Viața Nouă, octombrie-decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5852-5931)
1963-10-01 / nr. 5852
4- T Proletari din toate tarile, tiniti-vai, Organ al Comitetului regional P.îl.R. și al Sfatului popular regional Galat V ANDR XX. Nr. S852 MARTI I OCTOMBRIE *9634 PAGINI - 20 BANI Cumva pregătiți anului In numărul de azi al ziarului nostru Gh. Mihai, inginerul șef al Întreprinderii ,,Brateș“ din Galați răspunde la cîteva întrebări puse de un redactor al ziarului nostru. Convorbirea este axată pe modul în care colectivul întreprinderii pentru producția 1964 ? luptă pentru asigurarea condițiilor necesare Realizării integrale a planului de producție pe 1963 și crearea premizelor realizării sarcinilor sporite de plan pe anul 1964. ÎNTREBARE: Sîntem informați că în anul 1964, colectivul întreprinderii „Brateș“ trebuie să realizeze un spor de 8,8 la sută la producția globală de 3,9 la sută la producția marfă. Ceișilalți indicatori de plan vor cunoaște de asemenea, creșteri corespunzătoare, iar productivitatea muncii, pe cap de salariat, va trebui sporită cu 1,8 la sută. Am dori să ne relatați cîte ceva în legătură cu preocupările actuale ale conducerii întreprinderii, sub îndrumarea organizației de partid, pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de plan din acest an și crearea condițiilor pentru anul 1964 . RĂSPUNS: Creșterea continuă, în ritm susținut, a productivității muncii în industrie ne obligă să ducem o luptă susținută pentru descoperirea și valorificarea rezervelor interne existente la fiecare loc de muncă. Un instrument dosebit de eficace, îl constituie planul de măsuri tehnico-organizatorice al cărui obiectiv principal este utilizarea posibilităților de valorificare la nivel superior a resurselor întreprinderii, perfecționarea tehnicii și organizării producției în vederea asigurării îndeplinirii sarcinilor planificate. După ce au luat cunoștință de sarcinile pe care le are de realizat în anul viitor, colectivul întreprinderii noastre, îndrumat de organizația de partid a trecut pe baza realizărilor de pînă acum, la analiza minuțioasă a posibilităților existente pentru realizarea și chiar depășirea angajamentelor și sarcinilor de plan din acest an. In cadrul consfătuirilor, a ședințelor de lucru care au avut loc au fost subliniate inițiativele și metodele înaintate folosite de unele brigăzi și care trebuie extinse în întreaga întreprindere, au fost discutate, însă, pe larg și lipsurile care s-au manifestat în anul trecut. Din partea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din sectoarele productive și serviciile funcționale au venit nenumărate propuneri, ele fiind izvorîte din experiența acumulată de colectivul nostru în rezolvarea problemelor, mereu mai complexe, pe care le ridică zi de zi producția. ÎNTREBARE: Se știe că nu toate propunerile făcute în asemenea ocazii sunt consemnate in planul M.T.O. Vă rog să ne spuneți cite propuneri au fost înscrise in plan, enumerindu-ne pe cele mai importante? RĂSPUNS: Centralizînd și selecționând propunerile făcute noi am ajuns în final, la întocmirea unui plan care cuprinde 33 de măsuri tehnico-organizatorice. Trebuie să subliniem, însă, că o singură măsură prevăzută în plan rezolvă mai multe propuneri care au fost făcute separat de diferitele secții și ateliere. Printre măsurile luate, care rezolvă mai multe propuneri venite din partea colectivului nostru, amintim de: Mecanizarea diferitelor operații la produsele care necesită un volum mare de muncă manuală (ambalaje metalice, cățărămi, găleți etc.), precum și introducerea unor procedee tehnologice moderne, de mare productivitate (alimentarea automată a mașinilor, nichelarea lucioasă și altele). In vederea realizării ritmice a producției în anul 1964 planul M.T.O. prevede măsuri de creare, în cursul mestrului IV a stocurilor tampon tride semifabricate