Viața Nouă, ianuarie-martie 1962 (Anul 18, nr. 5312-5387)

1962-01-03 / nr. 5312

rméTífí 31* mus mifl-Va 1 Organ al Comitetu­lui regional PIR. și al Sfatului popular regional Galați ANUL XVIII. Nr. 5312 I MIERCURI 3 IANUARIE 1962 4 PAGINI — 20 BANI Guventarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Populare Romîne. Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. Reuniți în această noapte in mijlocul celor dragi, al familiilor, prietenilor și tovarășilor de muncă, în fața aparatelor de radio sau de televiziune,­­ așteptăm sosirea "Anul­ui" Nou într-o atmosferă, sărbătorească, plină de vese­lie și voie bună. " 1 • Bucuria noastră este pe deplin îndreptățită. Anul pe­­ care-l încheiem a fost un an de mari înfăptuiri, roadele muncii poporului nostru — deosebit de bogate. Cunoașteți tabloul impresionantelor­ realizări în toate­­ domeniile de activitate social-economică, înfățișat la re­centa sesiune a Marii­ Adunări Naționale. Planul produc­ției industriale pe anul 1961 a fost îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii și tehnicienii pot privi cu satis­facție rezultatele muncii lor pline de abnegație. In toate ramurile economiei au fost puse în funcțiune noi capaci­tăți de producție. Economia națională a primit­ mai mult metal, mai multe mașini, mai mult petrol, cărbune, mi­nereu, energie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg consum. In toate regiunile și orașele țării iscusiții noștri con­structori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuințe, așezăminte, de învățămînt, sănătate, cultură. Milioane de țărani, uniți în gospodării colective, au scules rod bogat, se schimbă întreaga înfățișare a satului și felul de trai al țărănimii. Țăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat și S.M.T.-uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belșug de produse necesare bu­nului trai al populației. Cadrele noastre didactice din învățămîntul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări științifice, din domeniul culturii și creației artistice au muncit cu devotament pentru educarea tineretului — schimbul nos­tru de mîine, pentru pregătirea de specialiști, pentru dez­voltarea științei și culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însuflețită contri­buie le înflorirea patriei, la avîntul economiei și culturii, la făurirea bunăstării poporului le adresăm calde felici­tări, urări de noi realizări și spor la muncă. Avem neclintita convingere că eroica noastră clasă m­uncitoare care își îndeplinește cu cinste misiunea de f clasă conducătoare a societății, țărănimea noastră, care­­ a pășit cu hotărîre pe calea agriculturii socialiste, oa­menii de cultură care și-au pus cunoștințele și forțele creatoare în slujba poporului, vor adăuga în anul ce vine noi și noi victorii celor obținute pînă acum. Încrezător în capacitățile sale creatoare, în viitorul său însorit, mîndru de succesele obținute, poporul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa și pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși. Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătând po­poarelor călea­u spre o societate unde toate resursele ma­teriale, toate cuceririle rațiunii umane sunt puse în slujba omului și a bunăstării lui, calea spre o lume fără răz­boaie, spre triumful socialismului și comunismului pe tot globul pămîntesc. Mărețele victorii ale poporului sovietic în construirea comunismului. Realizările remarcabile ale celorlalte țări ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superio­ritatea socialismului asupra capitalismului, dau forțe noi luptei oamenilor muncii din țările capitaliste pentru inte­resele lor vitale,­ pentru democrație și progres social, în­,­suflețesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a rușinosului sistem colonial, pentru dreptul fiecărui popor de a dispune in­ mod liber de destinele sale. Năzuința cea mai fierbinte a