmbogățesc patrimoniul culturii noastre socialiste. Poporul muncitor a trecut în revistă cu prilejul celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei bogatele sale înfăptuiri, exprimate în avîntul economiei și culturii, în mersul ascendent al țării noastre pe calea socialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid și guvern a crescut nivelul de trai al populației. acestea sunt rezultatul muncii Toate entuziaste și pline de eroism desfășurate de clasa muncitoare, de țărănimea muncitoare și intelectualitate, rodul politicii promovate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiurile să se mîndrească cu realizările sale, să pășească în noul an cu încredere în forțele sale creatoare, cu hotărîrea de a dezvolta succesele obținute. Respectivele anului 1960 însuflețesc la noi înfăptuiri. Prin hărnicia și inițiativa creatoare a maselor muncitoare, se vor realiza noi progrese pe tărîm economic, social, și cultural. Oamenii muncii trec pragul noului an strîns uniți in jurul forței lor conducătoare, încercatul nostru Partid Muncitoresc Român întărind necontenit alianța muncitorescă țărănească și frăția între poporul român și minoritățile naționale. Anul de care ne despărțim a fost bogat în victorii însemnate ale sistemului socialist mondial. Tot mai puternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvoltat colaborarea frățească și intr-ajutorarea tovărășească între popoarele țărilor socialiste. Uniunea Sovietică, pășind in etapa construcției desfășurate a comunismului, înfăptuiește în ritm rapid mărețul plan septenal de dezvoltare a țării. Succesele istorice ale Uniunii Sovietice și ale celorlalte țâri socialiste pun și mai mult în evidență superioritatea socialismului față de capitalism. In front unit, țările socialiste pășesc înainte spre noi victorii, în folosul popoarelor lor și al progresului mondial. In 1959, ideile păcii și colaborării între popoare s-au impus tot mai mult pe arena internațională. In relațiile internaționale se observă un început bun de destindere a încordării. Propunerea guvernului sovietic de a se înfăptui dezarmarea generală și totală a cîștigat adeziunea largă a popoarelor. Nu peste timp va avea loc un eveniment mult de mare însemnătate — întîlnirea conducătorilor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Angliei și Franței, de la care popoarele așteaptă noi rezultate pozitive în dezvoltarea colaborării internaționale și consolidării păcii. Exprimăm speranța că prin eforturile tuturor forțelor iubitoare de pace, procesul destinderii va continua, problemele internaționale litigioase vor căpăta o rezolvare pașnică, năzuințele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite. Alături de celelalte țări socialiste, Republica Populară Romînă va milita și în viitor pentru triumful păcii și colaborării între toate țările lumii, indiferent de orinduirea lor socială. In numele Comitetului Central Partidului Muncitoresc Romîn, agual vernului Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări nule, felicit călduros muncitorii. Națioțăranii muncitori, intelectualii, femeile și tineretul țării noastre, pe toți cei ce muncesc, și le urez noi succese în construirea socialismului, fericire și sănătate în familie, spor la muncă în toate domeniile de activitate, spre înflorirea scumpei noastre patrii. La mulți ani, tovarăși și prieteni ! Intr-un sat de colectiviști Nimeni să nu se gîndească cumva că astăzi l-ar putea întîlni undeva pe Costi despre care vreau să amintesc doar în treacăt El era un cioban ca toți ciobanii de pe timpul lui cu iarică, plete lungi pe spate, opinci și un fluier cu care-și îndemna mioarele. Un timp el și-a păscut oile prindreptul satului Cătușa de astăzi apoi s-a urcat pe apa Cătușei în sus așezîndu-și turma pe locul unda astăzi se află satul Costi. Ani de-a rîndul urmașii lui Costi au muncit pămîntul cum au putut și pe unde au nimerit. De cind Costi și-a ridicat casa aici au trecut multe decenii. Pe aceste locuri trăiesc astăzi oameni care duc o viață nouă și se bucură din plin de rodul muncii lor. A dispărut pentru totdeauna exploatarea, iar drumul spre viață nouă, arătat de partid este gospodăria agricolă colectivă ce a luat ființă aci. ...1956 în 17 ianuarie. 