și de materie primă, precum și asigurarea forței de muncă în funcție de sarcinile sporite ce ne revin. ÎNTREBARE: Pentru a putea începe pregătiți, încă de la 1 ianuarie, producția anului 1984, este necesar ca o bună parte din planul de măsuri tehnico-organizatorice să fie realizat încă din acest an. Ați făcut ceva în această direcție? RĂSPUNS: încă, de acum două luni, de cînd am luat cunoștință de sarcinile de plan ce ne revin pe anul 1964, noi am trecut la proiectarea mașinilor și dispozitivelor planificate pentru anul viitor, am început reamplasarea unor utilaje în flux tehnologic continuu și la verificarea consumurilor specifice în vederea întocmirii fișelor de consum. Pentru realizarea măsurilor prevăzute în plan, la timp și cu eficiența planificată, serviciul tehnic a întocmit un grafic care este urmărit și analizat periodic. Nu trebuie scăpat însă, din vedere că buna desfășurare a producției, atît în ultima parte a anului 1963, cît și în prima parte a anului viitor, este condiționată de modul cum am pregătit întreprinderea de iarnă. In acest scop colectivul atelierului de întreținere , revizuit reparat și completat instalațiile și utilajele din secțiile productive, au fost de asemenea, revizuite acoperișurile, ușile, ferestrele în vederea etanșării lor și s-au luat măsuri în vederea preîntâmpinării incendiilor. Au fost revizuite, de asemenea, centralele termice de la ambele sectoare, s-a montat un nou cazan de presiune la sectorul I, s-au luat măsuri de deszăpezire și s-a acordat o atenție deosebită creării condițiilor pentru o bună aprovizionare cu combustibil etc. Măsurile preconizate care au și început să se aplice precum și succesele obținute de colectivul nostru pînă acum, mă îndreptățesc să vă spun că în anul viitor succesele noastre, pe linia îndeplinirii sarcinilor de plan vor fi cu mult mai mari. Ing. GH. ANGHELIU Maria Iețcae este o harnică muncitoare de la secția preparate, unitatea C. a întreprinderii textile din Galați. Din mîinile ei iese numai lucru de bună calitate. Eficacitatea masurilor tehnico-organizatorice Depășirile de plan obținute de la începutul anului și pinä în prezent de harnicul colectiv al întreprinderii de prefabricate din beton, din orașul Galați, situează întreprinderea în rîndul celor fruntașe din regiunea noastră. Producția globală a fost depășită cu 31 la sută, iar producția fizică cu 17 la sută. Calculele efectuate arată de la data de 21 septembrie, planul că fost realizat pe întregul an. Luptînd permanent pentru mărirea gamei de prefabricate, pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor, colectivul a realizat în același timp 175.000 lei economii suplimentare la prețul de cost. Succesul a fost asigurat de realizarea integrală a planului de măsuri tehnico-organizatorice, propus la începutul anului, precum și de descoperirea și valorificarea unor importante rezerve interne. TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU ȘAO- ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului C1U DE Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului C1U EN-LA, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne, al poporului romin și al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante obținute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său material și cultural. Dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, Republica Populară Romînă și Republica Populară Chineză, statornicite intre este în interesul ambelor popoare, al întăririi unității și coeziunii marii comunități a țărilor socialiste și al păcii în lumea întreagă. In ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese în opera de făurire a vieții noi socialiste. Trăiască prietenia și colaborarea dintre poporul român și poporul chinez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne La recoltatul orezului Paralel cu celelalte lucrări