întregii omeniri este asi­gurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menținută este o nouă dovadă că for­țele păcii sînt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agresive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovie­tică și alături de ea celelalte țări ale lagărului socialist, țin sus steagul luptei pentru pace, care unește în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convin­gerea că prin lupta unită și hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa și omenirea va fi ferită de ravagiile pusti­itoare ale unui nou război mondial. Romînia își va aduce și pe viitor întreaga ei contribu­ție la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistență pașnică între toate statele fără deosebire de sistem so­cial. In același timp avem îndatorirea de a ține trează vigi­lența, de a întări puterea de apărare a patriei, înconju­­rînd cu dragoste pe ofițerii și ostașii Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne, care stau neclintit de strajă independenței patriei și cuceririlor revoluționare ale po­porului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Populare Romîne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîn­­du-le sănătate,­ fericire și noi succese în munca rodnică pe care o desfășoară. In clipa cînd se vestește începutul noului an, să în­chinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru pros­peritatea harnicului nostru popor, constructor al socia­lismului ! La mulți ani, iubiți tovarăși și prieteni ! REVELION 1961-1962 Printre constructorii combinatului In noaptea de Anul Nou, ferestrele Cantinei constructorilor Combinatului siderurgic gălățean erau viu ilumi­nate. Dincolo de magnetul luminos al fe­restrelor, in sala cu ghirlande multico­lore, lingă crengile verzi ale Pomului de iarnă frumos împodobit cu daruri, ciocnind paharele cu vin deasupra meselor încărcate cu mîncăruri gus­toase, dansînd cu pași vioi in ritmul sprinten al melodiilor cîntate de or­chestră, constructorii au întîmpinat Anul Nou 1962 cu voie bună și cu o­­ explozie de entuziasm. Cu cîteva minute înaintea orei zero, la pragul dintre ani, directorul gene­ral al întreprinderii de constructii si montaje siderurgice, tovarășul Alexan­dru Cogan a ridicat paharul pentru noi succese în anul 1962.­­ Sărbătorim astăzi și aniversarea primului an de existență a întreprin­derii noastre, a spus printre altele tov. Cogan, înainte de a încheia toastul său cu urarea : — „La mulți ani și în­semnate succese în munca noastră paș­nică !“. Toastul său a fost salutat cu a­­plauze vii și urale puternice. Printre cei prezenți la sărbătoarea Revelionu­lui, i-am­ intilnit și pe comuniștii frun­tași Gherasim State, Ioan Nicolae și Constantin Chirvase. Am reușit să ciocnesc paharul și cu excavatoristul fruntaș Nicolae After. Am vrut să stau de vorbă și cu inginerul Nicolae Bircă despre care știm că este Fruntaș pe ramură, dar o­­mul tocmai dansa cu soția sa și am renunțat §1-1 deiatiiez. Cu tinărul maistru Brăteanu, se­cretarul comitetului U.T.M., am stat de vorbă mai pe îndelete. N-am discu­tat nimic despre activitatea bogată de­pusă de atemiști fiindcă discu­ția s-ar fi prelungit prea mult. M-am mulțumit să încerc a afla care sînt planurile personale de viață ale tînă­­rului maistru. — Sunt multe, mi-a răspuns el. Mă va preocupa ducerea la îndeplinire a angajamentului ce mi l-am Ihat in ziua dezbaterii cifrelor de plan, să dau economii cel puțin egale cu salariul meu pe un an de zile. Antrenorul Zigoto Panaitescu, cu­noscutul veteran al boxului, cu care am stat la aceeași masă o jumătate de noapte, mi-a povestit cu tonul său glumeț de totdeauna, cîteva intîmplări amuzante din cariera sa de fost cam­pion mondial la categoria muscă. Ceea ii preocupi in­ momentul de față». CHEMAREA Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști Țărani colectiviști și întovărășiți, țărani ce vă mai cultivați singuri bucata