Viața Nouă, ianuarie-martie 1960 (Anul 16, nr. 4691-4766)

1960-01-03 / nr. 4691

PROLETARI !®! TOATE TARILE.UNITM! Organ al tabelu­lui regional P.MR.si al Sfatului poplar regional Galati A­N­U­L XVI. Nr. 4691 j DUMINICA 3 IANUARIE 1960 4 PAGINI — 20 BANI Guventarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R. rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, a ros­tit în noaptea de 31 decembrie 1959 la posturile noastre de radio și tele­viziune, următoarea cuvîntare: Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Populare Ro­míne . Ne aflăm­ la sfîrșitul unui an de muncă rodnică, de realizări remarca­bile în dezvoltarea economică și so­­cial-culturală a patriei noastre. In acest an, pe întinsul țării au intrat în funcțiune noi întreprinderi, s-au deschis noi șantiere, au fost construi­te noi clădiri de locuit. A sporit a­­vuția națională, prin creșterea în­semnată a producției industriale și agricole. Noi creații îmbogățesc pa­trimoniul culturii noastre socialiste. Poporul muncitor a trecut în revis­tă cu prilejul celei de a 15-a ani­versări a eliberării patriei bogatele sale înfăptuiri, exprimate în avîntul economiei și culturii, în mersul as­cendent al țării noastre pe calea so­cialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid și guvern a crescut nivelul de trai al populației. acestea sunt rezultatul muncii Toate en­tuziaste și pline de eroism desfășu­rate de clasa muncitoare, de țărăni­mea muncitoare și intelectualitate, rodul politicii promovate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiu­rile să se mîndrească cu realizările sale, să pășească în noul an cu în­credere în forțele sale creatoare, cu hotărîrea de a dezvolta succesele ob­ținute. Respectivele anului 1960 însu­flețesc la noi înfăptuiri. Prin hărni­cia și inițiativa creatoare a mase­lor muncitoare, se vor realiza noi progrese pe tărîm economic, social, și cultural. Oamenii muncii trec pragul noului an strîns uniți in ju­rul forței lor conducătoare, încerca­tul nostru Partid Muncitoresc Ro­mân întărind necontenit alianța mun­­citorescă țărănească și frăția între poporul român și minoritățile națio­nale. Anul de care ne despărțim a fost bogat în victorii însemnate ale sis­tem­ului socialist mondial. Tot mai puternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvoltat colaborarea frățească și intr-ajutorarea tovără­șească între popoarele țărilor socia­liste. Uniunea Sovietică, pășind in etapa construcției desfășurate a co­munismului, înfăptuiește în ritm ra­pid mărețul plan septenal de dez­voltare a țării. Succesele istorice ale Uniunii Sovietice și ale celorlalte țâri socialiste pun și mai mult în evidență superioritatea socialismului față de capitalism. In front unit, ță­rile socialiste pășesc înainte spre noi victorii, în folosul popoarelor lor și al progresului mondial. In 1959, ideile păcii și colaborării între popoare s-au impus tot mai mult pe arena internațională. In re­lațiile internaționale se observă un început bun de destindere a încor­dării. Propunerea guvernului sovie­tic de a se înfăptui dezarmarea ge­nerală și totală a cîștigat adeziunea largă a popoarelor. Nu peste timp va avea loc un eveniment mult de mare însemnătate — întîlnirea con­ducătorilor Uniunii Sovietice, State­lor Unite ale Americii, Angliei și Franței, de la care popoarele aș­teaptă noi rezultate pozitive în dez­voltarea colaborării internaționale și consolidării păcii. Exprimăm speran­ța că prin eforturile tuturor forțe­lor iubitoare de pace, procesul