Viața Nouă, ianuarie-martie 1964 (Anul 20, nr. 5932-6007)

1964-01-03 / nr. 5932

ANUL XX. NR. 5932 VINERI 3 IANUARIE 1964 4 PAGINI - 20 BANI ... ............... __ _ ..... Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Draci tovarăși și prieteni. "Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniți, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prie­tenilor, tovarășilor­­ de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie, și voie bună. In anul de care ne despărțim, poporul nostru a do­­bindit strucției noi succese remarcabile în toate domeniile con­socialiste. Lucrările Marii Adunări Naționale i-au adus la cunoștință rezultatele însemnate obținute în realizarea și depășirea planului de stat, în creșterea producției industriale și agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcțiune. Panduri importante au fost chel­tuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuințe, spitale, școli și alte instituții de­ cultură. Republica noastră popu­lară oferă tabloul unei țări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoțînd în evidență succesele, noi suntem­, totodată, conștienți de greutățile ce mai trebuie învinse intr-un sector sau­ altul al activității noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bu­năstării celor mulți. Orice om cinstit, de bună credință care știe de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase pășim, este însuflețit de dorința de a depune eforturi neobosite și perseverente pentru a-și a­­duce din plin contribuția la înfăptuirea obiectivelor mă­rețe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom săr­bători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcției socialiste vor face țara mai prosperă, viața fiecărui om al muncii tot mai bună și mai în­dest­ulată in viața internațională, anul de care ne despărțim a marcat importante succese pentru forțele păcii și socia­lismului Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenței paș­nice intre statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaționale și promovării unor relații multilaterale intre toate țările. Republica Populară Romina, ca și celelalte state so­cialiste și alte state iubitoare de pace, militează pen­tru înfăptuirea unor noi pași în această direcție pe arena internațională. Țările socialiste formează o mare familie, însuflețită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut ome­nirea. In vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor in apărarea păcii și în întreaga dezvoltare a societății omenești. dă a forțelor păcii și progresului Superioritatea cresc în­­constituie trăsătura caracteristică fundamentală a relațiilor internaționale în epoca noastră. Dragi tovarăși și prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, adresei eroicei clase mun­citoare, vrednicei noastre țărănimi, inginerilor din fa­brici, uzine sau unități agricole, oamenilor de știință, artă și cultură, femeilor, tineretului și copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănă­tate și fericire! Vă propun ca acum, in clipa cînd se vestește Anul Nou, să închinăm paharul pentru propășirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume! Iubiți tovarăși și prieteni, la mulți ani! Primirea la Consiliul de Stat a șefilor misiunilor diplomatice din R.P. Romina Președintele Consiliului de Stat al R. P. Ro­mîne, Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, împreună cu președintele Consiliului Maurer­­an de Miniștri, Ion Gheorghe primit marți la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați în R. P. Romina. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat și George Macovescu, adjunct al mini­strului­­ afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului­­ de Stat și guvernului, tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, cu ocazia celei de-a III-a aniversări a proclamării R. P. Romîne și cu prilejul Anului Nou și urări de prosperitate poporului român, amba­sadorii : R. P. Chineze — Liu Gien­­guo, decanul corpului diplomatic, R S. F. Iugoslavia — Arso Milato­­vici, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania — Răpi G­er­­meni, — Indoneziei — Sukh­sno, Cubei — Manuel Yepe Menendez, R. P. Ungare — Jenő Kutî, Turciei — Sem­­settin Arii Mardin, R. P. D. Coreene — Giăn Du Hoan, Elveției — Emile Bisang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti J. Salomies, Indiei — K. R. F. Khi 1- nani, R P. Mongole — Togoociin Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogda­nov, Republicii Arabe Unite — Mo­hamed Fahmy Hamad, Franței — Pierre Paul Bouffanais , miniștrii­­ Italiei — Alberto Pavezi Fontana, Ma­rii Britanii — James Dalton Murray, Statelor Unite ale Americii —­ Wi­lliam A. Crawford, Statelor Unite ale Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros; însărcinații cu­ afaceri ad­­interim ai­ Argentinei — Enrique J. B. Chaillon, Danemarcei — W. Winther Schmidt, Uruguayului, — J. P Bastarrica, Israelului — Israel Haviv, Suediei — Sture Johanson, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — I. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripiide P. Kerkinos. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Mau­rer, au mulțumit pentru felicitările și urările exprimate și s-au întreținut în­delung, intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, cu șefii misiunilor diploma­tice. Adresîndu-se celor de față, tova­rășul Gheorghe Gheorghiu Dej a constatat cu satisfacție că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru țara noastră, iar pe plan in­ternațional a marcat un nou progres în destinderea relațiilor dintre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexisten­ță pașnică este singura viabilă și trebuie continuată. R. P Romînă va acorda și pe viitor întregul sprijin oricărui pas în di­recția destinderii relațiilor interna­ționale și reglementării pe cale paș­nică a problemelor litigioase inter­naționale, în scopul consolidării păcii în lume. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej și Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace și au adresat ce­lor prezenți urări de fericire și pros­peritate Apoi s-au fotografiat îm­preună cu șefii misiunilor diploma­tice acreditați în R. P. Romînă. (Agerpres) ...Și Carmen cu Dănuț se bucură de venirea lui Moș Gerilă. A’. REVELION La revelionul siderurgiștilor gălățeni. Acolo unde va curge fluviul de oțel Pentru a doua oară scriem despre revelionul constructorilor d­e pe șan­tierele Combinatului siderurgic de la Galați. Așadar,­­ bloc-notesul, stiloul, blitz-ul, și la... drum. Gaz­ul nostru nu a mai urcat de data aceasta pe auto­strada Brăilei, spre modernul Complex de deservire de la Țiglina, (aici au petrecut constructorii revelionul 1963), ci a luat cu asalt o distanță mai lun­gă — șoseaua care desparte Ga­la­țiul de dealul Făloaia. ...Am ajuns la Combinatul siderur­gic. Moderna cantină - restaurant, luminată feeric de tuburile cu neon es­te gazda primitoare a constructorilor și familiilor lor, care au venit să pe­treacă revelionul 1964 în propria lor casă. Sala e împodobită sărbătorește. Pomul de iarnă împrăștie sclipiri ca­re te fascinează. Mesenii glumesc, fac haz și ciocnesc pahare cu licoare ru­binie de Odobești. ...Orchestra ciută atit de minunat de-ți înfierbîntă