de pămint, mecanizatori din gospodării de stat și stațiuni de mașini și tractoare, tehnicieni, ingineri și oameni de știință din agri­cultură, spre voi toți îndreptăm această chemare in numele Consfătuirii pe țară a colectiviștilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate regiunile țării, colectiviști aleși de adunările raionale, spre a lua parte la această Consfătuire, ca unii ce reprezentăm în țara noastră agricultura so­cialistă. Știți de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreună cu conducătorii partidului și statului, cu oameni de știință, inginer, agronomi zootehniști, cu mecanizatori și constructori de mașini, activiști de partid și de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colectivizarea agriculturii, pentru a organiza cu­ mai bine gos­podăriile colective, a le întări și a le crește tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile și a înmulți cu­ mai mult animalele și producția lor. La Consfătuire au vorbit mulți delegați, ară­­tînd ce au făcut ei pentru a obține cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul și tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, care ne-a dat povețe prețioase ca să putem îndeplini și mai cu spor sarcinile ce stau in fața agriculturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfă­tuire delegați ai colectiviștilor, noi înșine colec­tiviști. Cei care au vorbit cunosc așa­dar bine viața gospodăriilor colective și ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întinplă cu adevărat în comunele și raioanele lor, viața de azi a țărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părțile țării so­cialismul a învins, că cea mai mare parte a ță­ranilor de astăzi sînt colectiviști, că regiunile Dobrogea și București, două dintre cele mai mari regiuni agricole din țară, sînt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat și Galați trecerea la colectivizare este aproape în­cheiată. Dacă treci astăzi pe țarinile țării de la un capăt la altul, vezi deoparte și de alta nu­mai lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretu­tindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gospodăriilor co­lective și case noi ca niște începuturi de așezări orășenești. Noi, colectiviștii, suntem­ astăzi o mare forță, însumăm laolaltă peste două milioane de familii și stăpînim mai mult de 5 milioane hectare de pămint. Reprezentăm așadar marea mulțime a țărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din țara noastră, chezășia belșugului. Ogoarele unite ne dau putința să facem mai multe culturi, să dăm pămîntului mai multe în­trebuințări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu mașini, în cea mai mare parte și în muncile cele mai grele, după toate regulile agrotehnice, în așa fel incit de la un an la altul să avem recolte tot mai mari și nă­ creștem tot mai multe animale. Mulți dintre cei care au vorbit la Consfătuire, președinți, brigadieri sau țărani colectiviști, au arătat cu îndreptățită mîndrie cum în gospodă­riile lor colective au obținut două și trei mii de­­ kg. griu la hectar, trei mii, patru mii și unii chiar opt mii de kg. porumb boabe la hectar. Tovarășii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colectivizării, producția de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi știm cu toții că așa este pretutindeni unde țăranii au în­temeiat gospodării colective. Și mai știm cu toții, și noi și voi că odată cu acest belșug, colectiviștii trăiesc mult, mai bine ca înainte, că și-au făcut case de cărămidă, acoperite cu țiglă, ca la oraș, că nimeni nu mai umblă desculț, că sunt mai arătos îmbrăcați, că o mare parte sunt atât des înlesniți că și-au luat radio, televizoare, aragaze, biciclete și unii dintre ei motocicletei. Țăranul colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el citește și învață pentru a-și da singur seama ce este lumea și viața, după cum le arată știința și