des­tinderii va continua, problemele in­ternaționale litigioase vor căpăta o rezolvare pașnică, năzuințele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite. Ală­turi de celelalte țări socialiste, Re­publica Populară Romînă va milita și în viitor pentru triumful păcii și colaborării între toate țările lumii, indiferent de orinduirea lor socială. In numele Comitetului Central Partidului Muncitoresc Romîn, a­­gu­al vernului Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări nule, felicit călduros muncitorii. Națio­ță­ranii muncitori, intelectualii, femeile și tineretul țării noastre, pe toți cei ce muncesc, și le urez noi suc­cese în construirea socialismului, fe­ricire și sănătate în familie, spor la muncă în toate domeniile de ac­tivitate, spre înflorirea scumpei noas­tre patrii. La mulți ani, tovarăși și prieteni ! Intr-un sat de colectiviști N­imeni să nu se gînde­ască cumva că astăzi l-ar putea întîlni undeva pe Costi des­pre care vreau să amintesc doar în treacăt El era un cioban ca toți ciobanii de pe timpul lui cu ia­rică, plete lungi pe spate, opinci și un fluier cu care-și îndemna mioarele. Un timp el și-a păscut oile prin­­dreptul satului Cătușa de astăzi apoi s-a urcat pe­­ apa Cătușei în sus așezîndu-și turma pe locul unda astăzi se află satul Costi. Ani de-a rîndul urmașii lui Costi au muncit pămîntul cum au putut și pe unde au nimerit. De­ cind Costi și-a ridicat casa aici au trecut multe decenii. Pe aceste locuri trăiesc astăzi oameni care duc o viață nouă și se bucu­ră din plin de rodul muncii lor. A dispărut pentru totdeauna exploa­tarea, iar drumul spre viață nouă, arătat de partid este gos­podăria agricolă colectivă ce a luat ființă aci. ...1956 în 17 ianuarie. 14 familii ascultînd îndemnul parti­­dului și-au unit pămînturile și au format o gospodărie colectivă cărora iau dat numele de „30 Decembrie 1947", ziua cind po­porul nostru, s­ub conducerea par­tidului clasei muncitoare, a alun­gat ultimul reazim al moșierimii din țara noastră, regele. Nu era mare gospodăria, dar năzuințele Celor 14 familii spre o viață mai bună au învins toate greu­­tățile începutului. Pînă la 16 no­iembrie în anul următor tot satul a intrat în colectivă. Veselia și voia bună mergeau mină în mină cu toți locuitorii satului. Acum gospodăria a desculț. Forțe mai multe dar și sarcinile mai mari. Fiind dujunăzi în acea­stă gospodărie am aflat multe des­pre viața coectiviștilor din satul Costi. ...„La început a fost greu, spu­nea Iov. Ion Iordache, secretarul organizației de partid,. Dar am pus cu toții umărul și iată ce am reu­șit să facem.“ Cu un gest larg îmi arătă tot ce au construit. . Prin burnița ce cădea continuu se puteau vedea cele două graj­duri mari construite din vălătuci, o magazie modernă unde vor p­u­tea fi depozitate 40 vagoane ce­reale. Mai încolo, saivanul oilor. De, doar de cîțiva ani este gos­podăria. Dacă la început în inven­tarul gospodăriei figurau doar doi boi și un cal astăzi parcul zoo­tehnic este cu totul altul: 127 bo­vine din care 21 vaci cu lapte. La grajdul curat și bine între­ținut vacile de rasă „Pintzgau“, a­uncau cu multă poală furajul însilozat ce le fusese pus in iesle. Iată intr-un colț de iesle sta Ru­­jana, deținătoarea recordului de lapte. In acest an aici au fost GH. SAMOILĂ (continuare în pag. 111-a) Prin cosifra bisfie voluntară­ ,n comuna Grivița, raionul Liești, a fost construită o școală prin contribuție vo­luntară. Construcția a fost terminată anul trecut La realizarea lucrărilor ce