14 familii ascultînd îndemnul partidului și-au unit pămînturile și au format o gospodărie colectivă cărora iau dat numele de „30 Decembrie 1947", ziua cind poporul nostru, sub conducerea partidului clasei muncitoare, a alungat ultimul reazim al moșierimii din țara noastră, regele. Nu era mare gospodăria, dar năzuințele Celor 14 familii spre o viață mai bună au învins toate greutățile începutului. Pînă la 16 noiembrie în anul următor tot satul a intrat în colectivă. Veselia și voia bună mergeau mină în mină cu toți locuitorii satului. Acum gospodăria a desculț. Forțe mai multe dar și sarcinile mai mari. Fiind dujunăzi în această gospodărie am aflat multe despre viața coectiviștilor din satul Costi. ...„La început a fost greu, spunea Iov. Ion Iordache, secretarul organizației de partid,. Dar am pus cu toții umărul și iată ce am reușit să facem.“ Cu un gest larg îmi arătă tot ce au construit. . Prin burnița ce cădea continuu se puteau vedea cele două grajduri mari construite din vălătuci, o magazie modernă unde vor putea fi depozitate 40 vagoane cereale. Mai încolo, saivanul oilor. De, doar de cîțiva ani este gospodăria. Dacă la început în inventarul gospodăriei figurau doar doi boi și un cal astăzi parcul zootehnic este cu totul altul: 127 bovine din care 21 vaci cu lapte. La grajdul curat și bine întreținut vacile de rasă „Pintzgau“, auncau cu multă poală furajul însilozat ce le fusese pus in iesle. Iată intr-un colț de iesle sta Rujana, deținătoarea recordului de lapte. In acest an aici au fost GH. SAMOILĂ (continuare în pag. 111-a) Prin cosifra bisfie voluntară ,n comuna Grivița, raionul Liești, a fost construită o școală prin contribuție voluntară. Construcția a fost terminată anul trecut La realizarea lucrărilor ce s-au executat prin contribuție voluntară, un sprijin activ l-a dat comitetul executiv al sfatului popular și conducerea gospodăriei agricole colective. In anul acesta se vor ridica noi construcții în comună. Bobocea Didina corespondentă Anul acesta in comună Scînteiești, raionul Galați, va începe construirea unei școli și a 2 săli de clasă, construcții ce se vor realiza în mare parte din contribuția voluntară a cetățenilor. Debitul votat pe anul acesta se ridică la 45.695 la o sumă pe care cetățenii s-au angajat să o achite la timp. ★ Gh. Boroș corespondent Planul contribuției voluntare pe anul 1959 a fost realizat in comuna Reghin, raionul Vrancea, un procent de 103 la sută din care 90 la sută a fost folosit la ridicarea căminului cultural. Tot la ridicarea acestui cămin au fost prestate de către cetățeni peste 400 pe muncă voluntară la transportul lemnelor, a balastului, nisipului etc. Crnstea Mocanu coresnondr.nl Cu prilejul Anului Nou, în parcul pionierilor din orașul Galați, a fost amenajat un acest an, pentru cei mici „Orășelul copiilor“ Fotografia noastră înfățișează intrarea în „Orășelul copiilor “ / LIOTECA X UNIVERSITARA VI. fcMiNi. TELEGRAMA Tovarășului Nichita Sergheevici Hrușciov prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice președinte al Consiliului de Miniștri al Uniunii Sovietice Tovarășului Kliment Efremovici Voroșilov președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, MOSCOVA DRAGI TOVARĂȘI. Cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne și întregul nostru popor, vă trimit dv. și prin dv. gloriosului popor sovietic cele mai calde și sincere felicitări. Uriașele realizări în construirea comunismului, obținute prin munca plină de abnegație a poporului