Viața Nouă, octombrie-decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5852-5931)

1963-10-01 / nr. 5852

4- T Proletari din toate tarile, tiniti-vai, Organ al Comitetului regional P.îl.R. și al Sfatului popular regional Galat V A­N­D­R XX. Nr. S852 MARTI I OCTOMBRIE *9634 PAGINI - 20 BANI Cum­va pregătiți a­nului In numărul de azi al ziarului nostru Gh. Mi­­hai, inginerul șef al Întreprinderii ,,Brateș“ din Galați răspunde la cîteva întrebări puse de un redactor al ziarului nostru. Convorbirea este axată pe modul în care colectivul întreprinderii pentru producția 1964 ? luptă pentru asigurarea condițiilor necesare Realizării integrale a planului de producție pe 1963 și crearea premizelor realizării sarcinilor sporite de plan pe anul 1964. ÎNTREBARE: Sîntem informați că în anul 1964, colectivul întreprinderii „Brateș“ trebuie să realizeze un spor de 8,8 la sută la producția globală de 3,9 la sută la producția marfă. Cei­și­lalți indicatori de plan vor cunoaște de asemenea, creșteri corespunzătoare, iar productivitatea muncii, pe cap de salariat, va trebui sporită cu 1,8 la sută. Am dori să ne relatați cîte ceva în legătură cu preocupările actuale ale conducerii întreprinderii, sub îndruma­rea organizației de partid, pentru asi­gurarea îndeplinirii sarcinilor de plan­­ din acest an și crearea condițiilor pen­tru anul 1964 . RĂSPUNS: Creșterea continuă, în ritm susținut, a productivității muncii în industrie ne obligă să ducem o lup­tă susținută pentru descoperirea și va­lorificarea rezervelor interne existente la fiecare loc de muncă. Un instrument dosebit de eficace, îl­­ constituie planul de măsuri tehnico-or­­ganizatorice al cărui obiectiv principal este utilizarea posibilităților de valorifi­care la nivel superior a resurselor între­prinderii, perfecționarea tehnicii și or­ganizării producției în vederea asigu­rării îndeplinirii sarcinilor planificate. După ce au luat cunoștință de sarcinile pe care le are de realizat în anul viitor, colectivul întreprinderii noastre, îndru­mat de organizația de partid a trecut pe baza realizărilor de pînă acum, la analiza minuțioasă a posibilităților existente pentru realizarea și chiar depășirea an­gajamentelor și sarcinilor de plan din acest an. In cadrul consfătuirilor, a ședințelor­­ de lucru care au avut loc au fost sub­liniate inițiativele și metodele înaintate folosite de unele brigăzi și care trebuie extinse în întreaga întreprindere, au fost discutate, însă, pe larg și lipsu­rile care­ s-au manifestat în anul trecut. Din partea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din sectoarele productive și serviciile funcționale au venit ne­numărate propuneri, ele fiind izvorîte din experiența acumulată de colectivul nostru în rezolvarea problemelor, mereu mai complexe, pe care le ridică zi de zi producția. ÎNTREBARE: Se știe că nu toate propunerile făcute în asemenea ocazii sunt consemnate in planul M.T.O. Vă rog să ne spuneți cite propuneri au fost înscrise in plan, enumerindu-ne pe cele mai importante? RĂSPUNS: Centralizînd și selecțio­nând propunerile făcute noi am ajuns în final, la întocmirea unui plan care cuprinde 33 de măsuri tehnico-organi­­zatorice. Trebuie să subliniem, însă, că o singură măsură prevăzută în plan re­zolvă mai multe propuneri care au fost făcute separat de diferitele secții și a­­teliere. Printre măsurile luate, care re­zolvă mai multe propuneri venite din partea colectivului nostru, amintim de: Mecanizarea diferitelor operații la produsele care necesită un volum mare de muncă manuală (ambalaje metalice, cățărămi, găleți etc.), precum și in­troducerea unor procedee tehnologice moderne, de mare productivitate (a­­limentarea automată a mașinilor, niche­­larea lucioasă și altele). In vederea realizării ritmice a pro­ducției în anul 1964 planul M.T.O. pre­vede măsuri de creare, în cursul mestrului IV a stocurilor tampon tri­de semifabricate și de materie