Viața Nouă, iulie-septembrie 1964 (Anul 20, nr. 6084-6162)

1964-07-01 / nr. 6084

Citiți in pagina a 4-a — Tratativele pentru dezarmare de la Geneva. — încheierea lucrărilor sesiunii Consiliului de tutelă al O.N.U. — Convorbirile privind viitorul Fe­derației Arabiei de sud. — In jurul problemei cipriote. — Programul apropiatelor vizite ale lui U Thant. — Demisia guvernului Adoula. — In preajma alegerilor preziden­țiale din Mexic. PE OGOARELE REGIUNII Se lucrează intens la recoltatul griului Ne aflăm în plină vară. Pe ogoarele gospodă­riilor de stat și gospodăriilor agricole colective di­n regiunea noastră s a început bătălia pentru strîngerea recoltei de păioase. Peste tot, zeci și zeci de combine argintii, acționate de puternicele tractoare „Universal" au luat cu asalt lanurile în­tinse. Mecanizatorii, lucrătorii din gospodăriile de stat și colectiviștii sunt hotărîți să lucreze în așa fel nicit din noua recoltă să nu se piardă nici un bob, să nu se risipească nici un spic. Și la G.A.C. „24 Ianuarie" din Galați, recoltatul este în toi. IN FOTOGRAFIE Tractoriștii Stoian : Gh. Marin, și Bașturea in plină campanie de re­coltare. (Foto M. Brazdeș) Eâ. Mecanizatorii și colectiviștii muncesc cu hărnicie Căldura din ultimele zile a grăbit ajungerea la maturitate a păioaselor. Pe baza cercetării zil­nice a tarlalelor cultivate cu grîu, orz și mazăre, specialiștii de la gospodăriile colective din raionul Făurei au indicat înce­perea recoltatului. In prezent, în întreg raionul se lucrează din plin la strîngerea recoltei. In ra­ni­tățile deservite de S.M.T. Fău­rei, de exemplu, în cîteva zile, s-a recoltat griul de pe 855 ha, iar în raza S.M.T. urilor Rușețu și Jirlău de pe 646 și respectiv 482 ha. Pînă în seara de 29 iunie a.c., GOSPODĂRIILE COLECTIVE DIN RAIONUL FAUREI AU STRINS RECOLTA DE GRIU DE PE 2.948 HA. CONCOMI­ —GALATI • a ajuns Tarlalele cultivate cu grîu de gospodăria de stat Smîrdan din raionul Galați, măsoară 2.093 ha. Pentru obținerea sporite, muncitorii, unei recolte inginerii și tehnicienii de aici, îndrumați de organizația de partid, s-au pregă­tit din vreme pentru recoltarea acestei culturi. Cele 38 combine se află în perfectă stare de func­ționare, fiind echipate cu sacii necesari și saltele pentru colec­tarea prevei. Se știe însă că recoltarea tre­buie făcută în momentul optim, iată de ce, specialiștii din gospo­dărie au controlat zilnic stadiul de coacere a griului, pe fiecare sală în parte. La brigăzile nr. 1, 3 și 6 ei au constatat că, pe une­­el parcele, griul a ajuns la ma­turitate. Imediat, aici au fost introduse combinele. De men­ționat, că s-a început lucrul chiar și pe jumătăți de parcele, neaș­­teptîndu-se ca întregul lan să a­­jungă la maturitate. TENT S-A LUCRAT ȘI LA RE­COLTAREA MAZ­AR­II ȘI ORZU­LUI LUCRARE CE A FOST E­­FECTUATA PE 946 și RESPEC­TIV 146 HA. ★ Despre începerea lucrărilor de strîngere a recoltei au sosit la redacție vești din mai multe sate ale raionului Făurei. Tov. VASILE HORNEA, președintele gospodăriei colective din Bordei Verde, raionul Făurei, de exem­plu, ne informează că, printr-o bună organizare a muncii recol­tarea mazării de pe cele 120 ha a fost încheiată. La acest succes au contribuit în mare măsură colectiviștii din brigăzile de cîmp conduse de comuniștii Nicolae Pîntea și Titi Danciu­ ce griul la maturitate Prin folosirea cu pricepere a celor 11 combine ce au intrat în lucru, mecanizatorii, printre care Laurențiu Vlase, Postolache Căuș și Marcel Lalu, au reușit ca în prima zi de lucru să strin­gă recolta de grîu de pe 54 ha. în aceeași zi, au fost recoltate 30 ha de orz și 30 ha de mazăre. Pentru ca mazărea să fie aduna­tă la timp, consiliul G.A.S. a sta­bilit ca la recoltarea acesteia să se lucreze noaptea, măsură prin care se preîntîmpină și pierderi­le prin scuturare. In prezent, se lucrează în ritm susținut la recoltatul griului