frate sovietic, sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, succesele epocale ale științei și tehnicii sovietice care dau viață celor mai îndrăznețe visuri ale omenirii însuflețesc poporul nostru, ca și popoarele tuturor țărilor socialiste, la dobîndirea de noi victorii în construcția socialistă, stîrnesc respectul și admirația întregii lumi. Lupta perseverentă a Uniunii Sovietice și alături de ea a celorlalte țări socialiste, pentru coexistența pașnică între toate statele, valoroasele inițiative ale guvernului sovietic in vederea destinderii internaționale, deschid perspectiva unor noi victorii ale cauzei păcii și prieteniei între popoare. Poporul român își va aduce și pe viitor întreaga sa contribuție la întărirea prieteniei de nezdruncinat dintre poporul român și popoarele Uniunii Sovietice, la întărirea forțelor păcii și a unității lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Urăm din toată inima marelui popor sovietic noi victorii în construirea comunismului, în lupta pentru pace în întreaga lume. La mulți ani, dragi tovarăși ! GH. GHEORGHIU-DEJ prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român CHIVU STOICA președinte al Consiliului de Miniștri al R.P.R. ION GHEORGHE MAURER președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne TELEGRAMĂ Tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn Tovarășului Chivu Stoica președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne Tovarășului Ion Gheorghe Maurer președintele Prezidiului Marii Adunari Naționale a R. P. Romîne. DRAGI SOVARAȘI Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Consiliul de Miniștri al Uniunii Sovietice, și itregul popor sovietic vă felicită cordial pe dv. și prin dv. întregul pofsor român cu prilejul Anului Nou care vine. Anul 1959 a fost marcat prin întărirea continuă a puternicului lagăr socialist, prin slăbirea încordării internaționale, prin noi succese în lupta pentru pace in întreaga, lume. Remarcabilele victorii obținute în anul care a trecut de harnicul popor român sub conducerea Partidului Muncitoresc Român in construirea socialismului umplu de bucurie sinceră inimile oamenilor sovietici. Suntem ferm convinși că prietenia indisolubilă și colaborarea rodnică dintre popoarele țărilor noastre frățești se vor dezvolta și în viitor în interesul întăririi continue a familiei unice a popoarelor lagărului socialist. Urăm din toată inima, dragi tovarăși, poporului frate român, succese și mai mari în construirea Romîniei socialiste, în lupta pentru triumful păcii in întreaga lume. NIKITA HRUȘCIOV KLIMENT VOROȘILOV Moscova Kremlin 31 decembrie 1959 Revelionul celor harnici In prag de noi victorii Caia era feeric luminată, iar de luminile se răsfringeau in oglinzi, imbrăcind totul intr-o mantie ireală de basm. Invitații veneau mereu. Erau aici harnicii muncitori tehnicieni, ingineri și funcționari de la uzinele metalurgice „Progresul” din Brăila, îmbrăcați de sărbătoare, cu fețele vesele veneau să petreacă împreună revelionul anului 1960. — Voie bună de Anul Nou, neică Zamfire fu întîmpinat cu urare zgomotoasă maistrul Marin Zamfir, de la secția uzinaj, de către lăcăușul Alexandru Dumitru. — Anul nou calendaristic, măi băiete, să fim înțeleși. Căci dacă vorba de Anul Nou al producției, noi e l-am sărbătorit încă de la 27 decembrie. Știi doar că atunei uzina noastră și-a îndeplinit planul anual. S a muncit cu zvnă. Angajamentul de a realiza economii în valoare de 5.800.000 lei a fost depășit cu 100.000 lei. N-a fost un an sterp acesta care a trecut. Uzina noastră s-a modernizat: a fost înzestrată cu mașini noi, de înaltă tehnicitate, sosite din U. R. S. S. și din țările de democrație populară; a crescut nivelul profesional și politic al muncitorilor. Avem de ce ciocai un păhărel. Hai noroc, dragii mei! — Noroc și bucurie! strigă un cor de voci viguroase. — Vreau să