primă, pre­cum și asigurarea forței de muncă în funcție de sarcinile sporite ce ne revin. ÎNTREBARE: Pentru a putea începe pregătiți, încă de la 1 ianuarie, pro­ducția anului 1984, este necesar ca o bună parte din planul de măsuri teh­­nico-organizatorice să fie realizat în­că din acest an. Ați făcut ceva în a­­ceastă direcție? RĂSPUNS: încă, de acum două luni, de cînd am luat cunoștință de sarcini­le de plan ce ne revin pe anul 1964, noi am trecut la proiectarea mașinilor și dispozitivelor planificate pentru anul viitor­, am început reamplasarea unor utilaje în flux tehnologic continuu și la verificarea consumurilor specifice în ve­derea întocmirii fișelor de consum. Pentru realizarea măsurilor prevăzute în plan, la timp și cu eficiența plani­ficată, serviciul tehnic a întocmit un grafic care este urmărit și analizat periodic. Nu trebuie scăpat însă, din vedere că buna desfășurare a produc­ției, atît în ultima parte a anului 1963, cît și în prima parte a anului viitor, es­te condiționată de modul cum am pre­gătit întreprinderea de iarnă. In acest scop colectivul atelierului de întreține­re , revizuit reparat și completat in­stalațiile și utilajele din secțiile produc­tive, au fost de asemenea, revizuite a­­coperișurile, ușile, ferestrele în vederea etanșării lor și s-au lu­at măsuri în ve­derea preîntâmpinării incendiilor. Au fost revizuite, de asemenea, centralele termice de la ambele sectoare, s-a mon­tat un nou cazan de presiune la secto­rul I, s-au luat măsuri de deszăpezire și s-a acordat o atenție deosebită­ cre­ării condițiilor pentru o bună aprovi­zionare cu combustibil etc. Măsurile preconizate care au și înce­­put să se aplice precum și succesele obținute de colectivul nostru pînă acum, mă îndreptățesc să vă spun că în anul viitor succesele noastre, pe linia înde­plinirii sarcinilor de plan vor fi­ cu mult mai mari. Ing. GH. ANGHELIU Maria I­ețcae este o harnică muncitoare de la secția preparate, unitatea C. a întreprinderii textile din Ga­lați. Din mîinile ei iese numai lucru de bună calitate. Eficacitatea masurilor tehnico-organizatorice Depășirile de plan obținute de la începutul anului și pinä în prezent de harnicul colectiv al întreprinderii de prefabricate din beton, din orașul Ga­lați, situează întreprinderea în rîndul celor fruntașe din regiunea noastră. Producția globală a fost depășită cu 31 la sută, iar producția fizică cu 17 la sută. Calculele efectuate arată de la data de 21 septembrie, planul că fost realizat pe întregul an. Luptînd­­ permanent pentru mărirea gamei de prefabricate, pentru îmbunătățirea con­tinuă a calității produselor, colectivul a realizat în același timp 175.000 lei economii suplimentare la prețul de cost. Succesul a fost asigurat de realiza­rea integrală a planului de măsuri tehnico-organizatorice, propus la înce­putul anului, precum și de descoperi­rea și valorificarea unor importante rezerve interne. TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU ȘAO- ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului C1U DE Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului C1U EN-LA, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne, al poporului romin și al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante ob­ținute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său material și cultural. Dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, Republica Populară Romînă și Republica Populară Chineză, statornicite intre este în interesul ambelor popoare, al întăririi unității și coeziunii marii comunități a țărilo­r socialiste și al păcii în lumea întreagă. In ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese în opera de făurire a vieții noi socialiste. Trăiască prietenia și colaborarea dintre poporul român și poporul chinez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii P­opulare Romíne La recoltatul orezului Paralel cu celelalte lucrări agricole actuale