de pe suprafața de 860 ha. Cele 11 combine repartizate de S.M.T. Ianca sunt folosite cu maximum de randament. In scopul înlătu­rării pierderilor de recoltă, s-au luat măsuri ca, pe brigăzi și e­­chipe, să se treacă la adunatul spicelor în urma combinelor. Iată și o altă scrisoare. Cores­pondentul nostru voluntar AN­DREI N. ENE ne dă de veste că și la gospodăria colectivă din comuna Amara se lucrează cu avînt la recoltarea păioaselor. După ce colectiviștii au făcut dru­mul necesar în parcele, combi­nele brigăzii de la S.M.T. Jirlău care deservește gospodăria au început lucrul. O prețioasă con­tribuție la bunul mers a­­ strîn­­gerii recoltei de păioase aduc brigăzile de cîmp conduse de Ion T. Radu și Visarion Dobres­cu. In primele doua zile In aceste zile, principala preocupa­re a consiliului G.A.S. Niculești-Jianu din raionul Făurei este strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei. Pregătindu-și din vreme utilajele mecanizatorii au pornit la recoltatul griului cu toate forțele. In primele două zile ei au recoltat peste 20 ha. grîu, continuînd această importantă lucrare cu intensitate. VOI CU ANTOHI muncitor Calitatea lucrărilor de satura­re a navelor lansate are o im­portanță deosebită. IN FOTOGRAFIE: șeful de brigadă Grigore Țuțuianu, în­soțit de tov. Ion Constantinovîci și Chesopol Constantinescu, con­trolează calitatea lucrărilor de montare a capacelor mecanice ale­­ cargoului de 4.500 tone. DE ASTĂZI in orașele Galați și Brăila claxonatal interzis Incepind de as­tăzi 1 iulie. Claxo­natul a fost inter­zis in orașele Ga­lați și Brăila. Su­netul strident și supărător al cunos­cutului vehicole claxon de auto moto, nu va mai tulbura liniștea locui­și­torilor din aceste două orașe. Măsura este binevenită și apreciată atit de conducătorii de vehicole, cit și de pietoni și mai ales de locatarii ar­terelor aglomerate care la orice oră din zi sau din noapte vor putea lucra și se vor putea odihni in liniște. Pentru buna desfășurare a circula­ției în noile condiții au fost luate mă­suri din vr­eme. Astfel, la intrările și ieșirile din orașele Galați și Brăila au fost montate panouri prin care se adu­ce la cunoștința conducătorilor de ve­hi­cola interacted claxonatului. Au fost ținute ședințe cu toți con­ducătorii de vehicole, cu care prilej au primit indicații cu privire la modali­tățile de circulație în condițiile inter­zicerii claxonatului. O intensă muncă de lămurire au dus organele de mili­ție și deputații sfaturilor populare cu populația din orașele Galați și Brăila in vederea explicării regulilor de cir­culație și obligația de a le respecta cu rigurozitate. Prin metode și forme va­riate ca: afișe pliante, diapozitive la cinematografe, prin stațiile de­­ radio­­amplificat­e toți locuitorii orașelor Ga­lați și Brăila au luat cunoștință că în­­­cepind cu data de 1 iulie claxonatul a fost interzis. Organele de Miliție au luat și alte măsuri. Astfel, la intersecțiile de pe străzile aglomerate au fost marcate vizibil locurile de trecere pentru pie­toni, plantarea de semne de circulație etc. De astăzi claxonatul a fost interzis. Se cere din partea conducătorilor de vehicole, auto, moto și hipo, a bicicliști­­lor mai multă atenție, mai multă gri­­jă in timpul circulației pe străzi, res­pectarea cu strictețe a regulilor de circulație. Din partea pietonilor se ce­re mai multă atenție la traversarea străzilor, care trebuie să se facă, pe arterele aglomerate numai la intersec­ții prin locurile marcate. Prin interzicerea claxonatului avem mai multă liniște — nu trebuie insă să uităm nici o clipă că este necesa­ră și mai multă atenție. nsfrul­ut spectacolul Dintre reușitele certe care au de­finit faza regională a celui de-al VII- lea concurs, mentă a fi menționată apariția in cadrul programelor de bri­gadă a unor originale și variate mo­dalități artistice de realizare a con­ținutului