agricole actuale membrii gospodăriilor colective cultivatoarea de orez din raionul Făurei lucrează în prezent la seceratul orezului. La gospodăria colectivă din comuna Jirlău, a fost recoltat pînă în prezent orezul de pe 60 hectare, iar la cea din Amara 30 hectare. Pînă zilele trecute gospodăriile colective din raion au recoltat orezul de pe 146 hectare. î4 Noi construcții social-culturale Comuna Racovița din raionul Făurei devine de la un an la altul tot mai frumoasă. Cu ajutorul fondurilor acordate de stat și prin contribuția voluntară a cetățenilor, în comună au fost ridicate, noi construcții social-culturale. Numai în acest an, au fost date în folosință un local de școală cu 4 săli și laborator la Racovița, o școală cu 4 clase în satul Corbeni și un frumos cămin cultural în satul Custura. La ridicarea acestor obiective social-culturale, prin folosirea materialelor procurate pe plan local (lemn, balast etc.) cît și prin participarea colectiviștilor la muncă patriotică, au fost realizate importante economii bănești. Deputații, printre care Dumitru Temelie, Andrei Radu, Ion Tudorache și Petrica Plopeanu, au adus o prețioasă contribuție la executarea în termen a construcțiilor social-culturale amintite. La însămînțat Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Fîrțănești, raionul Bujor muncesc cu hărnicie pentru strîngerea la timp recoltelor din acest an. a Floarea-soarelui de pe cele 120 ha cît a avut gospodăria colectivă a fost recoltată iar la porumb se recoltează de zor. Odată cu recoltatul, porumbului portul la baza și transde recepție a cantităților contractate cu statul, colectiviștii muncesc și la însămînțarea secarei masă verde. Avînd terenul și sămînța pregătită ei au însămînțat peste 50 ha secară masă verde. DAVID NOUR corespondeni Colectiviști, lucrători din gospodăriile de stat, mecanizatori din S.M.T. î Grăbiți recoltatul porumbului și a celorlalte culturi tîrzii. Executați la timp și de bună calitate arăturile și însămînțările de toamnă. Azi începe noul universitar Azi, încep în întreaga țară cursurile în învățămîntul nostru superior. Momentul are întotdeauna în el ceva solemn. Noi promoții de studenți încep an de an drumul învățăturii, urcă cu emoțiile întîiei zile de școală treptele facultăților, alăturîndu-se contingentelor de studenți care s-au familiarizat cu sălile de cursuri și laboratoare, care odată cu întîia zi de toamnă calendaristică se reîntorc în institutele noastre de învățămînt superior, adăugîndu-le cu un plus de tinerețe, de vitalitate. Atmosferă severă, de studiu, de preocupări tinerești pentru dezvoltarea armonioasă a omului nou, constructor înflăcărat al socialismului. Atmosferă firească în facultățile noastre, împrospătate cu grijă, înfrumusețate, cu cămine numai soare, cu laboratoare înzestrate din plin, pentru ca învățătura să fie mai spornică, pentru ca respectul pentru munca asiduă de însușire conștiincioasă, a cunoștințelor să fie respectată și rodnică. Gazde deosebit de primitoare sînt și cele două institute de învățămînt superior din Galați. 1 octombrie le-au găsit cu noi amenajări, în febrilitatea lucrărilor pentru asigurarea unui maxim confort și condiții de studii dintre cele mai bune celor 2700 de studenți gălățeni care în aceasta zi i-au startul unui nou an de învățămînt cu hotărîrea fermă de a izbuti pe tărîmul însușirii cunoștințelor. Tuturor cadrelor didactice și studenților le urăm cu acest prilej un călduros succes și spor la învățătură în noul an universitar! an Spectacol la Slobozia Conache Colectiviștii din comuna Slobozia Conache, au vizionat de curînd un spectacol susținut de formațiunile artistice din cadrul I.C.M.S.G. In fața unui număr de aproape 500 colectiviști, au evoluat pe scenă brigada artistică de agitație cu programul intitulat „Combinatul în 1963“, orchestra de muzică ușoară și soliștii, precum și taraful