s-au executat prin contribuție volun­tară, un sprijin activ l-a dat comi­tetul executiv al sfatului popular și conducerea gospodăriei agricole co­lective. In anul acesta se vor ri­dica noi construcții în comună. Bobocea Didina corespondentă Anul­ acesta in comună Scînteiești, raionul Galați, va începe con­struirea unei școli și a 2 săli de clasă, con­strucții c­e se vor realiza în mare parte din contribuția voluntară a cetățenilor. Debitul votat pe anul a­­cesta se ridică la 45.695 la o sumă pe care cetățenii s-au angajat să o achite la timp. ★ Gh. Boroș corespondent Planul contribuției voluntare pe a­­nul 1959 a fost realizat in comuna Reghin, raionul Vranc­ea, un procent de 103 la sută din care 90 la sută a fost folosit la ridicarea căminului cul­tural. Tot la ridicarea acestui cămin au fost prestate de către cetățeni peste 400 p­e muncă voluntară la transportul lemnelor, a balastului, ni­sipului etc. Crnstea Mocanu­ coresnondr.nl Cu prilejul Anului Nou, în parcul pionierilor din orașul Galați, a fost amenajat un acest an, pentru cei mici „Orășelul copiilor“ Fotografia noastră înfățișează intrarea în „Orășelul copiilor “ / L­I­O­T­E­C­A X UNIVERSIT­ARA VI. fcMiNi. TELEGRAMA Tovarășului Nichita Sergheevici Hrușciov prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice președinte al Consiliului de Miniștri al Uniunii Sovietice Tovarășului Kliment Efremovici Voroșilov președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, MOSCOVA DRAGI TOVARĂȘI. Cu prilejul Anului Nou, Comite­tul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne și întregul nostru popor, vă trimit dv. și prin dv. gloriosului popor sovietic cele mai calde și sincere felicitări. Uriașele realizări în construirea comunismului, obținute prin munca plină de abnegație a poporului frate sovietic, sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii So­vietice, succesele epocale ale știin­ței și tehnicii sovietice care dau viață celor mai îndrăznețe visuri ale omenirii însuflețesc poporul nostru, ca și popoarele tuturor țărilor so­cialiste, la dobîndirea de noi victorii în construcția socialistă, stîrnesc respectul și admirația întregii lumi. Lupta perseverentă a Uniunii Sovietice și alături de ea a celorlalte țări socialiste, pentru coexistența pașnică între toate statele, valoroasele inițiative ale guvernului sovietic in vederea destinderii internaționale, deschid perspectiva unor noi victorii ale cauzei păcii și prieteniei între popoare. Poporul român își va aduce și pe viitor întreaga sa contribuție la în­tărirea prieteniei de nezdruncinat dintre poporul român și popoarele Uni­unii Sovietice, la întărirea forțelor păcii și a unității lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Urăm din toată inima marelui popor sovietic noi victorii în constru­irea comunismului, în lupta pentru pace în întreaga lume. La mulți ani, dragi tovarăși ! GH. GHEORGHIU-DEJ prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român CHIVU STOICA președinte al Consiliului de Miniștri al R.P.R. ION GHEORGHE MAURER președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne TELEGRAMĂ Tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn Tovarășului Chivu Stoica președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne Tovarășului Ion Gheorghe Maurer președintele Prezidiului Marii Adunari Naționale a R. P. Romîne. DRAGI SOVARAȘI Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Pre­­zidiul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Consiliul de Miniștri al