de idei. Instructorii brigăzilor artistice de agitație prezente la faza regională, au înțeles că un conținut tematic va­loros își află rezonanța dorită în con­știința spectatorului atunci cînd este transpus într-o idee artistică cores­punzătoare. Conștienți de această ce­rință majoră a genului și finind sea­ma și de experiențele artistice mereu sporite ale publicului spectator, ins­tructorii de brigadă s-au străduit și au reușit in cea mai mare parte să găsească idei artistice valoroase, mo­dalități scenice interesante și origi­nale care să pună în valoare conți­nutul de idei, modalități artistice ca­pabile să transmită mesajul etico-ar­­tistic al spectacolului. Exemplele sînt numeroase și vom cita cîteva din ele. Astfel, brigada artistică de agita­ție a Fabricii de conserve Zagna Vă­­deni aduce pe scenă o poveste ade­vărată sub titlul „Fratele cu trei su­rori" în care fratele e „prețul de cost", iar surorile „întrecerea socia­listă", „productivitatea muncii", și „calitatea". Fabulația e subordonată simbolic ideii că cele trei surori mai mari își dau cu toate silința să co­recteze mereu frățiorul, care contrar legilor obișnuite, cu cit se dezvoltă, se micșorează. Acest lucru capătă o puternică forță de sugestie de felul cum operează în producție punerea în valoare a întrecerii, a productivi­tății și a calității. Programul brigăzii I.T.G. — „La douăzeci de primăveri" se desfășoa­ră sub semnul simbolului primăveri­lor ce au înflorit peste viața noas­tră după eliberare. Simbolul primăve­rii și a similitudinii înnoirii vieții cu înnoirea naturii este purtat de o rîndunică cu o ramură înflorită în cioc, care planează pe fundalul de-a lungul întregului spectacol. Brigada artistică a căminului cultu­ral Cuza-Vodă cu programul „La braț cu agrotehnica" debutează în scenă cu experiența brigăzii din coperțile unui manual agrotehnic uriaș care domi­nă din , fundal desfășurarea întregu­lui spectacol. Sugestia e evidentă rezultatele obținute de colectiviștii din Cuza-Vodă, rezultate cîntate în brigadă, sunt rodul multor cunoștințe dobindite din cartea agrozootehnică care a pătruns tot mai mult în preo­cu­ri ale colectiviști­lor. Brigada căminului cultural din Roș­­cani a pus în valoare în spectacolul „Adevărul despre porumb", virtuțile de prefigurare a unei interesante idei artistice. Sub pretextul unui pro­ces intentat porumbului de către dis­cută, costreiul, pălămida și alte bu­ruieni dăunătoare, care se pling că nu mai pot trăi din cauza porumbului ce a cuprins tot cîmpul, se scoate in relief lupta omului pentru ferti­lizarea solului, pentru distrugerea bu­ruienilor dăunătoare, avînd ca rezul­tat sporirea recoltelor de porumb. Simbolurile cu care se operează sînt fericit alese: spre exemplu martor al buruienilor este adusă cioara (din aceeași sferă a celor ce produc pa­gube) în timp ce porumbul aduce ca apărător în proces, brigada artistică de agitație exponent al omului harnic și muncitor. In fața unor atari sim­boluri, ficțiunea scenică a procesu­lui se destramă topindu-se în preg­nanta idee artistică ce a generat rea­lizarea spectacolului. Sau programul brigăzii căminului cultural Găiseanca care se desfășoa­ră sub o sugestivă înșirare de mici panouri, cu o tăietură modernă, ce coboară de sus odată cu apariția bri­găzii. Panourile pe care sunt însem­nate realizările obținute in diversele sectoare de activitate al gospodăriei rămân de-a lungul spectacolului ca o sinteză grăitoare a celor ce au obți­nut colectiviștii, sinteză ce e amplifi­cată de ultimul panou ce poartă pe el concluziv ideea: „Total — belșugul". Brigada artistică de agitație Lami­norul — Galați a apelat la ideea de sinteză concretizată și in titlul „La noi timpul se măsoară în laminare". Această ideie revine consecvent, ca un leit-motiv de-a lungul întregului spectacol, în sensul că răspunsul la timpul material nu se dă în unități