membrii gospodăriilor colective cultivatoarea de orez din raionul Fău­­rei lucrează în prezent la seceratul o­­rezului. La gospodăria colectivă din comuna Jirlău, a fost recoltat pînă în prezent orezul de pe 60 hectare, iar la cea din Amara 30 hectare. Pînă zilele trecute gospodăriile colective din raion au recoltat orezul de pe 146 hectare. î4 Noi construcții social-culturale Comuna Racovița din raionul Fău­­rei devine de la un an la altul tot mai frumoasă. Cu ajutorul fondurilor acordate de stat și prin contribuția vo­luntară a cetățenilor, în comună au fost ridicate, noi construcții social-cul­turale. Numai în acest an, au fost date în folosință un local de școală cu 4 săli și laborator la Racovița, o școală cu 4 clase în satul Corbeni și un fru­mos cămin cultural în satul Custura. La ridicarea acestor obiective so­cial-culturale, prin folosirea materiale­lor procurate pe plan local (lemn, balast etc.) cît și prin participarea co­lectiviștilor la muncă patriotică, au fost realizate importante economii bă­nești. Deputații, printre care Dumitru Te­melie, Andrei Radu, Ion Tudorache și Petrica Plopeanu, au adus o prețioasă contribuție la executarea în termen a construcțiilor social-culturale amintite. La însămînțat Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Fîrțănești, ra­ionul Bujor­ muncesc cu hărnicie pentru strîngerea la timp recoltelor din acest an. a Floarea-soarelui de pe cele 120 ha cît a avut gospodăria colectivă a fost recoltată iar la po­rumb se recoltează de zor. Odată cu recoltatul, porumbului portul la baza și trans­de re­cepție a cantităților contractate cu statul, colectiviștii muncesc și la însămînțarea secarei masă verde. Avînd te­renul și sămînța pregă­tită ei au însămînțat peste 50 ha secară ma­să verde. DAVID NOUR corespondeni Colectiviști, lucrători din gospodăriile de stat, mecanizatori din S.M.T. î Grăbiți recoltatul porumbului și a celorlalte culturi tîrzii. Executați la timp și de bună calitate arăturile și însămînțările de toamnă. Azi începe noul universitar Azi, încep în întreaga țară cursu­rile în învățămîntul nostru superior. Momentul are întotdeauna în el ceva solemn. Noi promoții de stu­denți încep an de an drumul învă­țăturii, urcă cu emoțiile întîiei zile de școală treptele facultăților, alătu­­rîndu-se contingentelor de studenți care s-au familiarizat cu sălile de cursuri și laboratoare, care odată cu întîia zi de toamnă calendaristi­că se reîntorc în institutele noastre de învățămînt superior, adăugîndu-le cu un plus de tinerețe, de vitalitate. Atmosferă severă, de studiu, de preocupări tinerești pentru dezvol­tarea armonioasă a omului nou, con­structor înflăcărat al socialismului. Atmosferă firească în facultățile noastre, împrospătate cu grijă, înfru­musețate, cu cămine numai soare, cu laboratoare înzestrate din plin, pentru ca învățătura să fie mai spornică, pentru ca respectul pentru munca asiduă de însușire conștiin­cioasă, a cunoștințelor să fie res­pectată și rodnică. Gazde deosebit de primitoare sînt și cele două institute de învățămînt superior din Galați. 1 octombrie le-au găsit cu noi amenajări, în fe­brilitatea lucrărilor pentru asigura­rea unui maxim confort și condiții de studii dintre cele mai bune celor 2700 de studenți gălățeni care în a­­ceasta zi i-au startul unui nou an de învățămînt cu hotărîrea fermă de a izbuti pe tărîmul însușirii cunoș­tințelor. Tuturor cadrelor didactice și stu­denților le urăm cu acest prilej un călduros succes și spor la învățătu­ră în noul an universitar! a­n Spectacol la Slobozia Conache Colectiviștii din comuna Slobozia Co­nache, au vizionat de curînd un specta­­col susținut de formațiunile artistice din cadrul I.C.M.S.G. In fața unui număr de aproape 500 colectiviști, au evoluat pe scenă brigada artistică de agitație cu programul in­titulat „Combinatul în 1963“, orchestra de muzică ușoară și soliștii, precum și taraful de muzică