Uniunii Sovietice, și i­tregul popor sovietic vă felicită cordial pe dv. și prin dv. întregul pofsor român cu pri­lejul Anului Nou care vine. Anul 1959 a fost marcat prin întărirea continuă a puternicului lagăr socialist, prin slăbirea încordării internaționale, prin noi succese în lupta pentru pace in întrea­ga­, lume. Remarcabilele victorii obținute în anul care a trecut de harnicul popor român sub conducerea Partidului Muncitoresc Român in construirea­ socialismului umplu de bucurie sinceră inimile oa­menilor sovietici. Suntem­ ferm convinși că prietenia indisolubilă și colaborarea rod­nică dintre popoarele țărilor noastre frățești se vor dezvolta și în viitor în interesul întăririi continue a familiei unice a popoarelor lagărului so­cialist. Urăm din toată inima, dragi tovarăși, poporului frate român, succe­se și mai mari în construirea Romîniei socialiste, în lupta pentru tri­umful păcii in întreaga lume. NIKITA HRUȘCIOV KLIMENT VOROȘILOV Moscova Kremlin 31 decembrie 1959 Revelionul celor harnici In prag de noi victorii C­aia era feeric luminată, iar de luminile se răsfringeau­ in oglinzi, imbrăcind totul intr-o mantie ireală de basm. Invitații ve­neau mereu. Erau aici harnicii muncitori tehnicieni, ingineri și func­ționari de la uzinele metalurgice „Progresul” din Brăila, îmbrăcați de sărbătoare, cu fețele vesele veneau să petreacă împreună revelionul anului 1960. — Voie bună de Anul Nou, neică Zamfire­ fu întîmpinat cu urare zgo­motoasă maistrul Marin Zamfir, de la secția uzinaj, de către lăcă­ușul A­­lexandru Dumitru. — Anul nou calendaristic, măi bă­iete, să fim înțeleși. Căci dacă vorba de Anul Nou al producției, noi e l-am sărbătorit încă de la 27 decem­brie. Știi doar că atunei uzina noas­tră și-a îndeplinit planul anual. S a muncit cu z­vnă. Angajamentul de a realiza economii în valoare de 5.800.000 lei a fost depășit cu 100.000 lei. N-a fost un an sterp acesta ca­re a trecut. Uzina noastră s-a mo­dernizat: a fost înzestrată cu mașini noi, de înaltă tehnicitate, sosite din U. R. S. S. și din țările de demo­crație populară; a crescut nivelul profesional și politic al muncitorilor. Avem de ce ciocai un păhărel. Hai noroc, dragii mei! — Noroc și bucurie! strigă un cor de voci viguroase. — Vreau să ciocnesc și eu cu­ voi, își e­xprimă dorința Ștefan Pe­­trila, directorul adjunct al uzinei. Trăiesc un revelion fericit, ca și voi toți. Hei, dar nu am fost totdeauna așa. Eu, ca mai virstnic, pot să cer­tific cu propriile mele amintiri, a­­ceasta. — La ce vă referiți ? întrebară cîțiva. — Uite, pe vremea cind eram, mai tineri nu ne puteam nici măcer ghid< să petrecem Un revelion laolaltă noi muncitorii. N-ar fi îngăduit sigu­ranța. Ba la asemenea date te po­meneai noaptea ridicat de acasă și aruncat intr-un­ fund, de beci, să nu mai vezi­ lunina soarelui. Așa s-a înfimplat în 1940, ca să vă dau un caz. A crestat siguranța pe munci­­­tori și i-au schingiuit cumplit. Mulți­­ muncitori au petrecut atunci rece-Henul șterglrău­ și­­ de singe rănite și legîndu-le cu fișii de cîrpe rupte din cămașa de pe ei . Așteptam o zi a libertății și a biruinței. Acea zi a venit de mult la noi și a dat roade minunate. Vechea fabrică e azi o u­­zi­nă dintre cete mai moderne. Iar oamenii, lucrează cu avînt pentru fe­ricirea lor. Numai oțelarii noștri au dat în anul ce s-a scurs 2.000 tone de­ oțel lichid peste plan. Și noi anga­jamente au înflorit pe buzele tutu­ror, după cum știți. * — Noi, de la mecanică grea, vom da 450.000 lei economii. — Noi, sudorii, interveni