Viața Nouă, octombrie-decembrie 1960 (Anul 17, nr. 4922-5000)

1960-10-01 / nr. 4922

BIBLIOTECA Proletari din toate farife, urlf^mva l ,M. EmHWEsCu“ IA •;! Organ al Comitetului regional P.1­.R. și al Sfatului popular regional Galați ANUL XVI. Nr. 4922 Sîmbătă 1 octombrie 1960 4 PAGINI — 20 BANI -Uitare Citiți in pag. a 4-a — Lucrările sesiunii Adunării Gene­rale a O. N. U. — Dineul oferit de tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej în cinstea reprezen­tanților la O. N. U. a noilor state in­dependente. = Scrisoarea lui Cyrus Eaton adre­sată lui Fulbright. — 1 octombrie — ziua proclamării independenței Nigeriei. Munca cu activul fără de partid — o sarcină de seamă Unul din mijloacele importante pen­tru întărirea legăturii organizațiilor de bază cu masele, pentru mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea hotă­­rîrilor partidului și guvernului îl con­stituie activul față de partid. In vederea atragerii unui număr cît mai mare de oameni ai muncii în jurul partidului în munca concretă de înde­plinire a sarcinilor ce stau în fața sa in opera de construire a socialismului — se arată în Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din iunie 1958 — o mare însemnătate o are faptul că fiecare organizație de bază își creează în jurul său un larg activ fără de partid. Lucrînd zi de zi cu activul fără de partid, organizațiile de bază își dez­voltă capacitatea de acțiune, reușesc să rezolve cu mai multă pricepere pro­blemele complexe ale construcției econo­mice și culturale, să atragă masele la îndeplinirea hotărîrilor partidului și guvernului. . Organizațiile de bază de la Uzinele „Wilhelm Pieck" Brăila, de exemplu, au selecționat în activul fără de partid muncitori fruntași în producție, ingineri și tehnicieni, oameni care își aduc din plin aportul la îndeplinirea sarcinilor puse de partid. La fel organizația de bază de la G.A.S. Panciu din 35 tovarăși pe care îi are în activul fără de partid, 22 sînt muncitori, 9 tehni­cieni și 4 ingineri. Intrucît femeile își aduc un aport prețios în procesul de producție în toate sectoarele de activitate, majori­tatea organizațiilor de bază s-au orien­tat spre atragerea a cît mai multe to­varășe din rîndul muncitoarelor, ingi­nerelor în activul fără de partid. Metodele de muncă cu activul fără de partid folosite de organizațiile de bază sînt variate. Tovarășii care fac parte din activul fără de partid sunt invitați la adunările deschise de partid. Aceste adunări au un rol însemnat în atragerea celor mai buni oameni ai muncii la rezolvarea problemelor ce stau în fața organizațiilor de bază, în creșterea conștiinței politice a celor din activul fără de partid. Cu ajutorul a­­dunărilor deschise de partid,­ organi­zațiile de bază reușesc să stabilească soluții eficace în vederea îmbunătă­țirii muncii. O altă metodă folosită de numeroase organizații de bază este consultarea periodică a activului fără de partid asupra diferitelor probleme importante ale producției, ale muncii culturale, cum­ sunt: îmbunătățirea procesului de producție, reducerea procentului de re­­buturi, extinderea unor metode înaintate de luați, dezvoltarea și întărirea G.A.C. crearea unor noi ramuri aducătoare de venituri, ridicarea de construcții ieftine etc. . Așa procedează de exemplu, organi­zația de bază din secția uzinaj de la Uzinele „Wilhelm Pieck“ Brăila. La în­ceputui acestui an la secția respectivă indicele de utilizare a mașinilor era încă redus. Față de această situație biroul organizației de bază după ce a instruit pe toți membrii și candidații de STAN VAZAOIU secretar al Comitetului regional Galați al P.M.R. partid precum și pe tovarășii din acti­vul fără de partid cu unele probleme cum ar fi: „Importanța creșterii indici­lor de utilizare a mașinilor“, „Impor­tanța reducerii prețului de cost" etc., le-a dat sarcina să studieze pe locul de muncă cauza ce face să existe aici in­dici de utilizare a mașinilor așa de reduși. In urma studiului făcut s-a prezen­tat un material în adunarea generală a organizației de bază lărgită unde s-a arătat că mașinile nu produc la capacitatea lor maximă din mai multe cauze și anume: desele defecțiuni elec­trice, unele desene nu au toate cotele de prelucrare, nu