populară. Situîndu-se la un nivel artistic corespunzător, pro­gramul prezentat s-a bucurat de un bine­meritat succes. Un nou curs de instruire sportivă Consiliul raional U.C.F.S. Bujor a luat inițiativa de a școlariza un număr de 30 tovarăși pe timp de 14 zile. După terminarea cursurilor, ei vor munci ca instructori voluntari în asociațiile spor­tive din raion. In luna octombrie vor fi școlarizați în seria a Il-a încă 20 tovarăși. In acest fe, fiecare asociație spor­tivă va avea cîte un instructor sportiv. PRICOP STOICA corespondent Cu vaporul, pe Dunăre se trans­portă stuful, prin­cipala materie pri­mă pentru Combi­natul și hîrtie de celuloză din Bră­ila. In raionul Focșani Pa ogoare o intensă activitate de dimineață, și pînă-n seară pe o­­goarele raionului Focșani se desfășoa­ră o entuziastă întrecere între brigăzi și echipe la recoltatul porumbului eliberatul terenului, iar mecanizatorii fo­și sosind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor pregătesc patul germina­tiv pe suprafețe cît mai mari, pentru însămînțatul păioaselor de toamnă. Muncind cu hărni­cie ,colectiviștii din raionul Focșani au terminat cu cîte­va zile în urmă re­coltatul fiorii-soare­­lui de pe întreaga suprafață de 2.§86 ha, iar pina la data de 29 septembrie a.c., au cules porum­bul de pe 9.571 ha, ceea ce reprezintă 59,1 la sută din suprafața cultivată. Pe măsură ce colectiviștii recoltea­ză și eliberează suprafețele cultivate, mecanizatorii zoresc cu pregătirea te­renului pentru însămînțări. Pînă la data arătată mai sus, cele două S.M.T.­­uri au pregătit 8820 ha din 13.400 ha cît se va însămînța cu păioase în a­­ceastă toamnă. Cele mai mari supra­fețe de teren le-au pregătit mecani­zatorii ce deservesc gospodăriile co­lective din Obilești, Risipiți, Slobozia- Ciorăști, Mărtinești, Mircești, Hîngu­­lești, și altele. Avînd asigurat patul germinativ și sămînța necesară, un nu­măr de 10 gospodării colective au și început semănatul griului și a celor­lalte păioase, insămînțîndu-se într-o singură zi 436 ha. Recoltează porumbul Colectiviștii de la G.A.C. „6 „Mar­tie“ din comuna Scorțaru Vechi, ra­ionul Brăila, muncesc în aceste zile cu mult spor la recoltatul porumbu­lui. Organizînd bine munca ei au reu­șit ca în numai 3 zile să recolteze o suprafață de 100 ha porumb. Grijă deosebită este acordată și pregătirii pentru însămînțările de toamnă. Ast­fel mecanizatorii de la S.M.T.­lanca, care deservesc G.A.C. din comuna Scorțaru Vechi au transportat și Incor­porat în terenurile slab productive o cantitate de peste 2.300 tone gunoi de grajd. PUIA VASILE colectivist S.M.T. lanca fruntaș pe raion Duminică, la S.M.T. lanca, a avut loc o festivitate cu prilejul căreia muncitorilor, inginerilor și tehnicieni­lor de aici, le-a fost inminat drapelul de S.M.T. fruntaș pe raionul Făurei. Această prețuire este urmarea hăr­niciei cu care mecanizatorii de la S.M.T­­lanca au lucrat in campania de vară și la pregătirea insămință­­rilor din toamna planul de producție acestui an. Astfel, pe campania de vară a fost îndeplini in proporție de 112 la sută. O prețioasă contrbuție in rea­lizarea acestui succes au adus bri­găzile de mecanizatori conduse de Tudorache Oțelea, Vasile Vizireanu și Vasile Oprișan care lucrează la­ gos­podăriile colective din Plopu, Bordei­ Verde și respectiv Berlescu. Dintre tractoriști, s-au evidențiat prin execu­tarea unui volum sporit de lucrări de bună calitate: Stan Balaban, Radu Blidaru, Gheorghe Nifu, Ion Iordach­e și alții. In prezent, mecanizatorii de la S.M.T.