și co­munistul Ion Budeanu, vrem să biruim planul anual încă de la 30 noiembrie. " — Tineretul își propune să­­­ se lase mai pe jos. In plus vom duce muncă de lămurire ca tot mai mulți tineri să fie cuprinși in învăță­mintul seral, sări cu paharul pin și lăcătușul Ion Manea. — Nu uitați nici pe oțelari, se ridică maistrul formator Ionel Io­­nescu. Să bem pentru ei întreg pa­harul, că merită. — Da, da! se auziră rîsete și îndemnuri. — Păi așa e. Ne-am luat ca sar­cină să dăm 500 tone de oțel lichid peste plan. Le vom da. Mai trebuie să realizăm 250.000 lei economii la costuri d­e producție și consumurile specifice. S-ar înfăptui. Noroc, dragi tovarăși! Petrecerea se încinse mai cu tă­rie.­­De peste tot răsunau cântece și urări voioase. Anul Nou aducea noi nădejdi, noi proiecte mărețe ce abia își așteaptă înfăptuirea din par­tea muncitorilor de la uzinele „Pro­gresul". V. GORUNESCU încredere și optimism In viitor I­ncü cu citeva ore înainte de ve­nirea miezului nopții, sala de festivități a Șantierului naval Galați, frumos pavoazată și pregătită pentru petrecerea tradiționalului reve­lion, a început să-și primească oas­peții. Pe majoritatea dintre ei îi cu­noșteam din nenumăratele vizite fă­cute la șantier dar mai ales cu oca­zia lansării la apă în anul 1959 a ce­lor peste 10 nave. Citeai pe fața lor bucuria datoriei împlinite ca și a vie­ții libere și îmbelșugate ce și-au fău­rit-o in anii de democrație populară, sub conducerea înțeleaptă a partidului. Printre ei la acea oră, se afla și iov. Grigore Cojocaru, șeful sectorului construcții, decorat în acest an cu „Ordinul Muncii“ ca și harnicul și priceputul constructor naval Maculai Lazăr. La o altă masă fierarul Gheor­ghe Dimache și electricianul Costică Bonei discutau despre perspectivele ce se întrevăd în noul an pe care venise­ră să-l întîmpine împreună aici. Cei mai tineri, a căror muncă în anul care peste puțin timp avea să-și ia rămas bun de la el, nu fuseseră mult mai prejos decit cei vîrstnici, vorbeau și ei despre ultimele succese, cît și despre inițiativele pe care le-au avut in tot cursul anului. Printre construc­torii navali domnea o atmosferă de încredere și optimism în viitor. Avea și de ce. Noile cifre de plan dezbătute în zilele ce au precedat venirii nou­lui an, vorbeau de perspectivele mari ale șantierului. Nu-i greu de închipuit bucuria cu care au primit de curînd constructorii vestea că în anul 1960 vor începe construcția primei nave de mare tonaj. De asemenea că tot în acest an vor mai fi montate pe cală alte nouă motonave de 2000 tone. Cînd acele ceasornicului indicau că mai sînt cîteva secunde pină la veni­rea noului an, voia bună a crescut și mai mult în marea familie a con­structorilor prezenți la tradiționala sărbătoare a revelionului. Paharele de vin au fost din nou umplute. Urarea „La mulți ani“ pornită din inima tu­­turor constructorilor a cuprins întrea­ga sală. Tov. Constantin Cazacu­, directorul șantierului, a vorbit pe scurt celor prezenți despre succesele * Inmînarea medaliei „Pentru eroism în muncă” în U.R.S.S. MOSCOVA 2 (Agerpres). TASS a­­nunță : La 31 decembrie Kliment Vo­­roșilov, președintele Prezidiului So­vietului Suprem al U. R. S. S., remis la Kremlin medalia,, Pentru e­­­­roism în muncă“ lui Nikita Hrușciov, Nicolae Ignatov, Averki Aristov și Dmitri Poleanski. Medaliile au fost înmînate în con­formitate­­ cu decretul Prezidiului So­vietului Suprem al U. R. S. S. din 25 decembrie 1959 cu privire la de­corarea cu ordine și