adevărul. Așezările — comunele și satele — sînt mai frumoase și mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe ulițele satelor de colectiviști întîlnești seara, deseori, oameni — tineri și­ bă­­trîni, fete și femei — venind de la bibliotecă cu o carte în mină, că nn-i sat fără bibliotecă și nu-i bibliotecă fără sute de cititori. In multe sate vezi ferestrele și curțile luminate ca ziua de becuri electrice, auzi cîntarea difu­­­zoarelor și, undeva, la căminul cultural, vezi mulțime mare venită la cinematograf. Satul de colectiviști se­ cunoaște de departe, după acaretele frumoase ale gospodăriei, după ci­rezile de vite de rasă, după pă­ulețe pline, după șirele de paie, după ținuta oamenilor pe care-i întîlnești pe drum, după vorbirea lor. Știți, frați țărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toții. Ele sunt rodul colectivizării care a dat satelor belșug și mare înlesnire. Dragi tovarăși. Noi, țăranii, mai știm că dacă viața noastră s-a schimbat atât de mult, asta o datorăm partidului nostru, îndrumării lui înțelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea și fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic și sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii d­e fabrici, din uzine, din mine și de pe șantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul său, îl cîrmuiește, ne ajută mereu cu mașini, cu credite, cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fabrică trac­toare și mașini tot mai multe și mai bune. In uzi­nele țării se fabrică marile noastre ajutoare de nă­dejde. La orice muncă am face pe tarlalele gospodă­riilor colective, simțim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele și mașinile pe care munci­torii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii țărănimi, noi am mulțumit din suflet harnicei noastre clase muncitoare pentru grija și dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semă­nători, peste 23.000 de combine, ca și toate cele­lalte mașini agricole, de mîinile lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Și îngrășămintele, ace­lea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bo­gate, tot în fabrici sînt făcute, prin munca și pri­ceperea lor. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile și uzinele noastre sînt hotărîți să ne sprijine și mai puternic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare și mașini agricole tot mai bune și mai bune, să ne trimită tot mai multe îngrășăminte și alte produse chimice necesare agriculturii. Le mulțumim încă o dată, lor, Partidului Mun­­citoresc Român și guvernului, pentru marele ajutor pe care ni-l dau. Pe lângă mașinile ce ne stau la dispoziție, noi, colectiviștii, mai primim și ajutorul inginerilor, teh­­nicienilor­ și specialiștilor în agricultură, care nu îndrumă zi cu zi pentru ca să împlinim toate mun­cile în cele mai bune condiții și după toate regu­lile științei. Congresul al 111-lea al partidului ne-a dat sar­cina de a spori cit mai mult producția de cereale și îndeosebi de griu și porumb, de a crește cît mai multe animale pentru a produce tot mai multă car­ne, lapte, ouă, lină și altele. Țărani colectiviști, mecanizatori lucrători din gospodăriile de stat. Să depunem toată străduința și priceperea noa­­stră pentru a da viață acestor importante cerințe. Să folosim cu­ mai bine pămîntul, să aplicăm la timp tot ceea ce știința­­ agriculturii ne învață. Să facem arături acinei, căci astăzi cu tractoarele­ puternice putem brăzda cum niciodată nu se putea­ face înainte cu animalele de muncă , să dăm pă­mîntului îngrășămintele de care are nevoie, să fo­­losim semințe de soi bun și hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuvenit și cu de­simea cea mai potrivită, să facem la vreme și ci­ se poate de bine toate muncile de îngrijire a semă­năturilor și să strîngem apoi recoltele la timp și fără pierderi. Să ne fie drept învățătură experiența, munca