inima! Cînd încetea­ză, magnetofonul ii ia locul. In ritmul valsului sau tangoului, perechile dan­sează învăluite iu­­ serpentine contete. Recunoaștem printre aceștia pe lăcă­tușul Ion Ciobanu și Ion Mihailov de la S.P.I. cu familiile lor, pe sudorul Ion R. Ion, electricianul Ion Cucu, șo­ferul Mircea Coman și mulți alții. A venit­ rîndul soliștilor amatori din brigada artistică a I.C.M.S.G. să se afirme, în fața numerosului auditoriu. Iat-o la microfon pe Tatiana Mihai, interpretând cîntecele „Te visez în fie­care noapte", , „Lalele", „Tu, numai tu!". Deodată se face liniște Se aud zur­gălăi, pocnet de bice. Pe scenă au a­­părut Constantin Burghiu, Gheorghe Spirinschi, Cos­ti­că Budescu și alți­ flăcăi îmbrăcați in­ costume naționale, care rostesc­­ plugușorule constructorilor: Aho, aho, constructori frați, Trageți plugul la Galați, Colo sus către Mălina Pe unde-a pătruns lumina, Unde pregătim cu­ zel Fluviul mare de oțel, Care va străbate țara Din Galați, la Hunedoara. Urați măii hăi, hăi... ...Se ciocnesc iar pahare cu vin gus­tos,­ se înfiripă discuții prietenești. Or­chestra își acordează instrumentele și... „Perinița". Poți rămîne oare pe loc?... înainte de a păși în anul 1964, to­varășii Ștefan Rădulescu, secretarul Comitetului de partid C.S.G., și Salv­na Liveanu, directorul general al I.C.M.S.G., au felicitat constructorii și familiile lor, urî­ndu-le pentru anul 1964, multă sănătate și noi succese în muncă. Veselia a continuat pînă tîrziu, cînd cerul s-a luminat de ziuă. O bună par­te din constructorii Combinatului si­derurgic de la Galați au petrecut re­velionul 1964, într-un mod plăcut, așa cum le stă bine oamenilor făuritori ai viitorului fluviu de otel. D. BOURCEANU TELEGRAMA Tovarășului 0O VALDO CORTICOS TORRADO Președintele Republicii Cuba Tovarășului FIDEL CASTRO ROZ Prim-ministru al Guvernului Revoluționar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, al gu­vernului și poporului român și al nostru personal, vă transmitem dv și prin dv poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluției cubane. Poporul român nutrește o sinceră prietenie față de poporul frate cuban se bucură de succesele sale în dezvoltarea țării pe drumul socialismului și își exprimă calda simpatie și frățeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenței și a cuceririlor sale revoluționare. Suntem­ convinși că prietenia frățească și relațiile de colaborare statorni­cite între R.P.R. și Republica Cuba se vor dezvolta în­­ interesul comun al țărilor noastre și al victoriei cauzei socialismului și păcii în lumea întreaga GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne $ .,O pădure de vapoare“ ..........Apoi treaba de-a mers strună De-am obținut roadă bună Să-i urăm pe creatori Pe bravii inovatori... Cei depus-au proiectanții De la corp și instalații Muncitorii din montaj Și cei de la ajustaj De-au apărut, țrăitoare, O pădure de vapoare Și la cheiuri și pe cală Uite altele in hală Că încep a mă mira Unde­ citul văzut-am oare Un așa ritm de lansare... ... Plugușorul constructorilor de nave se întinde de-a lungul multor streje. Familia vaporenilor s-a strins la­o­­laltă in sala mare a cantinei să pri­mească, cu inimile pline de bucurie și paharele de vin, noul an. Sărbătoarea plutește in aer, în ghir­landele multicolore, in sunetele me­lodioase­ ale orchestrei. — Au sosit gazetarii ! Anunță o voce. Suntem­ în timp in a fi.. Azi se toarnă in pahare. Le urăm mai multe lansări, iar nouă, ei, mai multe deplasări. — Vrem și noi să ne pozăm ! Fo­toreporterul nostru este asaltat din toate părțile... — Cum pot’ «otî nu prinzi pe peliculă, se scuză fotoreportend, masa