Viața Nouă, octombrie-decembrie 1961 (Anul 18, nr. 5233-5311)
1961-10-01 / nr. 5233
IA OÖ Proletari din toate țorile, uniti-vd Organ al Comitetului regional Pil! și al SFatului popular regional Galați ANUL XVII. Nr. Nr. 5233 DUMINICA 1 OCOTOMBRIE 1961 4 PAGINI — 20 BANI Succese din cele trei trimestre Am pășit în cel de-al IV-lea trimestru al anului care este de fapt hotărîtor în îndeplinirea sarcinilor și angajamentelor luate de colectivele de muncă din întreprinderi. In majoritatea întreprinderilor de pe cuprinsul regiunii noastre, ca urmare a succeselor obținute, se poate afirma de pe acum că sarcinile de plan pe întregul an vor fi exemplar îndeplinite. Bilanțul celor trei trimestre a început să fie încheiat cu mult înainte de sfîrșitul lunii septembrie și astfel un număr de 32 întreprinderi industriale de transporturi și de industrie locală au îndeplinit planul producției globale pe 9 luni cu 5—15 zile înainte de termen. In același timp calitatea producției a crescut, iar la prețul de cost s-au obținut însemnate economii.. Printre întreprinderile care au obținut cele mai mari depășiri de plan, îndeplinind cu multe zile înainte de termen planul producției globale se numără și Uzina „Laminorul", P.A.L., Șantierul naval „1 Mai“ din Brăila, I.S.C.L., „11 Iunie“, întreprinderea de plase și unelte pescărești, Uzina „Nicolae Cristea“ din Galați ca și Fabrica de conserve Tecuci, Fructexport Focșani și altele. Angajamentul pe întregul an a fost realizat Deservind în cele mai bune condiuni întreprinderile beneficiare. Stația nr. 4 a Trustului de utilaj greu din Brăila a trecut pe loc de frunte în ce privește realizarea principalilor indici de plan. Planul de prestații, de exemplu, pe cele trei trimestre a fost îndeplinit cu 25 zile înainte de termen, iar planul de extrageri din cariere a materialului de construcții, a fost realizat cu aproape o lună de zile mai devreme. Aceste însemnate depășiri au permis harnicului colectiv să realizeze la prețul de cost se cifrează la suma de 700.000 lei. In felul acesta angajamentul la economii pe întregul an a fost de pe acum realizat. Prin creșterea productivității muncii cu 3 la sută. Demn de remarcat este și faptul că în această perioadă s-au obținut economii peste plan la prețul de cost în valoare de 360.000 lei, iar producția globală si marfă a fost realizată cu 3 și respectiv cu 6 zile mai devreme. In fruntea întrecerii pe uzină se situează secția construcții metalice, iar de aci echipele conduse de tovarășii Gheorghe Gheorghe și Petru Ivan. Pe primul loc în întrecere cu cîteva zile mai devreme, au raportat îndeplinirea sarcinilor ce le-au avut pe 9 luni și harnicii forjori de la Uzinele de utilaj greu pentru construcții din Brăila. De fapt producția globală pe cele trei trimestre era deja realizată de pe data de 14 septembrie, ceea ce a permis și realizarea planului fizic. In același timp, planul producției marfă a fost depășit cu 850.000 lei. Au fost livrate astfel, peste plan, secțiilor prelucrătoare importante cantități de piese forjate, oțel aliat de scule, cilindri de laminoare, osii de cale ferată și altele. Aceste importante succese, la a căror obținere au contribuit echipele conduse de comuniștii Nicolae Mirea, Radu Spătaru și alții, au făcut ca aecția forță să păstreze în continuare drapelul de fruntașă pe uzină, în întrecerea ce o desfășoară cu celelalte secții. Docherii brăileni raportează Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la D.R.N.C. Brăila, obțin importante realizări în procesul de producție. Făcînd o comparație cu anii din urmă, rezultă că anul acesta de la 1 ianuarie și pînă în prezent harnicii docheri au realizat planul la transportul mărfurilor cu 109,75 la sută, iar la transportul călătorilor cu 102 la sută. De asemenea au dat economii peste plan în valoare de 462.265 lei. La obținerea acestor rezultate și-au adus contribuția tov: Samoilă Haralambie, Ion Gheorghe, Ștefan Rîmniceanu și alții. --------------- . ♦ [UNK] [UNK] [UNK] Succesele obținute de muncitorii, inginerii și tehnicienii Uzinei mecanice din Galați se datoresc și sîrguinței cu care ei au luptat prin toate mijloacele pentru creșterea productivității muncii. Astfel măsurile