peste tot se preiau mașinile din mers, aplicarea metodelor avansate se face pe scară redusă și altele. Pe baza aceasta organizația de bază a putut să facă recomandările nece­sare conducerii secției, iar pe linie de partid să ia toate măsurile politice pentru mobilizarea colectivului la în­lăturarea lipsurilor. Datorită măsurilor luate rezultatele nu au întîrziat să se vadă. Intr-un timp relativ scurt indicii de utilizare la mașinile așchietoare au crescut de la 70 la sută la 80 la sută. Un alt exemplu îl constituie organi­zația de bază de la G.A.C. „Ștefan Plavăț“ din comuna Rîmnicelu, raionul Brăila. Aici se executau construcții neeconomicoase. Organizația de bază a consultat activul fără de partid în această problemă și l-a mobilizat să studieze pe teren ce se poate face. După 2—3 săptămîni de studiu la fața locului organizația de bază a convocat o adunare genera­lă. Cu acest prilej s-a arătat că se face risipă de materiale și nu se folo­sesc resursele locale. Tov. Ion Gîlcă din activul fără de partid a propus să se facă acoperișuri la grajduri cu stuf în loc de azbociment cum e pre­văzut în plan. S-a angajat că va în­văța și pe alți colectiviști meșteșugul însoizării stufului pe acoperiș. S-au făcut și tote propuneri. De pildă, să se confecționeze cărămidă în cadrul gospodăriei, să fie folosite cofrajele de mai multe ori de către dulgheri, iar la învelitul saivanului, pentru 1.000 oi, ce se află în construcție, să se folo­­­sească papura de pe o veche orezărie. In urma aplicării acestor propuneri, fiecare grajd de vite a fost construit cu 14.000 lei mai puțin decît înainte, iar la toate construcțiile executate s-au realizat 100.000 lei economii. Cu mult succes este folosit activul fără de partid și în mobilizarea mase­lor de oameni ai muncii de la sate la înfrumusețarea comunelor, plantarea de pomi de-a lungul șoselelor, curățirea pășunilor etc. Comitetele orășenești și raionale de partid au îndrumat organizațiile de bază să se îngrijească ca tovarășii din activul fără de partid să urmeze diferi­te forme ale învățămîntului de partid. Datorită creșterii nivelului lor politic și a încrederii acordate de către mem­brii de partid, de la începutul aces­tui an peste ,1.450 tovarăși din acti­vul fără de partid al organizațiilor de bază din regiunea noastră au fost primiți în rîndul candidaților de partid. Alături de succesele dobîndite de ma­joritatea organizațiilor de partid în munca cu activul fără de partid, se mai fac simțite și lipsuri în această privință. Astfel, mai sînt organizații de partid care folosesc activul fără de partid numai sporadic, fără să atragă la acțiunile întreprinse de ele pentru îndeplinirea sarcinilor ce le stau în față. Acest lucru se poate spu­ne despre organizațiile de bază din comunele Aldești, Puricani, Lunca, Bă­­lășești din raionul Berești, de GAS, Băleni și gospodăria colectivă „S Martie“ din raionul Bujor, din gospodăriile colective din Condrea, Siliștea și întovărășirea agricolă din comuna Cerțești, raionul Tecuci, din gospodăria colectivă „Gheorghe Doja“ comuna Rîmniceni, raionul Liești. Munca­­ nesistematică a acestor or­ganizații cu activul fără de partid împiedică dezvoltarea continuă a aces­­tuia și limitează posibilitățile organi­zațiilor de bază de a folosi toate for­țele înaintate existente în întreprinde­re, gospodărie de stat, S.M.T. sau gos­podărie colectivă etc. pentru rezolvarea în bune condițiuni a sarcinilor (continuare în pag. III-a) Toate forțele pentru intensificarea însămînțărilor de toamnă la momentul de față se dă bătălia pentru efectuarea la timpul optim și de calitate a tuturor lucrărilor agricole și îndeosebi a în­sămînțărilor de toamnă- Analizîndu-se stadiul însămînțărilor de toamnă pe regiune, în G.A.C., pînă la data de 28 septembrie a.c. reiese că în unele ra­ioane datorită preocupării de care au dat dovadă organele și organizațiile de partid, sfaturile populare și a spri­jinului acordat gospodăriilor colective de către acestea ritmul însămînțărilor s-a intensificat mult. Așa, bunăoară, în raionul Călmățui, gospodăriile colective de aici, primind un prețios ajutor din partea organelor raionale de partid și de stat, cît și din partea organizațiilor de partid, în mobilizarea