de măsură obișnuite (minute, ore, ■ zile, etc.) di in cantitatea și calita­tea­­ laminatelor realizate in timpul respectiv de harnicii laminatori gă­lățeni. Nu este lipsită de interes ideea ar­tistică a spectacolului brigăzii de a­­gitație G.A.S . Odobești care in spectacolul „Avem și noi televizor" sub pretextul cumpărării unui tele­vizor pentru clubul gospodăriei, a­­duce pe scenă ecranul unui televizor uriaș prin intermediul căruia, ca printr-un veritabil ecran de televizor, prezintă, cinematic, o serie de rea­lizări ale viticultorilor din Odobești. MANOLE BRAIDEȘ Casa regională a crea­ției populare Galați (continuare in pag. a IlI-a) Marți, în Ziua învățătorului, a a­­vu­t loc la Consiliul de Stat solem­nitatea înmînării unor înalte titluri și ordine. In marea sală de marmură se aflau învățători și profesori cu o veche activitate, care au educat nu­meroase generații de oameni, cadre didactice care au contribuit la dez­voltarea învățămîntului în țara noas­tră. Cei prezenți au salutat cu înde­lungi și puternice aplauze intrarea în sală a tovarășilor Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, E­­mil Bodnăraș, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, exprimîndu-și sentimentele de dragoste, recunoștință și încrede­re fața de partid și guvern. Erau de față tovarășii Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntu­­lui, Costin Nădejde adjunct al Mi­nistrului învățămîntului. Se dă citire decretelor privind con­ferirea titlului de „învățător emerit al Republicii Populare Romîne", „Pro­fesor emerit al Republicii Populare Romîne", „Ordinul Muncii", clasa III-a și Medalia Muncii unor Învăță­tori și profesori din învățămîntul de cultură generală și din învățămîntul profesional și tehnic. Rind pe rînd învățători și profesori primesc de la președintele Consiliului de Stat înalte distincții. Ei mulțumesc în cuvinte emoționante conducerii partidului și statului, personal tovarășului Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej pentru această înaltă prețuire a activității lor. A luat apoi cuvintul tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej care, din partea Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român,, a Consiliu­lui de Stat și a Consiliului de­ Mi­niștri, a felicitat călduros pe învăță­torii și profesorii cărora le-au fost conferite înaltele distincții. Arătînd că ele exprimă marea pre­țuire pe care partidul și guvernul o acordă învățătorimii noastre, corpu­lui didactic, tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej a spus „Cine nu-și amintește cu emoție de învățătorul care i-a pus întîia oară condeiul în mină, l-a în­vățat să scrie și să citească, îndrep­­tîndu-i primii pași pe calea științei de car­te. Desigur, părinților le este plăcut să se mândrească cu copiii lor. Dar acela care duce greul acela care întilnește și e chemat să mode­leze caractere atit de diferite, firi atit de deosebite, este învățătorul. Partidul și guvernul, care au prețuit întotdeauna activitatea dumneavoas­tră dida­c­tica — a spus in continua­re tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — au convingerea că și în viitor ca­drele didactice își vor îndeplini no­bila lor misiune: de a pregăti omul de miine, omul societății socialiste, omul societății comuniste. Nu mă în­doiesc că veți fi la înălțimea acestei misiuni. încă o dată, din toată ini­ma, vă felicit". învățătorii și profesorii prezenți la solemnitate au primit cu căldură și entuziasm cuvintele de înaltă aprecie­re ce le-au fost adresate. Luind cuvîntul, învățătorul emerit Teodor Bolea, din Galați, a spus : „Mă uit la șirul lung al celor 40 de ani care au trecut de cînd — ca proaspăt absolvent al școlii normale­­— pășeam pentru prima dată pragul școlii în care urma să lucrez, școa­lă de țară, improvizată, cu pămînt pe jos, avînd doar o singură clasă. Am găsit aici o mină de copii