din­ gospodăriile care au obținut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putință ca în anul 1962 toate gospodăriile colective să obțină asemenea recolte și chiar mai bogate. De ce unele da și altele nu ? Depinde numai de vrednicia oamenilor și de organizarea muncii. Pornind de la aceste rezultate, mulți dintre vor­bitorii la Consfătuire au arătat că se poate merge și mai departe, deoarece gospodăriile noastre au tot ce le trebuie pentru a putea obține recolte de 5.000 kg, porumb boabe la hectar, într-un pământ ne­irigat. Pentru aceasta, în fiecare gospodărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învață știința și după metodele verificate pe teren de fruntași. Asemenea rezultate, care creează colectiviștilor o viață tot mai îmbelșugată, înseamnă un mare în­demn pentru țăranii care au mai rămas la gospodă­ria individuală, unde nu se pot obține nici pe de­parte asemenea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai și, trecînd pe drumurile ca taie cîmpurile, văd cu ochii deosebirea dintre recol­tele de pe fîșiile­ răzlețe ale individualilor și cele de pe ogoarele întinse ale colectivei. De aceea, an cu an, mii și mii de familii de ță­rani se unesc, întemeiază gospodării colective și se poate spune că azi apare vădit că colectivizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. Țărani întovărășiți și cu gospo­dării individuale. Veniți cu toată încrederea alături de noi, de marea mulțime a țărănimii, d­e țărănimea colecti­vistă. Muncind toți laolaltă in gospodării colec­tive, pe tot întinsul țării, vom făuri bunăstarea și fericirea pentru toți, pentru noi și familiile noa­stre. Să pară in soarele lunii iunie, cînd se coace griul, țara țoală j­ole­lă in aur. Am suferit împreună in robie la moșieri. Să ne­ ­ Continuare in pag. a­li-aj este descoperirea de talente noi și creș­terea lor. Constructorii Combinatului siderur­gic de la Galați au petrecut din plin sărbătorind victoriile obținute, cin­stind victoriile viitoare. Iată in fotografia din stingă pe cițiva dintre fruntașii colectivului de cons­tructori ai Combinatului siderurgic din Galați, ciocnind paharele pentru noi succese. De la stingă la dreapta : Ing. Nicolae Bircă, electriciana Elena Ră­­ducanu, conducătorul auto Mircea Co­­man, excavatoristul Nicolae After, și conducătorul auto Aurel Moldoveanu.. CORNELII­­OMESCU Clipe de neuitat A intrat in obișnuința colectivului­­ de muncă al Uzinei mecanice Galați, să sărbătorească de fiecare dată împreună sosirea noului an. Iată-i și acum cu familiile lor în marea sa­lă de festivități a uzinei. Veselia și voie bună domnește preț" "micul. E firesc să fie așa. Anul 1961 de la care peste cîteva clipe aveau să-și ia rămas bun, a însemnat pentru ei un drum presărat cu bucuria muncii împlinite, cu succese din cele mai frumoase, rod al strădaniei lor, al­­ muncii avîntate, desfășurată sub îndrumarea comitetului de partid. Printre meseni, zărim mulți dintre fruntașii în producție ce au fost in­­ dese rînduri eroii reportajelor noas­tre. Forjorul Teodor Drăgușanu, strungarul inovator Gheorghe Cireș, lăcătușul Stelian Florea, Ștefan Constantin, frezorul turnătorul Anton Rîmniceanu. Iată numai cițiva din ei, pe care i-am zărit imediat ce am in­trat în sală. Intre timp pe scenă și-a făcut a­­pariția brigada artistică de agitație. Nu­­merele din program sînt deosebit de a­­tractive, întreaga sală este zgudui­tă de aplauzele puternice ale me­senilor. De pe o bandă de hîrtie lun­gă de cițiva metri unul din membrii brigăzii citește tradiționala urare, de Anul Nou închinată muncitorilor, in­ginerilor și tehnicienilor de aici. Iată cîteva din versurile închinate turnă- I. C. CENUȘĂ ! Continuare în aga a II-a.1 ——....... +^+======---- - ----­ L­A Oțelul a început să curgă încă cîteva bătăi și acele ceasorni­cului de la oțelăria Uzinelor de utilaj greu pentru construcții din Brăila, ur­mau să marcheze miezul nopții. Cin­stea