colectiviștilor la muncă și a mecanizatorilor de a folosi judicios capacitatea de lucru a tractoarelor și semănătorilor existente, au reușit să însămînțeze 55,80 la sută din su­prafața planificată cu culturi de toam­nă. De remarcat este faptul că nu­mai în perioada de la 22—28 septem­brie a.c., mecanizatorii și colectiviștii din acest raion, muncind cu mult elan și însuflețiți de dorința de a termina cit mai repede și bine această lucra­re agricolă importantă, au însămînțat aproape un sfert din întreaga supra­față cu culturi de toamnă. Și gospodăriile co­lective din raionul Filimon Sîrbu, pînă la această dată au însămînțat o supra­față ce reprezintă un procent de 43,32 la sută. Din cele relatate pînă acum, reiese că orice motive ar fi aduse de către unele organe de partid și de stat din raioanele codate la însămînțări pentru a justifica rămîne­­rea în urmă în a­­ceastă direcție sînt lipsite de tem­ei. • Faptul că în gos­podăriile colective din raionul Brăila­ se înrămînțase pînă la 28 septembrie doar 38,36 la sută di­n întreaga supra­față planificată, la Bujor, 36,79 la sută și Galați 34,7 la sută, dovedește lipsă de preocupare. Aici, nu s-a depus o suficientă mun­că politică din partea organelor de partid și stat, din partea organizațiilor de partid pentru a îndruma consiliile de conducere ale G.A.C., de a mobili­za pe colectiviști la efectuarea însă­mînțărilor cît mai grabnic. De aseme­nea conducerile S.M.T. n-au fost în­drumate în vederea antrenării mai activ a mecanizatorilor la însămînță­­rile de toamnă. Deși gospodăriile co­lective din raionul Galați, pînă a­cum cîteva zile se situaseră printre G.A.C.-urile fruntașe pe regiune, to­tuși în momentul de față ca urmare a slăbirii ritmului de însămînțări și totodată a insuficientei preocupări a organelor de partid și de stat în a­­ceastă direcție ele se situează printre gospodăriile colective rămase în urmă. Destul de nemulțumitoare este si­tuația și în celelalte raioane care sînt codute pe regiune în executarea în­sămînțărilor de toamnă. Așa de exem­plu, în raionul Focșani, pînă la data de 28 septembrie a.c. se însămînțase 24,26 la sută din întreaga suprafață, în raionul Berești, 16,70 la sută, Te­cuci, 14,63 la sută, Liești 12,07, iar în raionul Panciu, de-abia 11,14 la sută. Rămînerea în urmă la însămînțări dovedește că organele de partid și de stat, organizațiile de partid nu dau sprijinul necesar gospodăriilor colecti­ve, întovărășirilor agricole în buna or­ganizare a muncii și mobilizarea mem­brilor acestora de a participa efectiv la muncă. Organele de partid și de stat din raioanele rămase în urmă și codașe, trebuie să ia cele mai bune măsuri politice și organiza­torice în vederea terminării cît mai grăbimi a toșă și a țărilor­ de toamnă. Fabrica de parchete de la Gugești a început să producă Astăzi, la noua fabrică de parchete de la I.P.R.O.F.I.L. Gugești au fost produse primele cantități de parchete din lemn de fag și stejar. Fabrica este dotată cu utilaje noi și de înaltă tehnicitate cu ajutorul căro­ra­­ încă de pe acum se pot produce zilnic cel puțin 750 m.c. parchet.. încă din primele ore ale intrării în producție, întregul utilaj s-a compor­tat foarte bine, iar materia­­ primă, frize de stejar, și fag au fost procu­rate di­n deșeurile de lemn rezultate de la realizarea celorlalte produse ale fabricii. Prin aceasta se va putea valorifica la un indice mult mai înalt lemnul intrat în fabrică. Un început promițător La fabrica „Prutul“ din Galați, pro­ducerea uleiului comestibil din noua recoltă de floarea-soarelui a început cu 30 zile în urmă. Temeinic pregătiți pentru această campanie, muncitorii de aici au înscris încă din primele zile rezultate cît se poate de bine, înscriind indici de u­tilizare a preselor de ulei nemaiîntîl­­niți pînă atunci.Numai în ziua de 28 septem­brie a.c., la secția prese a fost reali­zată o producție cu 20 la sută mai mare decît producția medie zilnică. Drept urmare, pe întreaga fabrică au fost realizate în cele 30 zile de la în­ceperea producției de ulei din noua recoltă de floarea-soarelui 140 tone u­­lei brut și 100 tone ulei rafinat. Elevii Școlii profesionale a Șan­tierului naval Galați, pe lingă cu­noștințele teoretice pe care