slabi­­ și prost îmbrăcați, dar avînd în ochi licărul inteligenței sănătoase, al do­rinței de a învăța carte". Amintind in continuare marile greutăți pe care le întîmpinau odi­nioară școala și slujitorii ei, vorbito­rul a spus : „Astăzi, eu și colegii mei din re­giunea Galați, ca și cei de pe în­tregul cuprins al patriei noastre, lu­crăm in condiții cu totul noi. Loca­luri sănătoase, clase spațioase, labo­ratoare, săli de sport și atîtea altele, ne stau la dispoziție. Asemenea con­diții de muncă, precum și condițiile de trai ce ne sunt asigurate prin gri­ja partidului, faptul că astăzi învă­țătorul se bucură de stimă și apre­ciere sporesc elanul și pasiunea în­vățătorului în îndeplinirea nobilei sale misiuni. Oglindind grija permanentă a par­tidului și guvernului pentru îmbună­tățirea condițiilor de viață ale celor ce muncesc, recenta hotărîre a C. C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la majorarea salariilor, constituie un imbold în munca noas­tră" „Distincțiiile acordate nouă astăzi sînt o dovadă a înaltei aprecieri pe care partidul și guvernul o acordă muncii de făurire a omului nou— a spus în cuvîntul său profesorul eme­rit Vasile Popeanga, de la Școala pedagogică din Arad. Eu lucrez în­­tr-o școală care formează viitori în­vățători. Adeseori în clasă arătăm elevilor noștri cită deosebire există intre munca și viața omului de la catedră din anii noștri față de trecut. Ară­­tînd că altădată tinerii absolvenți ar fi bătut drumurile în căutarea unui post în învățămîr­t, și dacă l-ar fi găsit ar fi trebuit să lupte cu nenu­mărate greutăți, vorbitorul a spus în continuare : „Astăzi, absolvenții institutelor și școlilor pedagogice au locul asigurat în invățămînt, sînt aș­teptați in școli cu căldură și drago­­ste, sînt sprijiniți să muncească și să-și înjghebeze viața în condiții pe care noi nici nu le-am visat". In încheierea cuvîntului lor vor­­­bitorii au mulțumit cu căldură partid­­ului, guvernului și personal tovară­șului Gheorghe Gheorghiu-Dej pen­tru înalta apreciere au asigurat în numele celor distinși, a colegilor lor, că vor munci cu toate forțele pentru a-și îndeplini misiunea încredințată de partid, de a pregăti tineretul che­mat să participe la opera măreață de construire a noii societăți, de a-1 educa in spiritul dragostei și devota­mentului față de patrie, față de par­­tid, față de cauza socialismului.. La sfîrșitul solemnității conducă­­torii de partid și de stat au ciocnit un pahar de șampanie cu cei pre­­zenti. In aplauzele entuziaste ale a­­sistentei, tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej a urat celor distinși sănăta*­te, ani îndelungați de viață, noi suc­­cese in munca lor. (Ager­preș). Cu prilejul Zilei învățătorului Solemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine ale R. P. Romíne In regiunea Galați In toate orașele și raioanele re­giunii Galați au avut loc, la 30 iu­nie, adunări festive și manifestări cultural-artistice închinate Zilei în­vățătorului din R. P. Romînă. Eve­nimentul a prilejuit o caldă mani­festare de dragoste și prețuire pentru munca neobosită și de mare răspun­dere a celor care au sarcina să că­lăuzească generațiilor tinere primii pași spre viitor. Pionierii și elevii, în ținută de sărbătoare, au inundat sălile de festivități, aducind emoția și bucuria pe chipurile celor pre­zenți. Ei au mulțumit Partidului Mun­citoresc Romin pentru condițiile deo­sebite de învățătură ce le-au fost create, primilor dascăli ce le înari­pează mintea cu știința de carte că­rora le-au dăruit flori și le-au în­chinat versuri. In patria noastră in anii puterii populare prin grija partidului, invă­­țămîntul de toate gradele, a luat mare dezvoltare. Numai în anul șco­o­lar 1963—1964, în învățămîntul de toate gradele au fost cuprinși peste 3.800.000 copii și tineret. In regiunea Galați, numărul de săli noi de clasă crește numai