de a elabora prima șarjă de oțel lichid din noul an, revenise oțelarilor din brigada condusă de maistrul Sto­­ian. La numai cîteva clipe după ce fie­care din membrii brigăzii își urase tradiționalul ,,La mulți ani", cepul cuptorului electric, a fost deschis, iar din corpul acestuia începu să curgă oțelul incandescent. Formele cu grijă pregătite, îl și captară. Oțelarii își strînse din nou bucuroși mîinile cînd aflară că încă din primele ore ale nou­lui an, reușise să producă aproape 2 tone oțel lichid peste plan. 7" spre noi succese, băieți ,se adresă maistrul Stoian membrilor brigăzii ! In loc de alt răspuns, aceștia înce­pură imediat pregătirile pentru încăr­­carea cuptoarelor în vederea elaborării șarjei următoare. Era vorba doar de realizarea celor 800 tone oțel lichid peste plan pe care oțelarii uzinei s-au angajat să le dea in anul 1962. Interviu la miezul nopții Sunetele sirenelor care anunțau ve­nirea noulu­i an, încă continuau să se mai audă. In fața gării de călători din Galați, pe linia întîi, a tras in acele clipe locomotiva nr. 231.078 condusă de mecanicul Dumitru Rusu. Oferindu-ni-se acest prilej, l-am ru­gat pe mecanicul Dumitru Rusu să ne răspundă la cîteva întrebări: — Acum cînd am pășit pragul nou­lui an, ce doriți să realizați in muncă? — In primul rînd ași vrea să spun că cea mai mare bucurie pentru mine, în noul an, este aceea că la termina­rea școlii pe care o urmez, mi se va încredința să­ conduc una din locomo­tivele Diesel electrice, prevăzute de Di­rectivele celui de-al III-lea Congres al partidului, a fi date în exploatare în a­­nul 1962. — Dar despre realizările anului care a trecut ce ne puteți spune ? — In perioada celor 12 luni ale a­­­i­nUlui, împreună cu fochistul grefan D­ATORIE Burciu, am reușit să economisim 240 tone combustibil convențional, iar in ce privește regularitatea circulației ca și a altor indici ne bucurăm din toa­tă inima că am reușit să raportăm în­deplinirea lor exemplară. — Așa stînd lucrurile, probabil că veți candida la cel de-al 13-lea salar, care în cadrul C.F.R. se dă în fiecare an pentru asemenea merite ? — Desigur că da. Dar nu acesta este lucru principal ci faptul ci ne-am res­pectat cuvîntul dat cu un an în urmă. — Ce alte bucurii considerați că o să vă mai aducă anul 1962 ? — , Unul din copii și anume fa­ta mea cea mai mare, Lidia, se va pre­găti pentru a da examen la Faculta­­tea de medicină. Intrucît sosise ora plecării din sta­ție, am mulțumit mecanicului Dumitru Rusu, pentru cele relatate, urîndu-i suc­ces în primul său drum din noul an. Poștașul Printre numeroșii oameni ai muncii care in noaptea de Anul Nou, se aflau la datorie, l-am găsit și pe distribuitorul de telegrame Vasile Zainea de la Oficiul P.T.T.R. raional Galați. Cu simbolul pe huse, el prelua zecile de telegrame de la ghișeu și se pregătea acum să plece pentru a le distribui la diferite adrese din oraș. „De mai bine de 8 ani pres­tez această muncă, nu spune el, și vă mărturisesc că am îndrăgit-o. Uitați-vă. Mi se umple inima de bucurie cînd văd cine sunt destinatarii telegramelor pe care le voi duce in această seară. Nu­mai și numai oameni ai muncii. Pe toți ii felicită întreprinderile unde lucrează pentru succesele dobîndite in producție. — Puteți să ne spuneți cîteva din adresele unde veți duce. in această seară telegrame de felicitări 2 — Cu plăcere, notați : tovarășilor Gheorghe Oprea, Alexandru Strat, Srava Fanaca și alții, toți muncitori la lișm­a „Nicolae Cristea“, I.C.O.R. și „Poli­­color" din Galați. Spunînd aceste cuvinte distribuitorul de telegrame Vasile Zainea, își aranjă geanta mai bine pe umăr și plecă gră­bit pe ușă, pentru a ajunge cu­ mai re­pede la cei cărora le erau adresate tele­gramele. Mecanicul de locomotivă Dumitru Rusu înainte de a pleca în cursă (fo­tografia din stînga). Distribuitorul de telegrame Vasile Zainea preia tele­­gramele de la ghișeu, (fotografia din dreantal,

Next