de muzică populară. Situîndu-se la un nivel artistic corespunzător, programul prezentat s-a bucurat de un binemeritat succes. Un nou curs de instruire sportivă Consiliul raional U.C.F.S. Bujor a luat inițiativa de a școlariza un număr de 30 tovarăși pe timp de 14 zile. După terminarea cursurilor, ei vor munci ca instructori voluntari în asociațiile sportive din raion. In luna octombrie vor fi școlarizați în seria a Il-a încă 20 tovarăși. In acest fe, fiecare asociație sportivă va avea cîte un instructor sportiv. PRICOP STOICA corespondent Cu vaporul, pe Dunăre se transportă stuful, principala materie primă pentru Combinatul și hîrtie de celuloză din Brăila. In raionul Focșani Pa ogoare o intensă activitate de dimineață, și pînă-n seară pe ogoarele raionului Focșani se desfășoară o entuziastă întrecere între brigăzi și echipe la recoltatul porumbului eliberatul terenului, iar mecanizatorii foși sosind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor pregătesc patul germinativ pe suprafețe cît mai mari, pentru însămînțatul păioaselor de toamnă. Muncind cu hărnicie ,colectiviștii din raionul Focșani au terminat cu cîteva zile în urmă recoltatul fiorii-soarelui de pe întreaga suprafață de 2.§86 ha, iar pina la data de 29 septembrie a.c., au cules porumbul de pe 9.571 ha, ceea ce reprezintă 59,1 la sută din suprafața cultivată. Pe măsură ce colectiviștii recoltează și eliberează suprafețele cultivate, mecanizatorii zoresc cu pregătirea terenului pentru însămînțări. Pînă la data arătată mai sus, cele două S.M.T.uri au pregătit 8820 ha din 13.400 ha cît se va însămînța cu păioase în această toamnă. Cele mai mari suprafețe de teren le-au pregătit mecanizatorii ce deservesc gospodăriile colective din Obilești, Risipiți, Slobozia- Ciorăști, Mărtinești, Mircești, Hîngulești, și altele. Avînd asigurat patul germinativ și sămînța necesară, un număr de 10 gospodării colective au și început semănatul griului și a celorlalte păioase, insămînțîndu-se într-o singură zi 436 ha. Recoltează porumbul Colectiviștii de la G.A.C. „6 „Martie“ din comuna Scorțaru Vechi, raionul Brăila, muncesc în aceste zile cu mult spor la recoltatul porumbului. Organizînd bine munca ei au reușit ca în numai 3 zile să recolteze o suprafață de 100 ha porumb. Grijă deosebită este acordată și pregătirii pentru însămînțările de toamnă. Astfel mecanizatorii de la S.M.T.lanca, care deservesc G.A.C. din comuna Scorțaru Vechi au transportat și Incorporat în terenurile slab productive o cantitate de peste 2.300 tone gunoi de grajd. PUIA VASILE colectivist S.M.T. lanca fruntaș pe raion Duminică, la S.M.T. lanca, a avut loc o festivitate cu prilejul căreia muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de aici, le-a fost inminat drapelul de S.M.T. fruntaș pe raionul Făurei. Această prețuire este urmarea hărniciei cu care mecanizatorii de la S.M.Tlanca au lucrat in campania de vară și la pregătirea insămințărilor din toamna planul de producție acestui an. Astfel, pe campania de vară a fost îndeplini in proporție de 112 la sută. O prețioasă contrbuție in realizarea acestui succes au adus brigăzile de mecanizatori conduse de Tudorache Oțelea, Vasile Vizireanu și Vasile Oprișan care lucrează la gospodăriile colective din Plopu, Bordei Verde și respectiv Berlescu. Dintre tractoriști, s-au evidențiat prin executarea unui volum sporit de lucrări de bună calitate: Stan Balaban, Radu Blidaru, Gheorghe Nifu, Ion Iordache și alții. In prezent, mecanizatorii de la S.M.T.lanca muncesc cu elan la pregătirea terenului in vederea insămințării griului și a celorlalte culturi de toamnă. VALERIU HAMZA , corespondent W01 La G.A.C. toamnă. IN FOTOGRAFIE din comuna Ivești, continuă recoltatul zarzavaturilor de La cules pătlăgelele pentru murături. Sărbătoarea toamnei de aur 4 1arele scriitor latin Ovidiu pot I vestește, în „Metamorfoze“, că la