ciocnesc și eu cu voi, își exprimă dorința Ștefan Petrila, directorul adjunct al uzinei. Trăiesc un revelion fericit, ca și voi toți. Hei, dar nu am fost totdeauna așa. Eu, ca mai virstnic, pot să certific cu propriile mele amintiri, aceasta. — La ce vă referiți ? întrebară cîțiva. — Uite, pe vremea cind eram, mai tineri nu ne puteam nici măcer ghid< să petrecem Un revelion laolaltă noi muncitorii. N-ar fi îngăduit siguranța. Ba la asemenea date te pomeneai noaptea ridicat de acasă și aruncat intr-un fund, de beci, să nu mai vezi lunina soarelui. Așa s-a înfimplat în 1940, ca să vă dau un caz. A crestat siguranța pe muncitori și i-au schingiuit cumplit. Mulți muncitori au petrecut atunci rece-Henul șterglrău și de singe rănite și legîndu-le cu fișii de cîrpe rupte din cămașa de pe ei . Așteptam o zi a libertății și a biruinței. Acea zi a venit de mult la noi și a dat roade minunate. Vechea fabrică e azi o uzină dintre cete mai moderne. Iar oamenii, lucrează cu avînt pentru fericirea lor. Numai oțelarii noștri au dat în anul ce s-a scurs 2.000 tone de oțel lichid peste plan. Și noi angajamente au înflorit pe buzele tuturor, după cum știți. * — Noi, de la mecanică grea, vom da 450.000 lei economii. — Noi, sudorii, interveni și comunistul Ion Budeanu, vrem să biruim planul anual încă de la 30 noiembrie. " — Tineretul își propune să se lase mai pe jos. In plus vom duce muncă de lămurire ca tot mai mulți tineri să fie cuprinși in învățămintul seral, sări cu paharul pin și lăcătușul Ion Manea. — Nu uitați nici pe oțelari, se ridică maistrul formator Ionel Ionescu. Să bem pentru ei întreg paharul, că merită. — Da, da! se auziră rîsete și îndemnuri. — Păi așa e. Ne-am luat ca sarcină să dăm 500 tone de oțel lichid peste plan. Le vom da. Mai trebuie să realizăm 250.000 lei economii la costuri de producție și consumurile specifice. S-ar înfăptui. Noroc, dragi tovarăși! Petrecerea se încinse mai cu tărie.De peste tot răsunau cântece și urări voioase. Anul Nou aducea noi nădejdi, noi proiecte mărețe ce abia își așteaptă înfăptuirea din partea muncitorilor de la uzinele „Progresul". V. GORUNESCU încredere și optimism In viitor Incü cu citeva ore înainte de venirea miezului nopții, sala de festivități a Șantierului naval Galați, frumos pavoazată și pregătită pentru petrecerea tradiționalului revelion, a început să-și primească oaspeții. Pe majoritatea dintre ei îi cunoșteam din nenumăratele vizite făcute la șantier dar mai ales cu ocazia lansării la apă în anul 1959 a celor peste 10 nave. Citeai pe fața lor bucuria datoriei împlinite ca și a vieții libere și îmbelșugate ce și-au făurit-o in anii de democrație populară, sub conducerea înțeleaptă a partidului. Printre ei la acea oră, se afla și iov. Grigore Cojocaru, șeful sectorului construcții, decorat în acest an cu „Ordinul Muncii“ ca și harnicul și priceputul constructor naval Maculai Lazăr. La o altă masă fierarul Gheorghe Dimache și electricianul Costică Bonei discutau despre perspectivele ce se întrevăd în noul an pe care veniseră să-l întîmpine împreună aici. Cei mai tineri, a căror muncă în anul care peste puțin timp avea să-și ia rămas bun de la el, nu fuseseră mult mai prejos decit cei vîrstnici, vorbeau și ei despre ultimele succese, cît și despre inițiativele pe care le-au avut in tot cursul anului. Printre constructorii navali domnea o atmosferă de încredere și optimism în viitor. Avea și de ce. Noile cifre de plan dezbătute în zilele ce au precedat venirii noului an, vorbeau de perspectivele mari ale șantierului. Nu-i greu de închipuit bucuria cu care au primit de curînd constructorii vestea că în anul 1960 vor începe construcția primei nave de mare tonaj. De asemenea că tot în acest an vor mai fi montate pe cală alte nouă motonave de 2000 tone. Cînd acele ceasornicului indicau că mai sînt cîteva secunde pină la venirea noului an, voia