le ca­pătă în școală, primesc un ajutor deosebit în practica de producție din partea constructorilor de nave gălățeni. IN FOTOGRAFIE: Strungarul Minu Bocșăneanu discutînd cu George Dragoș, elev în anul III la Școala profesională S.N.G. des­pre calitatea unui balon de reglaj, executat de tînărul elev pentru un pod rulant. O Din regiune mecanizate In vederea, sporirii productivi, tații muncii, întreprinderile din cadrul Direcției Regionale a Economiei Forestiere Galați au primit 23 fierăstraie mecanice tip „Drujba“ și 11 funiculare, majori­tatea dintre ele fiind de acum date în folosință. Noi brigăzi atemiste La uzinele „Wilhelm Pieck“ din Brăila au luat naștere două noi brigăzi de producție ale tineretului. Una din acestea lucrează la atelie­rul electric, iar alta la cel de bo­­binaj. In aceste brigăzi își duc activitatea fruntașii în producție Dumitru Bariu și alții. Noile brigăzi s-au angajat ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie să e­­conomisească materiale neferoase in valoare de 6.000 de lei și să colecteze 10 tone de fier vechi. Omenirea merge spre socialism, și înainte de pace Declarația tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej făcută corespondenților ziarului „Izvestia“ A­ NEW YORK — corespondentul gerpres transmite : In legătură cu editarea unei a doua cărți „O zi in lume", din New York ai ziarului corespondenții „Izvestia­“ s-au adresat conducătorilor unor de­legații care participă la lucrările ce­ un sfert de veac constituie o epocă întreagă în viața omenirii. Aceasta a fost o perioadă furtunoasă. In acest răstimp, țara noastră și-a schimbat complet înfățișarea : a fost lichidat regimul burghezo-moșieresc, s-a instaurat puterea populară, socialismul triumfă în toate sectoarele economiei și vieții sociale. Romînia anului 1935 a fost o țară a înapoierii economi­ce și culturale ; comuniștii și ceilalți luptători pentru de­mocrație, pentru progres, pentru independență națională și prietenie cu Uniunea Sovietică erau supuși unor represiuni sălbatice. Pentru mine personal anul acela este legat de amintirea anilor îndelungați petrecuți la închisoare, îm­preună cu alți participanți la mișcarea muncitorească. La 27 septembrie 1935 mă aflam între zidurile Doftanei, pe care poporul nostru o poreclise „Bastilia romînească“. Astăzi ruinele acestei închisori sînt prefăcute în muzeu, relatări asupra evenimentelor și fapte­lor din viața oamenilor și a statelor petrecute in ziua de 27 septembrie 1935. In declarația făcută corespondenților ziarului „Izvestia", tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : iar în împrejurimile Doftanei, ca și în întreaga țară, clo­cotește munca creatoare a poporului nostru liber. La 27 septembrie 1960 noi ne aflăm la New York unde delegația Republicii Populare Române, alături de delegația Uniunii Sovietice și ale altor țări socialiste, face să răsune che­marea la pace, la înfăptuirea dezarmării generale și to­tale, la abolirea rușinii secolului nostru — sistemul co­lonial. Acum un sfert de veac, U.R.S.S. era singura țară so­cialistă. Azi în lume ființează puternicul lagăr socialist, a cărui existență exercită o înrîurire determinantă asupra evoluției contemporane. Omenirea nu stă pe loc, ea merge înainte, spre socialism, spre bună­stare, spre pace și nu există forță în lum­e care să poată opri acest mers ire­zistibil înainte­­lei de-a 15-a sesiuni a Adunării nerale a O.N.U., cu rugămintea de ce­le împărtăși gîndurile și impresiile des­a­pre această zi. Prima ediție a acestei cărți a apă­rut în urmă cu un sfert de veac din inițiativa lui Maxim Gorki și a cuprins Pentru triumful păcii în lume! Bunul cel mai de preț omenirii Ca om bătrîn care am cunoscut din plin ororile războiului urmăresc cu viu interes orice acțiune menită să ducă la menținerea și întărirea păcii între popoare. Cu o profundă satisfacție și cu cel mai viu interes am ascultat la radio, am citit și recitit cuvîntarea rostită de tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, șeful delegației române, de la cea mai înaltă tribună internațio­nală. In cuvîntarea sa tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej a exprimat pe de­plin năzuințele și interesele noastre vi­tale, a exprimat