lungă a lăcătușilor in capul căreia se află maistrul Gh. Suipeci. Să nu de­clanșezi aparatul in fața grupei a VI-a de tehnologi care au asimilat tehnolo­gii noi, sau să nu fotografiezi echipa artistică atit de numeroasă acum prezintă, program special, care de noul an ? In versurile recitate, in strigături și in răvașe au fost prinse realizările deosebite ale constructorilor navali. Cu multe zile mai înainte in cinstea săr­bătoririi Republicii noastre dragi a fost livrat cargoul „Brașov". ȘI GINDUL TE DUCE LA CELE­LALTE: „GALAȚI", „CRAIOVA", „TI­MIȘOARA"... ECHIPAJELOR LOR, ACOLO UNDE SE AFLA­ LA ODESA SAU NEAPO­­LE,­ PE ATLANTIC SAU IN MEDI­­T­ER­AN­A, CU GINDUL LA PATRIE, TRANSMIT RADIOGRAME. SALUTĂ PATRIA, FELICITA PE CONSTRUC­­TORII DE NAVE, LE UREAZĂ NOI SUCCESE, URARE CARE SE ÎM­PLETEȘTE CU CEA PE CARE O FĂCEA TOV. IONEL GHELȚ, SECRE­TARUL COMITETULUI DE PARTID, CU­ CIT­EV­A MINUTE ÎNAINTE DE SFÎRȘITUL ANULUI:... " „...Succese­ in muncă și fericire mul­tă in mijlocul familiilor voastre dragi constructori de nave I GH. ANGHEL1U i­ții* REZULTATELE CONCURSULUI § «Pentru cel mai bun articol, pentru cea mai bună informație»,­­­ etapa 1, organizate de ziarul «Viața nouă» La 30 decembrie 1963 s-a încheiat prima etapă a concursului „Pentru cel mai bu­­ articol, pentru cea mai bună informație", organizat de re­dacția ziarului „Viața nouă", in în­­tîmpinarea celei de-a 2­1-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub ju­gul fascist. Participanții la concurs au trimis redacției in prima etapă a concursului (30 aprilie — 30 decem­brie 1963) aproape 2.000 de scrisori, cuprinzind informații, articole de a­­naliză, reportaje, portrete și note cri­tice. Materialele trimise de concu­renți au tratat probleme de impor­tantă deosebită din domeniul indus­triei, agriculturii, din activitatea or­ganizațiilor de partid, din munca culturala și obștească etc. Din * 1 * * * * * analiza făcută cu prilejul în­cheierii primei etape a concursului a reieșit că în­ această perioadă a crescut sim­țitr îr calitatea materiale­lor ceea ce a făcut posibilă publica­rea lor în coloanele ziarului în pro­porție de peste 60 la sută. Publica­rea acestor materiale a contribuit mult la îmbunătățirea tematicii zia­rului și la îmbogățirea conținutului său. La­ consfătuirea ținută cu prilejul încheierii primei etape a concursului „Pentru cel mai bun articol, pentru cea mai bună informație", redacția a acordat premii și mențiuni după cum urmează: DOUA PREMII A CITE 500 LEI FIECARE, TOVARĂȘILOR; Mușat Gheorghe, sudor la Șantie­rul naval Galați pentru­ materialele: „Reduc consumurile specific­e", „Me­tode bune în muncat cu cartea" și „O mai mare atenție cooperării între secte“. : Dumitrache Jan, din comuna Slo­bozia Conache pentru materialele: „Rezultate diferite ,in producția de lapte", „Pentru o­ furajare consistentă pe timpul­­ iernii" și „in aceste zile la G.A.C. „8­ Martie". PATRU PREMII A CITE 300 LEI FIECARE, TOVARĂȘILOR : Constantin Gh., Malinescu, satul Chiraftei, raionul Bujor, pentru ma­terialele: „Mecanizatorii din schim­bul II"­ și „Se pregătește un nou program". Lazariuc Alexandru, tehnician la întreprinderile textile Galați pentru materialele: „Salt calitativ" și „An­gajamente îndeplinite", Ioniță ■ Nicolae,­­ G.A.S. însurăței, raionul Brăila, pentru: „Brigada de la sectorul avicol" și „Schimb de experiență". Ginghină Nicolae din comuna Bă­­lășești, raionul Bujor, pentru mate­rialele: „Cimpoierul satului" și „Zo­ti­­otehniștii­ din Munteni". I­S­I) MENȚIUNI:­ TOVARĂȘILOR ; Hornea Vasile din comuna Bordei (­) Verde, raionul Făurei, Anton Lobo­ -U­dă, Galați,­Go­lorm­an, Galați,­­Ioan­ Elena, Brăila, Vasile Puia, comuna1 ()) Corbu, raionul­ Brăila, comuna Amara’, raionul Ene Andrei, Făurei, C. ;l. Matei, Galați, Anuțoiu Petrache, Bră­­­il­ila, Verigă Petre, comuna Băile, ra­ j ra­­ionul Făurei, Andrășescu Adrian, Galați, Bălan Petru, Galați.