tehnico-organizatorice prevăzute în plan au fost în întregime aplicate ceea ce a permis obținerea decalajului necesar între secțiile primare și cele prelucrătoare. Aceasta a făcut ca productivitatea muncii pe cele peste sarcina planificată, economii ce 9 luni să crească peste cea planificată, Maria Budur corespondentă Reparații la motoare in flux continuu , în vederea realizării sarcinilor trasate de hotărîrea Plenarei C. C. al P.M.R. cu privire la ridicarea nivelului tehnic al producției, la Centrul Mecanic Galați s-a reorganizat munca în secția reparații motoare asigurînd efectuarea lucrărilor in flux tehnologic continuu Odată cu trecerea la executarea de reparații după noul flux tehnologic drumul tractorului este mai scurt, posturile de lucru sunt împărțite în concordanță cu necesitatea producției, asamblările se fac pe principiul bandei, transporturile de asemenea se fac mecanizat. Pînă acum cîteva luni montarea motoarelor se făcea pe căruciore de lemn iar transportul acestora manual. Acum montajul se face pe cărucioare ce rulează pe bandă, ridicarea și coborîrea motorului se face electric, lucru ce reduce efortul fizic al montatorilor. Ca urmare a reorganizării fluxului tehnologic, prețul de cost al reparațiilor unui motor a scăzut cu 716 lei. Ciubuc Vasile controlor final Stație de pompare reversibilă In cadrul planului de modernizare a lucrărilor de irigare și desecări. Oficiul regional de îmbunătățiri funciare Galați a dat de curînd în exploatare o nouă stație de pompare, acționată electric. Stația este dotată cu pompe reversibile, de mare debit, de construcție sovietică și funcționează pe teritoriul G.A.S. Gropeni. Această stație irigă anual o suprafață de 2800 ha. și poate deseca în același timp o suprafață de 8000 ha. mașini intrate în producție . Recent în unitatea <3 a Intreprinderii textile Galați au fost date în producție două mașini de bobinat, producție romînească, care față de vechile mașini ale fabricii măresc productivitatea muncii cu 15 la sută, prezentînd de asemenea benzi rulante cu ajutorul cărora sînt transporttate țevile prelucrate. 1 12.000 oe muncă patriotică * Tinerii colectiviști din G.A.C. 4 „11 Iunie“ comuna Măstăcani, îndrumați de organizația U.T.M. I au efectuat un număr de 12.000 spre muncă patriotică echivalind cu 36.000 lei. Pe lingă alte munci înfăptuite in comună, tinerii au ajutat la căratul a 125 ♦ tone balast necesar căminului cultural și construcției unei i J școli in toate aceste acțiuni un raport deosebit l-au dat vte 4 miștii Gh. Nichifor, Gh. Constantin, Mihai Pintilie și alții. I Mitică Boghianu I corespondent CEL NTRA ,M. I A UNITARĂ j| , I î Muncile agricole de toamnă in regiune Au terminat recoltatul porumbului Muncitorii, tehnicienii și inginerii gospodăriei agricole de stat Vameș, raionul Galați, îndrumați de organizația de partid, cercetînd îndeaproape stadiul de coacere a porumbului au reușit să termine în întregime recoltatul celor 993 hectare de porumb cultivate în acest an. Concomitent cu aceste lucrări, muncitorii de aici ajutați de membrii gospodăriilor colective vecine au eliberat și 200 hectare teren de tulpini de floareasoarelui pentru a fi semănat cu grîu. In prezent se lucrează la recoltatul cocenilor și căratul porumbului știuleți la baza de recepție. S-au evidențiat în mod deosebit muncitorii din secța Valea Gerului în frunte cu inginerul agronom Constantin Toma Practica de zi cu zi i-a învățat pe membrii gospodăriei agricole colective „21 Decembrie 1879" din comuna Foltești, raionul Galați, că porumbul este o bună premergătoare pentru grîu. Iată de ce în aceste zile harnicii colectiviști dau zor la culesul porumbului pentru a elibera terenul în vederea semănatului grîului de toamnă. Pînă acum s-a reușit să se recolteze o suprafață de 1,20 hectare din 484 hectare cît cultivat în acest an gospodăria. S-au evidențiat Ion Vizinteanu, Ioana Maravela, Neculai Dănăilă, Anton Ignat, Mihai Pelin și alții. Insămîntează de zor Muncitorii și tehnicienii gospodăriei agricole de stat Baldovinești, raionul Brăila, antrenați în întrecerea socialistă lucrează de zor la muncile agricole de toamnă și îndeosebi semănatul grîului. Avînd sămînița pregătită și selecționată din