voința fermă a între­gului nostru popor de a-și consacra toate eforturile sale pentru triumful cauzei păcii și a progresului social. Mie ca și tuturor oamenilor muncii ne sunt scumpe eforturile depuse de de­legația țării noastre și de celelalte de­legații pentru asigurarea bunului cel mai de preț al omenirii — pacea. Cu inima plină de bucurie și cu spe­ranță mă alătur celorlalți oameni care doresc fierbinte pace și urez succes de­legației țării noastre la această impor­tantă sesiune istorică. Am spe­ranța că prin efortul comun al popoare­lor primejdia războiului va fi înlătura­tă. Pretutindeni oamenii cinstiți doresc pacea. Această dorință fierbinte și-o exprimă în toate ocaziile. In fabrica în care lucrez oamenii doresc cu toții acest lucru. Deunăzi, la forță adunat cu toții pentru a asculta ne-am cu­vîntarea tovarășului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej rostită la O.N.U. Din cuvîntul celor care au vorbit a reieșit aceeași dorință unanimă : apărarea păcii. In minte mi-au rămas întipărite cu­vintele simple dar pline de adevăr ale unui bătrîn comunist : „...căci mai scumpă ca pacea nu este nici pîinea“. BALAN PETRE forjor F.P.S. Galați Probleme fundamentale ale epocii noastre In cadrul unei adunări care a a­­vut loc după terminarea orelor de producție, la întreprinderea „11 Iu­nie“ din Galați, muncitorii de aici­ și-au manifestat totala lor adeziune față de cuvîntarea rostită de tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej la cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a Organi­zației Națiunilor Unite. Despre însemnătatea acestei cuvîn­­tări a vorbit tov. Arsene Grosu, secre­tar al Comitetului orășenesc Galați al P.M.R. care subliniind importanța pro­blemelor susținute de delegația țării noastre a spus : — Cuvîntarea rostită de conducăto­rul iubit al poporului nostru, în fața celor aproape 100 de delegații parti­cipante la actuala sesiune a O.N.U., reprezintă unul din acele documente istorice care jalonează drumul de lup­tă al­ statului nostru ,socialist — pen­tru pacea și fericirea popoarelor. ...Punctele înt­ise de statele socia­liste și de alte țări iubitoare de pace pe ordinea de zi a acestei sesiuni is­torice și propunerile cu care au venit în fața Adunării Generale urmăresc re­zolvarea problemelor fundamentale ale epocii noastre — întărirea păcii și se­curității generale, asigurarea drepturi­lor, tuturor popoarelor de a se bucura de independență și suveranitate... — In cuvîntarea tovarășului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej — a spus lăcătu­șul Dumitru Apostol — se arată răs­­­punderea ce o poartă guvernele țări­­­lor capitaliste în frunte cu S.U.A. pen­tru zădărnicirea conferinței la nivel înalt și trimiterea de avioane în spa­țiul aerian al U. R. S. S. în sco­puri de spionaj. Aceste guverne ostile păcii sunt direct răspun­zătoare de înrăutățirea situației internaționale. Ca muncitor, îmi exprim adeziunea și sprijin întrutotul activita­tea delegației noastre condusă de fiul iubit al poporului nostru încercat, to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Luînd cuvîntul inginerul Mănuc Ion, a spus printre altele: „Gîndurile tuturor omenilor muncii din țara noastră sînt alături de delega­­­ia noastră la cea de a 15-a sesiune a O.N­ U. Sunt convins că forțele păcii și ale progresului vor învinge, deoarece au la bază voința tuturor oamenilor muncii de pe întregul glob, indiferent de naționalitate și sex. Ca muncitor a spus printre altele tov. Mihai Mărculescu satut, din toată inima acțiunile nobile întreprinse de delegația țării noastre și celelalte țări socialiste pentru ca marile cuce­riri științifice să slujească satisfacerii multilaterale a necesității omului. In încheierea adunării s-a dat citi­re textului unei telegrame adresată de­legației Republicii Populare Române la cea de a 15-a sesiune a O.N.U., tele­gramă în care colectivul acestei în­treprinderi și-a exprimat adeziune față de politica de pace totala a sfatului nostru. O lume fără arme și războaie „Dorim ca pacea să triumfe în lumea întreagă". Aceste cuvinte hotărîte au răsunat din piepturile a numeroși par­ticipanți la adunarea care a avut loc joi după-amiază la întreprinderea Win­­alcool