medalii ale U. R. S. S. a unor fruntași în agri­cultură și lucrători ai organelor de partid și agricole. Primind medalia, Nikita Hrușciov a mulțumit din toată inima Partidu­lui Comunist și Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. pentru înal­ta distincție pe care o va purta cu demnitate. N. S. Hrușciov a declarat că el va continua să-și consacre toa­te forțele slujirii poporului sovietic și măreței cauze a construirii comunis­mului în U. R. S. S. Medalii „Pentru eroism în muncă“ au fost înmînate de asemenea lui Vladimir Markevici, ministrul Agri­culturii al U. R. S. S., academicia­ Țiului Trofim Lîsenko și altor oameni de știință, lucrători ai organelor de partid, sovietice și agricole. ----------------e_... Prima șarjă de oțel In anul ce a trecut, oțelarii brăileni au re­ușit să dea peste plan 2541 tone oțel lichid, însuflețiți de acest succes ei și-au luat cu prilejul dezbaterii cifre­­lor de plan mult spo­rite pe anul 1960, noi angajamente. De a­­ceea, hotărîrea lor este ca încă din pri­mele ore ale noului an, să înscrie pe graficul de producție a atelieru­lui cuptoare, noi reali­zări. Așa se face că prim topitorul Stan Ba­­laban, de la cupto­rul „Siemens Martin“, ajutat de maistrul Pa­­vel Mustață , preluînd schimbul II din noap­tea de 31 decembrie, și-a organizat temei­nic munca de încărca­re a cuptorului cît și toate celelalte operații de elaborarea șarjei. Prima șarjă pe ca­re trebuia s-o elabore­ze în noul an, era de oțel înalt aliat. De a­­ceea atenția trebuia să fie și mai mare. La orele 4 dimineața, pri­ma șarjă din noul an a fost elaborată, întregul schimb, aștepta cu ne­răbdare rezultatul. El a fost îmbucurător. La­­ prima șarjă, tim­pul de elaborare fost scurtat cu 30 mi­n­­ute. Pînă în zorii zi­lei oțelul lichid dat peste plan se cifra la o tonă și jumătate. Rezultate tot atît de bune în contul ce­ din 1960 lor 500 tone oțel îi li­chid, pe care tirul de topitori ' b­loc­' de la secția cuptoare s-a angajat să-l dea peste­te plan în acest an, a obținut și schimbul condus în acea noapte de șeful de brigadă Enache Neagu de la­­ cuptoarele electrice. Prima șarjă elaborată de ei la numai 20 mi­­nute după orele 12 noaptea, s-a realizat o depășire de 600 kg. oțel. Cu acest prim suc­­­ces oțelarii de la U. M. „Progresul“ din Brăila au deschid calea noilor realizări ce și le-au propus în­ acest an. O La mulți ani ,S­prazdnikom T­recuseră două ore de cinci si­renele fabricilor și uzinelor din orașul Galați, anunțaseră venirea noului an. Pe impiegatul de serviciu de la stația de frontieră C.F.R., Larga, acest eveniment l-a găsit ca de obicei la datorie. Atent la aparatele de telefon și telegraf, el primi vestea că în curînd va sosi in stație o garnitură de tren din marea Uniune Sovietică. In clipele următoare trenul își făcu apariția. Din cabina locomotivei coborî meca­nicul sovietic Alexandru Jukov, și șeful de tren Jenea Nagorneak. A­ceștia au fost întîmpinați de impiega­­­tul de servici Ioan­­ Braniște, și ma­gazinerul Vasile Diaconu care le-au f­urat tradiționalul „La mulți ani“, iar colegii lor sovietici , le-au răspuns cu aceeași bucurie S­prazdnikom. Prima garnitură de tren sosită îrn­ țara noastră din marea Țară a so­­­cialismului, în acest an, a adus cu­ ea 1780 tone marfă. Din aceasta o bună parte și anume 478 tone oțel laminat, 20 tone materiale electrice și altele sînt destinate țării noastre, iar restul­ui tranzit pentru R. P. Bul­garia, dobîndite de­­ colectivul șantierului, în anul ce a trecut, asigurînd cu