timp, în ultimele zile s-a trecut cu toate forțele la semănatul grîului de toamnă. Numai în cîteva zile, harnicii tractoriști au semănat 460 hectare cu grîu din 1.200 cît prevede planul în acest an. S-au evidențiat în această muncă tractoriștii Tănase Neculai, Vasile Dogărescu, Aurel Atofanei, Vasile Palașcă și alții. In prezent lucrările de semănat continuă cu toată intensitatea pentru ca întreaga suprafață de grîu să fie semănată la timpul optim. Și muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Vădeni, același raion, lucrează din plin pentru a semăna la timp grîul de toamnă planificat în acest an. Pînă acum, harnicii muncitori au reușit să însămînțeze 312 hectare din 810 hectare planificate. Cu multă dragoste, folosind din plin ziua de lucru, muncesc tractoriștii Alexandru Știrbu, Alexandru Lulea, Nicolae Măxineanu și alții. Recoltează și prelucrează strugurii Despre muncitorii secției viticole gospodăriei agricole de stat „30 Decembrie“ din raionul Bujor se pot spune numai cuvinte de laudă. Ca urmare a aplicării regulilor tehnice viticole producția de struguri în acest an e foarte bună. Pregătind din timp vasele pentru vin, precum și utilajul necesar,, harnicii muncitori de aici au început culesul strugurilor și prelucrarea lor. Organizați pe echipe, antrenați în întrecere socialistă ei au reușit ca să recolteze și prelucreze pînă acum peste 86.000 kg. struguri. S-au evidențiat în această importantă muncă tov: Nița Ungureanu, Isac Butunoiu, Mitu Eugen, Ieremia Toader și alții. Neculai Totolici corespondent CU APARATUL FOTOGRAFIC , Sintem în vizită la noua Fabrică de produse lactate din Brăila. Vă invităm, dragi cititori, să ne insoțiți intr-o scurtă trecere în revistă prin această mică, dar modernă unitate industrială. Nu, pentru aceasta nu e nevoie să vă deplasați neapărat la Brăila. Vom apela la imaginile prinse pe pelicula obiectivului fotografic. Pentru aceasta am ales din „tolba" fotoreporterului doar cîteva fotografii, destul de semnificative însă, pentru a ilustra activitatea celor ce muncesc ln acest mic „palat“ al curățeniei și ordinii. Totul strălucește de-ți fură ochii aci. A împrumutat strălucire fabrica și din albul imaculat al halatelor și bonetelor muncitorilor, al plăcilor de faianță cu care sunt îmbrăcați pereții interiori și din strălucirea nichelului de pe utilajele ultra moderne. Să începem scurta noastră vizită, pășind pe „calea“ pe care o urmează aci de altfel și laptele pentru a se transforma ulterior în smîntină, briază iaurt, cașcaval și unt. A sosit o nouă cisternă de lapte (fotografia nr. 1). Pentru început i se face puțin „toaleta“. Jeturile de apă îndepărtează eventualele fire de crai depuse pe ea în timpul transportului .Acum poate începe descărcarea. Trasă la rampă, se cuplează printr-o conductă, direct cu un cîntar automat Pompele își încep acțiunea impingind laptele prin această instalație (fotografia nr. 2). Tovarășului Mihai Bădin, nu-i rămine altceva de făcut după cum se și poate vedea, decit să înregistreze în fișele sale, noua cantitate de lapte intrată in fabricație. De aci laptele intră în procesul propriuzis de fabricație. După ce este trecut prin aparatul de pasteurizare (fotografia nr. 3) supravegheat de muncitorul Dumitru Ichim, laptele ia drumul secțiilor de fabricat unt, iaurt sau al secției de îmbuteliat. Și acum în încheiere, un amănunt aflat de la conducerea fabricii. Datorită hărniciei colectivului, a înaltei productivități a utilajelor din fabrică, de la începutul anului aici s-au produs cu 14 la sută mai mult lapte de consum, cu 41 la sută smîntină și cu 90 la sută mai mult iaurt decit prevedeau sarcinile de plan. In încheiere nu pot să nu amintesc că la succesele obținute și-au adus contribuția, prin realizările lor,și tehnicianul Vasile Sabota, ca și muncitorii Serghei Jalvă, Eugenia Pîcneanu, Mandij Toma și Vasile Penciu de la Fabrica de produse lactate din Brăila. Text: GH. TEDDORAȘ6U Foto. GH, BERGOV Printr-o modernă fabrică de produse lactate ▼ TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-CUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU LAO-ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU El SI-LAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN cu prilejul celei de-a 12 aniversări a proclamării Republicii Populare Chianeze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al Consiliului de Miniștri și al întregului popor român vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului chinez un salut frățesc și călduroase felicitări. Marele și harnicul popor chinez, a înfăptuit, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, profunde transformări revoluționare și a obținut succese de seamă in opera de construire a socialismului. Pe plan internațional Republica Populară Chineză reprezintă un factor important al luptei împotriva politicii imperialiste agresive, pentru pace și colaborare între popoare. Poporul român se bucură din toată inima de realizările Republicii Populare Chineze și este convins că poporul chinez va dobîndi noi și mari victorii în dezvoltarea continuă economică și culturală a patriei sale. Prietenia și colaborarea frățească romîno-chineză, izvorîte din comunitatea țelurilor de construire a socialismului, din apartenența la marea familie unită a țărilor lagărului socialist, se dezvoltă necontenit pe baza principiilor marxism-leninismului și ale internaționalismului proletar, spre binele popoarelor noastre și al cauzei păcii în lume. De ziua marii sale sărbători naționale, urăm poporului frate chinez sunt cele tot mai strălucite în făurirea vieții sale noi, socialiste. , Trăiască în veci prietenia frățească dintre popoarele român și chinez. ” GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne --------------------- ■ Crește numărul depunătorilor la C.E.C. Activitatea desfășurată de către Casa raională C.E.C. din Brăila, în vederea atragerii de noi depunători este mereu încununată de succes. Astfel a fost linsă simțitor rețeaua de unități C.E.C. în toate comunele din raion, existînd în prezent 14 agenții C.E.C., 27 agenții C.E.C. pe lângă P.T.T.R., 32 ghișee C.E.C. cu gestiune și 99 ghișee în întreprinderile și instituțiile din oraș și raion. Lucrătorii Casei raionale C.E.C. Brăila au dus o muncă susținută pentru mărirea numărului de depunători la C.E.C. pe bază de consimțămint scris, virament și numerar. Numărul depunătorilor la C.E.C. pe raion, a crescut în anul acesta cu încă 6.698. Gheorghe T. Rusu corespondent Lucrările celei de a lll-a sesiuni a Sfatului popular regional In cursul zilei de ieri, s-au desfășurat lucrările celei de-a lll-a sesiuni a Sfatului popular regional. Deputații și invitații prezenți, au ascultat în prima parte a sesiunii, raportul prezentat de tovarășul Nilcolae Găneț, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galați, privind munca cultural-educativă de masă pentru întărirea și dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii și pregătirea și desfășurarea campaniei agricole de toamnă. Pe marginea raportului prezentat au luat cuvîntul numeroși deputați și invitați printre care tov. Georgică Strat, Emil Bălăuță, Georgică Petrescu, Nicolae Suditu, Herman Grosman, Ion Grosu, Teodor Carp și alții, care au vorbit pe larg despre contribuția pe care a adus-o munca cultural-educativă de masă la întărirea și dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii. Vorbitorii au scos totodată la iveală și au criticat faptul că în desfășurarea muncii cultural-educative de masă, nu există continuitate, că unele comitete executive ale sfaturilor populare nu se preocupă suficient de această problemă. In același timp vorbitorii auțiunea cu unele lipsuri ce Informat semai dăinuie în acțiunea de strîngere a culturilor de toamnă, eliberarea terenurilor în vederea executării arăturilor și însămînțărilor de toamnă. In continuarea lucrărilor, deputatul Chiriță Apostol, vicepreședinte al Comitetului executiv al sfatului popular regional Galați, a prezentat raportul privind desfășurarea lucrărilor de electrificări rurale pe anul 1961 și măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea planului pe anul în curs și pregătirile necesare pentru anul 1962. Pe marginea celui de-al doilea punct al ordinei de zi, au luat cuvîntul numeroși deputați și invitați care au arătat că pe lingă realizările obținute în această direcție, au mai existat și unele lipsuri, din cauza cărora planul de electrificări rurale pe regiune nu a fost realizat. Totodată ei au făcut o serie de propuneri prețioase. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul deputatul Simion Dobrovîci, secretar al Comitetului regional Galați al P.M.R . care" a vorbit despre sarcinile ce revin organelor locale ale puterii de stat pentru desfășurarea unei susținute munci cultural-educative de masă în vederea întăririi și dezvoltării sectorului socialist al agriculturii. Vorbitorul a arătat apoi că sfaturile populare sub îndrumarea organizațiilor de partid, cu sprijinul deputaților, al oamenilor muncii de pe ogoare au datoria de a organiza buna desfășurare a campaniei agricole de toamnă. In această direcție este necesar să fie mobilizate toate forțele, ca strînsul culturilor tîrzii, pregătirea terenului și executarea însămînțărilor de toamnă să se facă în cel mai scurt timp. Vorbitorul a accentuat necesitatea impulsionării lucrărilor de electrificări rurale, deoarece se fac simțite unele lipsuri in ceea ce privește buna aprovizionare a șantierelor, întîrzierea proiectelor și a documentației etc., lipsuri ce se cer de îndată lichidate. Pe baza documentelor prezentate, a discuțiilor și propunerilor făcute de deputați, sesiunea a adoptat hotăriri corespunzătoare pentru îmbunătățirea muncii cultural-educative de masă privind întărirea și dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, desfășurarea în bune condițiuni a campaniei agricole de toamnă și intensificarea lucrărilor de electrificări rurale. Mai multa atenție bunei aprovizionări a oamenilor muncii cu combustibil De cîtva timp, toamna și-a făcut apariția. Sosirea zilelor răcoroase îi face pe bunii gospodari să intensifice pregătirile în vederea întimpinării noului anotimp: iarna. Și fără îndoială că printre pregătirile pe care ei le fac se numără și aprovizionarea cu lemne de foc. O bună parte din aceștia s-au aprovizionat cu lemne de foc încă din timpul verii. Alții, se aprovizionează acum. De aceea centrele de distribuire a lemnelor sunt tot mai mult solicitate. Pentru buna aprovizionare a cetățenilor, întreprinderea regională „Combustibilul“ Galați a luat măsuri și a aprovizionat depozitele cu cantități suficiente de lemne de foc. In momentul de față depozitele au în stoc peste 1.600 vagoane lemne, iar pînă la sfârșitul anului va mai primi încă 4.200 vagoane lemne. Tot în vederea bunei deserviri a cetățenilor întreprinderea „Combustibilul“ a introdus în orașele Galați și Brăila, deservirea la domiciliu. In orașele Focșani și Tecuci, aprovizionarea cetățenilor cu lemne de foc se face în bune condițiuni, in depozite existînd cantități mari de lemne iar mijloacele de transport fiind de asemenea asigurate. In orașul Brăila, cetățenii sînt deserviți imediat la depozitele de lemne, au condiții asigurate de transport (la aceste depozite existînd 10 autogpi[âpe giz=ei_ og felsig <$8 © efectuează transporturi). Iin orașul Galați, lucrurile se prezintă cu totul altfel. In primul rînd, cetățenii sînt nevoiți să aștepte ore în șir pînă le vine rîndul să se înscrie și să achite contravaloarea lemnelor de foc. Sînt programați la o dată cînd trebuie să-și ridice lemnele, adică peste 12—15 zile. Și aceasta din cauză că întreprinderea de transporturi orășenești Galați (director Teodor Lehnic) nu poate asigura suficiente miloace de transport. Iată un exemplu: La data de 23 septembrie, la depozitul Fitești, se livrau lemnele achitate dn zilele de 8 septembrie, iar la depozitul de pe str. Ana Ipătescu cele achitate pe ziua de 17 septembrie a.c. Arătam mai sus că întreprinderea „Combustibilul“ a introdus deservirea la domiciliu. E un lucru bun. Dar șî aici e un „ce“. Așa, de exemplu, dacă atunci cînd se transportă lemnele cu autocamioanele nu există nici un fel de suspiciune în privința exactității cantității, în schimb cînd se transportă cu atelajele cu boi sau cai sînt și unele nemulțumiri. Astfel, cetățeanului Vasiliu Lazăr din str. Lăpușneanu nr. 35 i-a fost adus acasă un transport de lemne cu lipsă 100 kg Astfel de exemple mai sunt încă: Și aceste stări de lucruri neadmise mai există, din cauză că conducerea întreprinderii de transport ing orășenești Scontiaaarie in pag. a III-a).