Focșani. Vorbind despre însemnătatea istorică a cuvîntării rostite de tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej de la înalta tribună a O.N.U., tovarășul Gh. Căruntu, prim secretar al comitetului orășenesc de partid, a subliniat că politica par­tidului nostru este o politică de pace, că statul nostru călăuzindu-se după principiul coexistenței pașnice, luptă pentru întărirea legăturilor cu toate țările indiferent de orînduirea lor so­cială. Expunerea a fost urmărită cu un viu interes de toți cei prezenți. Parti­cipanții și-au arătat satisfacția și bu­curia că tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a expus de la cea mai înaltă tri­bună internațională realizările poporu­lui muncitor și dorința sa arzătoare de a contribui la consolidarea păcii. Cuvintele tovarășului Gh. Gheorghiu- Dej au făcut înconjurul pămîntului și au ridicat și mai sus prestigiul inter­național al țării noastre în fața între­gii lumi. Luînd cuvîntul în cadrul acestei a­­dunări, muncitorul fruntaș Ilie Puiu a spus: „Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a analizat în mod înțelept problema cea mai complexă care frămîntă lumea, iar propunerile făcute însuflețesc poporul nostru în lupta lui pentru înfăptuirea mărețelor țeluri ale omenirii, o lume fără arme și fără războaie“. Exprimîndu-și totala sa adeziune față de cuvîntarea rostită de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în fața Adu­nării Generale a O.N.U. muncitorul Ștefan Chirilă a spus: „Susțin cu en­tuziasm și căldură propunerile făcite de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a O. N. U., propuneri care întruchipează dorința­ de pace a po­porului nostru“. ★ Ia Asemenea adunări au mai avut lod Combinatul Fructexport, la I.P.R.O.F.I.L. Gugești, la G.A.L. Odor­bești etc. Peste Tot oamenii muncii și-au manifestat adeziunea față de propunerile făcute de tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej la sesiunea Adu­nării Generale a ON­ U. și s-au angajat să muncească cu și mai multă însu­flețire pentru obținerea de noi realizări în producție. G. TANA5E Din țară Schimb de experiențe Timp de 10 zile a avut loc în Capitală un schimb de experiență la care au luat parte muncitori fruntași, ingineri, tehnicieni și mai­ștri din diverse întreprinderi de panificație din țară. Cu acest pri­lej, muncitorii și-au împărtășit din experiența lor în ce privește îmbu­nătățirea calității produselor de panificație și sporirea numărului sortimentelor. Expoziție de artă plastică La Suceava s-a deschis tot cea de-a doua expoziție bienală de artă plastică de amatori. Expoziția cu­prinde lucări de pictură, gravură, grafică și sculptură selecționate din aproape 320 lunări prezentate de artiștii amatori în cadrul concursu­lui bienal de artă plastică. Gîndurile unui întreg popor Cu multă însuflețire, peste 100 muncitori de la Centrul mecanic, Te­cuci s-au adunat ieri după-amiază pentru a-și manifesta entuziasmul și bucuria, că de la tri­buna celui mai înalt for internațional glasul po­porului nostru, harnic constructor al socialis­mului, a răsunat limpede și puternic. Lăcătușul mecanic Du­mitru Soare, în cuvinte simple, și-a exprimat deplina aprobare față de politica de coexisten­ță pașnică a țărilor so­cialiste, față de noile propuneri sovietice, pri­vind rezolvarea unei dezarmării și proble­li­chidarea regimului colo­nial. Din inimă el a a­­probat cuvîntarea tova­rășului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, care demon­strează încă o dată po­litica de pace a statu­lui nostru. Tov. Costică Petrea, inginerul Gheorghe Cer­cel și ceilalți vorbitori au arătat că propuneri­le guvernului nostru re­prezintă o contribuție activă la rezolvarea ce­lor mai arzătoare și vi­tale probleme care fră­mîntă astăzi întreaga omenire. însuflețiți de cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, muncito­rii și inginerii de la Centrul mecanic, Tecuci și-au propus ca numai intr-o singură zi să dea 5.000 lei economii pes­te plan. In încheierea adună­rii, participanții au tri­mis delegației romîne de la cea de a 15-a se­siune a Adunării Gene­rale a O.N.U. o telegra­mă prin care își afir­mă solidaritatea față de misiunea de pace a delegației țării noastre. K

Next