­lanca muncesc cu elan la pregătirea terenului in vederea­­ insă­­mințării griului și a celorlalte culturi de toamnă. VALERIU HAMZA , corespondent W01 La G.A.C. toamnă. IN FOTOGRAFIE din comuna Ivești, con­tinuă recoltatul zarzavaturilor de La cules pătlăgelele pentru murături. Sărbătoarea toamnei de aur 4 1­­­arele scriitor latin Ovidiu po­t I­­ vestește, în „Metamorfoze“, că la prima naștere a lui Bacchus a căzut ploaie din bel­șug, care însă l-a oprit pe viito­rul zeu al viilor să crească și să aducă bucuria toamnelor bogate printre oameni, după ficțiunea anticilor. Tot astfel ziua de duminică 29 septembrie a.c., destinată sărbă­toririi culesului de vie, la Odo­­bești, a debutat mohorit cu ploaie pisată în piua de cristal a­l cerului. Aceasta amenința să nu se mai sfîrșească. Dar Bacchus, străvechiul zeu al viticultorilor traci, celebrat de mii de ani pe păminturile Moldovei, n-a răbdat ca sărbătoarea lui, a strugurilor și a mustului­ dulce și... înăsprit, să se petreacă sub alicele burni­ței. Așa că a spart cerul în două, lăsînd să năvălească bachantele veșnic tinere ale razelor de soare. Cerul s-a înseninat. Dealurile împovărate de vii pe rod au că­pătat iarăși aprinsele culori au­tumnale. Un grup de buciumași a anun­țat peste măguri și văi deschide­rea sărbătorii culesului de vie. Mulții culegători, gazde și oas­peți, au pornit spre butucii grei de struguri, umplînd nenumărate co­șuri. — Sfatul nostru este, îi îndem­nau brigadierii din gospodărie, să dați zor la cules, că ne așteaptă și alte bucurii azi, dar din cînd în cînd gustați și cîte un bob din co­morile strînse în ciorchine. Ce zi­ceți de razac­ia aceasta? — E dulce, ca un sărut de fată mare, chicot­ Nicu Stroie, din ta­raful căminului cultural din Ure­­chești.. . Bine că nu zici că-i dulce ca acordeonul tău dezacordat, îl în­țepă solista Aneta Grosu, din Slobozia-Ciorăști. Glumele, snoavele și cîntecele s-au împletit prin văzduh și­ au scăpărat din gură-n gură pînă la ora primului. Peste tot strugurele era stăpîn. El împăuna colectiviștilor și cosițele pălăriile fetelor. Ghirlande de viță cu struguri îm­podobeau sediile gospodăriei agri­cole de stat și colective, clubul casele gospodarilor. Strugurii rî­­ mamului deau în soare, cărnoși, zaharați, negri ca agata, transparenți ca la­crima, ori împurpurați ca un flă­cău la prima declarație de dragos­te. Pretutindeni în jur — vii, ne­­sfîrșite vii. Dar nu ale unor stă­­pîni, haini, ca odinioară, vii mă­noase, avere eternă a întregului popor muncitor. Ion Caliment în­­cepu să chite din vioară, iar ci­­neva din gură: „E-o bucurie-a poamei, a viei și-a livezii. Cu prunele brumate și strugurii Nădejdea țării zburdă, de-atît avut, ca iezii, Cînd știe, că-i trecută nevoia pentru noi“. Iar cîntecul lor se lățea peste prelungite șiruri de butuci de vi­ță, perfect aliniate, ca niște valuri verzi, de clorofilă, într-o mare a vinului. Voioșia s-a prelungit și la ma­sa îmbelșugată, servită pentru su­te de persoane, culminînd cu sea­ra distractivă, unde s-au întrecut cele mai valoroase formații ar­tistice din raion. Numai vreo cîți­­va ,,suporteri“ au apărut amărîți o locuță că echipele lor preferate au fost învinse, ori n-au cîștigat ,’la scor“, la întrecerile sportive ce-au avut loc între timp, pe te­renul odobeștean, dar și-au reve­nit încă de la primele numere din programul artistic. Și cum ai fi putut să nu te dispui ascultînd pe inspiratele colectiviste Mărica Șușu, din Spulber, și Lina Potop, din Valea Sării, care singure își întocmesc textul și melodiile cin­­tecelor cu care apar în fața mi­crofonului? După ce ascultai cîn­tecele lor, cu un îmbătător par­fum de folclor nou: „Ce frumoa­­să-i Vrancea noastră“ sau >,Sînt fecioraș din Vrancea“, nu puteai să nu le arunci un ,­potop“ de a­­plauze. Dar urechile și inimile au luat foc mai ales cînd s-a dezlănțuit taraful din Urechești, condus de Mitică Crețu. Sîrbele și horele țîșneau de pe strune ca flăcările, că spectatorii au bisat cu entuzi­asm. Am nedreptăți însă taraful de muzică populară din Odobești dacă am afirma că el s-a prezen­tat mai slab. Cît despre cele 16 perechi de dansatori din Mera, ai fi zis că au aripi, nu altceva. Co­lectiviștii dansatori Miron Rădu- V. GORUNESCU (continuare în pag. a 111-a) de soi 5 ft.«..ft. . 4M 1 4i I­iI444:4­4­4Äf3 44!44;4:1 4144*

Next