bună a crescut și mai mult în marea familie a constructorilor prezenți la tradiționala sărbătoare a revelionului. Paharele de vin au fost din nou umplute. Urarea „La mulți ani“ pornită din inima tuturor constructorilor a cuprins întreaga sală. Tov. Constantin Cazacu, directorul șantierului, a vorbit pe scurt celor prezenți despre succesele * Inmînarea medaliei „Pentru eroism în muncă” în U.R.S.S. MOSCOVA 2 (Agerpres). TASS anunță : La 31 decembrie Kliment Voroșilov, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S., remis la Kremlin medalia,, Pentru eroism în muncă“ lui Nikita Hrușciov, Nicolae Ignatov, Averki Aristov și Dmitri Poleanski. Medaliile au fost înmînate în conformitate cu decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. din 25 decembrie 1959 cu privire la decorarea cu ordine și medalii ale U. R. S. S. a unor fruntași în agricultură și lucrători ai organelor de partid și agricole. Primind medalia, Nikita Hrușciov a mulțumit din toată inima Partidului Comunist și Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. pentru înalta distincție pe care o va purta cu demnitate. N. S. Hrușciov a declarat că el va continua să-și consacre toate forțele slujirii poporului sovietic și măreței cauze a construirii comunismului în U. R. S. S. Medalii „Pentru eroism în muncă“ au fost înmînate de asemenea lui Vladimir Markevici, ministrul Agriculturii al U. R. S. S., academicia Țiului Trofim Lîsenko și altor oameni de știință, lucrători ai organelor de partid, sovietice și agricole. ----------------e_... Prima șarjă de oțel In anul ce a trecut, oțelarii brăileni au reușit să dea peste plan 2541 tone oțel lichid, însuflețiți de acest succes ei și-au luat cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan mult sporite pe anul 1960, noi angajamente. De aceea, hotărîrea lor este ca încă din primele ore ale noului an, să înscrie pe graficul de producție a atelierului cuptoare, noi realizări. Așa se face că prim topitorul Stan Balaban, de la cuptorul „Siemens Martin“, ajutat de maistrul Pavel Mustață , preluînd schimbul II din noaptea de 31 decembrie, și-a organizat temeinic munca de încărcare a cuptorului cît și toate celelalte operații de elaborarea șarjei. Prima șarjă pe care trebuia s-o elaboreze în noul an, era de oțel înalt aliat. De aceea atenția trebuia să fie și mai mare. La orele 4 dimineața, prima șarjă din noul an a fost elaborată, întregul schimb, aștepta cu nerăbdare rezultatul. El a fost îmbucurător. La prima șarjă, timpul de elaborare fost scurtat cu 30 minute. Pînă în zorii zilei oțelul lichid dat peste plan se cifra la o tonă și jumătate. Rezultate tot atît de bune în contul ce din 1960 lor 500 tone oțel îi lichid, pe care tirul de topitori ' bloc' de la secția cuptoare s-a angajat să-l dea pestete plan în acest an, a obținut și schimbul condus în acea noapte de șeful de brigadă Enache Neagu de la cuptoarele electrice. Prima șarjă elaborată de ei la numai 20 minute după orele 12 noaptea, s-a realizat o depășire de 600 kg. oțel. Cu acest prim succes oțelarii de la U. M. „Progresul“ din Brăila au deschid calea noilor realizări ce și le-au propus în acest an. O La mulți ani ,Sprazdnikom Trecuseră două ore de cinci sirenele fabricilor și uzinelor din orașul Galați, anunțaseră venirea noului an. Pe impiegatul de serviciu de la stația de frontieră C.F.R., Larga, acest eveniment l-a găsit ca de obicei la datorie. Atent la aparatele de telefon și telegraf, el primi vestea că în curînd va sosi in stație o garnitură de tren din marea Uniune Sovietică. In clipele următoare trenul își făcu apariția. Din cabina locomotivei coborî mecanicul sovietic Alexandru Jukov, și șeful de tren Jenea Nagorneak. Aceștia au fost întîmpinați de impiegatul de servici Ioan Braniște, și magazinerul Vasile Diaconu care le-au furat tradiționalul „La mulți ani“, iar colegii lor sovietici , le-au răspuns cu aceeași bucurie Sprazdnikom. Prima garnitură de tren sosită îrn țara noastră din marea Țară a socialismului, în acest an, a adus cu ea 1780 tone marfă. Din aceasta o bună parte și anume 478 tone oțel laminat, 20 tone materiale electrice și altele sînt destinate țării noastre, iar restului tranzit pentru R. P. Bulgaria, dobîndite de colectivul șantierului, în anul ce a trecut, asigurînd cu acest prilej întregul colectiv de sprijinul pa care îl va acorda pentru dobîndirea de noi realizări în anul pe care în acele clipe, îl întîmpinau. Cu aceeași atenție au fost ascultate de către marea familie a constructorilor navali gălățeni și cuvintele tov. Andone Teri țeanu, secretarul comitetului de partid. Nu au lipsit în acele momente și unele aduceri aminte. Constructorii nu au putut uita că în trecut erau mulțumiți că se termină un an în care mizeria și suferința nu se dezlipea de căminul lor. De fiecare dată ei sperau la o viață mai bună, dar totul rămînea numai speranțe. Cu totul alta este însă viața lor astăzi. Prin grija partidului le-au fost create condiții optime de muncă. Mulți dintre ei și-au construit locuințe cu credite acordate de stat. Altora li s-au repartizat apartamente în noile blocuri din centrul orașului Galați. Aproape 2.000.000 lei din fondul întreprinderii vor fi vărsate la sfatul popular pentru construirea de noi locuințe. Cîștigul realizat în anul care a trecut de către întregul ”troectiv al șantierului a crescut și el sirurțitor. Toate acestea îndreptățeau pe cei veniți să petreacă revelionul în sala de festivități a șantierului, să privească cu multă încredere viitorul, iar bucuria și voia bună să fie prezente pe fețele tuturor. La această seară veselă a ținut să fie în mijlocul constructorilor și actorii Teatrului de Stat din Galați care au prezentat acestora și familiilor lor mai multe momente vesele. Petrecerea constructorilor navali gălățeni, prilejuită de venirea noului an, s-a prelungit apoi pînă in zorii zilei. Ea va rămîne mult timp în amintirea harnicilor constructori care în noul an sînt hotărîți să înscrie noi și remarcabile succese în îndeplinirea sarcinilor ce le stau în față. A. DUMITRIU Revelionul la S. N. G. Se ciocnește un pas ținule și pentru cele viitoare, In mijlocul colectiviștilor din Smulți La școala elementară din comună, se făceau ultimele pregătiri pentru petrecerea ce urma să aibă loc. Sălile erau frumos iluminate și împodobite, așteptînd musafirii . Cum tot anul colectiviștii din comuna Smulți, raionul Bujor, au muncit cu multă hărnicie, culegînd roade bogate, împreună au hotărît să petreacă și revelionul. Seara, pe la orele 20, au început să sosească grupuri-grupuri de colectiviști și colectiviste. S-au adunat peste 240 familii. Au venit la petrecere foștii argați și dijmași de altădată, ce munceau cu trudă pe moșiile lui Iancu Produ și Tița Orzescu. Printre ei se aflau Vasile Tofan, fost argat și dijmaș pe moșiile celor doi bogătani, acum președintele gospodăriei colective milionare din Smulți, Ion Butunoiu, fost țăran sărac, acum președintele sfatului popular comunal, colectiviști fruntași cu familiile lor ca: Ion Patrichi care a efectuat în gospodărie în anul 1959, un număr de 493 zile-muncă, Vasile Munteniță 513 zile-muncă, Ene Goga 448, Vasile Chiricuță și alții. Au venit la petrecerea colectiviștilor și cîțiva mecanizatori din brigada de tractoare de la S.M.T. Bujor., ce deservește gospodăria colectivă de mai mulți ani la rînd. După tradiționalul plugușor, veselia și cîntecul s-au răspîndit în întreaga sală. Anul 1959, își trăiește ultimele clipe. 1960 își face apariția Se toastează pentru un an rodnic și succese în muncă, urări de pace și de bine și tradiționalul „La mulți ani“. In scurte cuvinte iov. Vasili Tofan, președintele gospodăriei colective „Filimon Sîrbu“ din Smulți, Ion Bu9 (continuare în gagril a^