in acest an cu 286 și sînt în construcție 35 laboratoare noi. Pentru mobilier și materiale didactice s-a acordat su­ma de 8 milioane lei — cu un milion mai mult față de anul trecut și se prevede reamenaja­rea și­ dotarea u­­nui mare număr de școli și săli de clasă vechi. La festivitatea ce a avut loc la Galați, in sala Teatrului muzical, au luat parte cadre didactice din invă­­țămintul general de 8 ani și mediu. Au participat de asemenea, repre­zentanți ai organelor de partid și de stat, ai organizațiilor obștești etc. Despre importanța zilei de 30 iu­nie — Ziua Învățătorului din R. P. Romînă a vorbit tovarășul Stain A­­lecu, președintele Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular al orașu­lui Galați. De Ziua învățătorului au fost dis­tinși cu titlul de „Profesor eme­rit“: profesoara Emanuela Stroie, de la Școala medie nr. 4 din Galați și profesorul Gheorghe Chiricuță, de la Școala medie nr .1 din Galați, și cu titlul de „învățător emerit" învățăto­rii: Ruxanda Teodora, de la Școala nr. 14, Sebastiana Turcu, de la școa­la nr. 25, Teodor Bolea, de la școala nr. 20 și Aglaia Radu de la școala nr. 21 din Galați. Cu același prilej au primit „Ordi­nul Muncii" clasa a IlI-a profesorii: Andrei Niculescu, directorul Școlii medii nr. 3 din Brăila, Mihai Costa­­che, de la Secția invățămînt a Sfatu­lui popular regional și educatoarea Ioana Grosu de la grădinița de co­pii „Progresul" din Brăila, iar „Me­dalia Muncii“, învățătoarea Victoria Balaban, de la Școala generală de 8 ani din comuna Osmanu, raionul Brăila ; învățătoar­ea Tasia Popa, de la grădinița sezonieră din Odobești, raionul Focșani; învățătoarea Alexan­drina Vîrlan, de la Școala generală de 8 ani din comuna Independența, raionul Galați; învățătoarea Domni­­ca Votea, de la Școala generală de 8 ani din comuna Răcoasa, raionul Panciu; Profesorul Vasile Silișteanu, de la Școala medie nr. 1 din Ga­lați, învățătoarea Gherghina Po­­hrib, de la Școala generală de 8 ani nr. 21 din Galați; învățătorul Con­stantin Hîncu, de la Școala gene­­rală de 8 ani din comuna Biliești, raionul Focșani, profesorii Stela Du­­mitrescu, Victoria Florea, Nicolae Ivanov, Elena Mateescu, Dumitru O­­țeleanu, Constanța Rășcanu și Petre Ștefan, de la Școala medie nr. 3 din Brăila. La Galați, Brăila, și in celelalte localități din regiune unde s-au des­fășurat asemenea festivități, un nu­măr de 71 profesori și învățători din școlile medii și generale de ani au primit diplome și insigne de 8 „Profesori fruntași" și „învățători fruntași", iar alte 58 cadre didactice premii speciale în bani, acordate de Ministerul învățămîntului și invățămînt a Sfatului popular Secția re­gional. La toate aceste manifestări au luat parte, ca invitați, studenții anului III ai Institutului pedagogic de 3 ani din Galați — cea mai tî­­nară promoție de profesori din ur­­mătorul an de Invățămînt.. La Foc­șani, în mijlocul sărbătoriților, a fost­ invitat scriitorul Șerban Nedelcu, care a vorbit despre romanul său „învățătorii". După festivitățile închinate „Zilei­ învățătorului“ au urma­t programe ar­tistice la care și-au dat concursul actori ai Teatrelor de stat din Ga­­lați și Brăila, Teatrului muzical și Orchestrei simfonice de stat din Galați, și au avut loc excursii la Dunăre și la stațiunea climaterică Soveja. VICTORIA BALABAN, învățătoare comuna Osmanu, raionul Brăila decorată cu Medalia muncii DUMITRU OȚELEANU, profesor școala medie nr. 2 Brăila decorat cu Medalia muncii CONSTANTIN HINCU, directorul școlii de 8 ani din comuna Bu­­ești, raionul Focșani decorat cu Medalia muncii GHERGHINA POHRIB, învățătoare școala de 8 ani nr. 21, Galați decorată cu Medalia muncii MARIA SOLOMON, directoarea școlii de 8 ani din satul Hanul Conache, raionul Galați învățătoare fruntașă DOMNICA VOICU, profesoară școala de S ani din comuna Răcoasa raionul Panciu decorată cu Medalia muncii

Next