­­j. In cadrul concursului „Pentru cel­­­i mai bun articol, pentru cea mai bună C­­ informație", au fost atribuite abona­­mente, la ziarul „Viața nouă" pe f­­ timp de 6 luni­­ unui, număr de 15­­ r concurenți. " Incepînd cu prim­a zi din­­ luna ia­­na­nuarie,­­pînă la 23 a­ugust 1964, se v­a va desfășura cea de a doua etapă a V* concursului „Pentru­ cel mai bun ar­­ti,­­ r 1­ticol, pentru cea mai bună informa­­tie", așa cum s-a anunțat la începu­­t. .tul concursului. Condițiile ,de pârtie 1­ *(1, care sînt aceleași (cel­ puțin 2—­3 l­a scrisori pe lună). Corespondenții vo­­r­ imitări și cititorii­­ ziarului care do­­­r­­resc să participe la concurs vor spe­­cifica pe plic în colțul din stingă 21 sus, mențiunea „Particip la concurs", bit •Ji • « • « « « M « * • « « ^ «4^ ț ■fi ;i. Șarjă ia ora zero Le este dat oțelarilor să întrețină focul veșnic viu, întocmai vestalelor. De „strajă", in noaptea de hotar dintre­­ ‘63 și ’64, au fost topitorii din brigada lui Ion Popa. Și cuptoa­rele au continuat să ardă, să topeas­că metalul.­­ Totul e pregătit pentru ca noul an să ne prindă cu „cupa" plină, spune prim-m­pitarul Lazăr Pandrea de la U.U.G. „Progresul".. Brăila... Din difuzor se auzi ultimele cuvin­te, rostite de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej: ...La mulți ani, to­varăși­i Scîntei albe și roșii însoțesc șuvo­iul de oțel care în cîteva clipe,se transformă in lingouri. — Lira, pentru prima șarjă, dragi prieteni­." Ura, Peutru noul ani Mîn­­uiri de succesele lor o­țelarii isi string mîinile. Prim-topitorul man, spune înflăcărat: Dumitru Ro­b In ‘63 am dat 1400 tone oțel peste plan. In ‘64 trebuie să dăm mai mult. Și să fiu bu"" Mă auziți măi­ bun". In noaptea aceea, a doua zi, plă ieri dimineața, s-a produs peste pla­nul la oră, 2 șarje, și aceasta numai la cuptoarele electrice („Martinul" își face „toaleta“, este în repara­ție). La mulți ani și la tot mai multe șarje peste plan, dragi otelari! GEORGE ANGHELUȚĂ Studente, ești frumoasă ! Dimineața, cu o zi inainti de Anul nou, in sălile de curs se des­fășurau ultimele sem­narii pe 1963. După-amiază, sălile frumos ornate de studenți, stau in așteptarea „oas­peților". Oaspeții sunt studenții in­stitutului care intimpină împreună­ noul an. Perechile alunecă vesele, tinerește, in dans. Totul a prins viață, far­mec. Toate fețele sunt luminoase. Studenție, te salutăm din pragul nu­­lui an ! Ești frumoasă și fără griji. Tov. Georgică Strat, din partea Co­mitetului regional P.M.R., Galați, urează studenților noi succese in pre­gătirea profesională, multă bucurie. Tov. prorector Constantin Mar­nesai și tov. lector Janeta Beșliu, secre­tara organizației de partid din insi­­tut, felicită colectivele de studenți pentru r'mna cu care s-au pregătit sub lozinca „Fiecare examen dat — fiecare examen luat". Este aproape ora 24. Soneriile umplu cu glasul lor solemn încăpe­rile. Paharele sus, prieteni ! Lumi­nile s-au stins. La revedere, bătrine an 1963! Bun venit, Umăr an 1964! la mulți ani, tovarăși, la mulți ani! Muzică, dans, veselie, tinerețe, con­cursurile soliștilor vocali, dansatori­lor, epigramiștilor au susținut prin in zori petrecerea studenților. secretarul NJCO.J­AF ROP.NAZ Consiliului asociației stu­denților din Institutul pedagogic de 3 ani — Galați Pentru viața fericită din colectivă Seara coborîse peste dealurile comu­nei Bordești, din