acest prilej întregul colectiv de sprijinul pa care îl va acorda pentru dobîndirea de noi realizări în anul pe care în a­­cele clipe, îl întîmpinau. Cu aceeași atenție au fost ascultate de către ma­­rea familie a constructorilor navali gălățeni și cuvintele tov. Andone Te­ri țeanu, secretarul comitetului de par­tid. Nu au lipsit în acele momente și unele aduceri aminte. Constructorii nu au putut uita că în trecut erau mul­țumiți că se termină un an în care mizeria și suferința nu se dezlipea de căminul lor. De fiecare dată ei spe­rau la o viață mai bună, dar totul rămînea numai speranțe. Cu totul alta este însă viața lor astăzi. Prin grija partidului le-au fost create condiții optime de muncă. Mulți dintre ei și-au construit locuin­țe cu credite acordate de stat. Alto­ra li s-au repartizat apartamente în noile blocuri din centrul orașului Ga­lați. Aproape 2.000.000 lei din fon­dul întreprinderii vor fi vărsate la sfatul popular pentru construirea de noi locuințe. Cîștigul realizat în anul care a trecut de către întregul ”tro­ec­­­tiv al șantierului a crescut și el sirur­ți­tor. Toate acestea îndreptățeau pe cei veniți să petreacă revelionul în sala de festivități a șantierului, să pri­vească cu multă încredere viitorul, iar bucuria și voia bună să fie pre­zente pe fețele tuturor. La această seară veselă a ținut să fie în mijlocul constructorilor și actorii Teatrului de Stat din Galați care au prezentat acestora și familii­lor lor mai multe momente vesele. Petrecerea constructorilor navali gă­­lățeni, prilejuită de venirea­ noului an, s-a prelungit apoi pînă in zorii zilei. Ea va rămîne mult timp în a­­mintirea harnicilor constructori care în noul an sînt hotărîți să înscrie noi și remarcabile succese în înde­plinirea sarcinilor ce le stau în față. A. DUMITRIU Revelionul la S. N. G. Se ciocnește un pas ținule și pentru cele viitoare, In mijlocul colectiviștilor din Smulți La școala elementară din comună, se făceau ultimele pregătiri pentru petrecerea ce urma să aibă loc. Să­­lile erau frumos iluminate și împo­dobite, așteptînd musafirii . Cum tot anul colectiviștii din co­muna Smulți, raionul Bujor, au mun­cit cu multă hărnicie, culegînd roa­de bogate, împreună au hotărît să petreacă și revelionul. Seara, pe la orele 20, au început să sosească grupuri-grupuri de colec­tiviști și colectiviste. S-au adunat peste 240 familii. Au venit la petrecere foștii argați și dijmași de altădată, ce munceau cu trudă pe moșiile lui Iancu Produ și Tița Orzescu. Printre ei se aflau Vasile Tofan, fost argat și dijmaș pe moșiile celor doi bogătani, acum președintele gos­podăriei colective milionare din Smulți, Ion Butunoiu, fost țăran să­rac, acum președintele sfatului popu­­lar comunal, colectiviști fruntași cu familiile lor ca: Ion Patrichi care a efectuat în gospodărie în anul 1959, un număr de 493 zile-muncă, Vasile Munteniță 513 zile-muncă, Ene Goga 448, Vasile Chiricuță și alții. Au ve­nit la petrecerea colectiviștilor și cîți­va mecanizatori din brigada de trac­toare de la S.M.T. Bujor., ce deser­vește gospodăria colectivă de mai mulți ani la rînd. După tradiționalul plugușor, vese­lia și cîntecul s-au răspîndit în în­treaga sală. Anul 1959, își trăiește ultimele cli­pe. 1960 își face apariția Se toas­tează pentru un an rod­­nic și succe­se în muncă, urări de pace și de bine și tradiționalul „La mulți ani“. In scurte cuvinte iov. Vasili To­­­fan, președintele gospodăriei colective „Filimon Sîrbu“ din Smulți, Ion Bu9 (continuare în gag­ril­ a^

Next