prima naștere a lui Bacchus a căzut ploaie din belșug, care însă l-a oprit pe viitorul zeu al viilor să crească și să aducă bucuria toamnelor bogate printre oameni, după ficțiunea anticilor. Tot astfel ziua de duminică 29 septembrie a.c., destinată sărbătoririi culesului de vie, la Odobești, a debutat mohorit cu ploaie pisată în piua de cristal al cerului. Aceasta amenința să nu se mai sfîrșească. Dar Bacchus, străvechiul zeu al viticultorilor traci, celebrat de mii de ani pe păminturile Moldovei, n-a răbdat ca sărbătoarea lui, a strugurilor și a mustului dulce și... înăsprit, să se petreacă sub alicele burniței. Așa că a spart cerul în două, lăsînd să năvălească bachantele veșnic tinere ale razelor de soare. Cerul s-a înseninat. Dealurile împovărate de vii pe rod au căpătat iarăși aprinsele culori autumnale. Un grup de buciumași a anunțat peste măguri și văi deschiderea sărbătorii culesului de vie. Mulții culegători, gazde și oaspeți, au pornit spre butucii grei de struguri, umplînd nenumărate coșuri. — Sfatul nostru este, îi îndemnau brigadierii din gospodărie, să dați zor la cules, că ne așteaptă și alte bucurii azi, dar din cînd în cînd gustați și cîte un bob din comorile strînse în ciorchine. Ce ziceți de razacia aceasta? — E dulce, ca un sărut de fată mare, chicot Nicu Stroie, din taraful căminului cultural din Urechești.. . Bine că nu zici că-i dulce ca acordeonul tău dezacordat, îl înțepă solista Aneta Grosu, din Slobozia-Ciorăști. Glumele, snoavele și cîntecele s-au împletit prin văzduh și au scăpărat din gură-n gură pînă la ora primului. Peste tot strugurele era stăpîn. El împăuna colectiviștilor și cosițele pălăriile fetelor. Ghirlande de viță cu struguri împodobeau sediile gospodăriei agricole de stat și colective, clubul casele gospodarilor. Strugurii rî mamului deau în soare, cărnoși, zaharați, negri ca agata, transparenți ca lacrima, ori împurpurați ca un flăcău la prima declarație de dragoste. Pretutindeni în jur — vii, nesfîrșite vii. Dar nu ale unor stăpîni, haini, ca odinioară, vii mănoase, avere eternă a întregului popor muncitor. Ion Caliment începu să chite din vioară, iar cineva din gură: „E-o bucurie-a poamei, a viei și-a livezii. Cu prunele brumate și strugurii Nădejdea țării zburdă, de-atît avut, ca iezii, Cînd știe, că-i trecută nevoia pentru noi“. Iar cîntecul lor se lățea peste prelungite șiruri de butuci de viță, perfect aliniate, ca niște valuri verzi, de clorofilă, într-o mare a vinului. Voioșia s-a prelungit și la masa îmbelșugată, servită pentru sute de persoane, culminînd cu seara distractivă, unde s-au întrecut cele mai valoroase formații artistice din raion. Numai vreo cîțiva ,,suporteri“ au apărut amărîți o locuță că echipele lor preferate au fost învinse, ori n-au cîștigat ,’la scor“, la întrecerile sportive ce-au avut loc între timp, pe terenul odobeștean, dar și-au revenit încă de la primele numere din programul artistic. Și cum ai fi putut să nu te dispui ascultînd pe inspiratele colectiviste Mărica Șușu, din Spulber, și Lina Potop, din Valea Sării, care singure își întocmesc textul și melodiile cintecelor cu care apar în fața microfonului? După ce ascultai cîntecele lor, cu un îmbătător parfum de folclor nou: „Ce frumoasă-i Vrancea noastră“ sau >,Sînt fecioraș din Vrancea“, nu puteai să nu le arunci un ,potop“ de aplauze. Dar urechile și inimile au luat foc mai ales cînd s-a dezlănțuit taraful din Urechești, condus de Mitică Crețu. Sîrbele și horele țîșneau de pe strune ca flăcările, că spectatorii au bisat cu entuziasm. Am nedreptăți însă taraful de muzică populară din Odobești dacă am afirma că el s-a prezentat mai slab. Cît despre cele 16 perechi de dansatori din Mera, ai fi zis că au aripi, nu altceva. Colectiviștii dansatori Miron Rădu- V. GORUNESCU (continuare în pag. a 111-a) de soi 5 ft.«..ft. . 4M 1 4i IiI444:444Äf3 44!44;4:1 4144*