raionul Focșani. Pe aliii, grupuri, grupuri vesele d­e colec­tiviști, se îndreptau spre căminul cul­tural din comună pentru a sărbători împreună revelionul. La mesele frumos așezate, încărcate cu bunătăți, ornate inimos, au luat loc tineri și vîrstnici printre care fruntașii în producție Gheorghe Tru­ță, Petre Răducanu, Gheorghe Tîrdea, Costache Vulturea­­nu, Gheorghe Varzaru, Ioana Mocanu­­­și alții. Cîntecul, voia bună, însoțite de clin­chetul paharelor, umplea spațioasa sală a căminului cultural. Colectiviștii petreceau și se bucurau împreună pen­tru viața fericită pe­ care, o­ duc astăzi, pentru cele peste 3000 kg struguri la hectar obținuți peste plan, etc. Anul 1963, s-a încheiat pentru colec­tiviștii din Bordești, cu un venit de 6.900.000 lei, iar valoarea­ zilei-muzică a fost de 40 lei. La un moment dat, în întreaga sală s-a făcut liniște. Era ora 23 și 55 mi­nute.­ Colectiviștii plini de emoție și bucurie, au ascultat cuvîntarea de Anul nou, a tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de­­ Stat al R.P.R., transmisă la posturile de ra­dio și televiziune. A urmat apoi îm­brățișări, stringeri de mină și tradiți­onala urare „La mulți ani". Pînă dimineața colectiviștii din Bor­dești au petrecut, sărbătorind intr-o atmosferă de entuziasm revelionul. D­in prima zi Așadar, flacăra din cuptoarele U­­zinei Laminorul de tablă din Ga­lați s-a aprins iarăși, și nu se va mai stinge un an întreg. Va arde con­tinuu, înroșind plat­ina care va trece prin cilindri, transfor­mînd-o în ta­blă. Cele zeci de tone de platină vor trece prin cilin­­­­­­­­dri? Ce-i preocupă pe noul laminatori în an, care de abia a început ? Am stat de vorbă cu laminatorii. Mi-au vorbit despre munca și viața lor. Despre ce au înfăptuit în 1963 (3.500 tone laminate peste plan), des­pre ce au de g­r­d să realizeze în a­­cest an. E firesc, deoarece pentru oamenii noștri, prima zi a noului an nu este un start spre necunoscut. E o călătorie spre țărmuri precise, con­turate pe hărțile planului pe 1964, plan elaborat de partid. Luminatorii gălățeni știu că vor trebui să producă în noul an cu 7 la sută mai multă tablă decât în 1963, și mai știu că vor realiza două noi produse : tablă silicioasă pentru elec­­tro­tehnică și tablă zîncată în dimen­siuni metrice. Și cînd cunoști cu­ exactitate ce ai de făcut, atunci știi cum să concentrezi forțele, entuzias­mul pentru realizarea integrală a sar­cinilor de plan. ...Constructorii de nave gălățeni au­ trăit în preziua noului an, reve­lația unui frumos succes . Cargoul „Brașov“ de 4.500 tone a părăsit cheiul de finisare, alunecînd ca o le­bădă spre mare. Era de fapt ultimul lor succes din anul 196­3. Pe patul de leagăn al vaselor de construcții — cala — se află un mi­c—- măr însemnat d­e nave, care fac par­te din sarcinile spo­rite de plan pen­tru anul 1964. Iată, cargoul „Bacău“ și încă alte­le fără denumire încă, în jurul căro­ra roiesc echipele de constructori. Ei au hotărît ca o motonavă de 2.000 tone să o lanseze la apă din pri­mele zile ale anului acesta, pregă­tind în continuare lansarea unui nou cargou. Așadar, din primele zile ale anului, 1964, navaliștii iau cu asalt timpul, scurtînd termenele de lansa­re la apă a navelor construite de ei. •. Pe inginerul Paul Popa, dul­gherul Dan Mihăilescu, șeful de lot Alecu Anastasiu, i am întîlnit pe șantierele blocurilor C. din cadrul întreprinderii Nr. 1 Construcții T.R.C.L. Galați. După tradiționala urare „La mulți ani“­­, și cît mai multe apartamente oamenilor mun­cii în '64, am vizitat împreună șan­tierul. Constructorii, pentru că timpul IULIAN BANU (continuare în pag. a ILaj) ÎNSEMNĂRI

Next