Viața Nouă, iulie-septembrie 1964 (Anul 20, nr. 6084-6162)
1964-07-01 / nr. 6084
Citiți in pagina a 4-a — Tratativele pentru dezarmare de la Geneva. — încheierea lucrărilor sesiunii Consiliului de tutelă al O.N.U. — Convorbirile privind viitorul Federației Arabiei de sud. — In jurul problemei cipriote. — Programul apropiatelor vizite ale lui U Thant. — Demisia guvernului Adoula. — In preajma alegerilor prezidențiale din Mexic. PE OGOARELE REGIUNII Se lucrează intens la recoltatul griului Ne aflăm în plină vară. Pe ogoarele gospodăriilor de stat și gospodăriilor agricole colective din regiunea noastră s a început bătălia pentru strîngerea recoltei de păioase. Peste tot, zeci și zeci de combine argintii, acționate de puternicele tractoare „Universal" au luat cu asalt lanurile întinse. Mecanizatorii, lucrătorii din gospodăriile de stat și colectiviștii sunt hotărîți să lucreze în așa fel nicit din noua recoltă să nu se piardă nici un bob, să nu se risipească nici un spic. Și la G.A.C. „24 Ianuarie" din Galați, recoltatul este în toi. IN FOTOGRAFIE Tractoriștii Stoian : Gh. Marin, și Bașturea in plină campanie de recoltare. (Foto M. Brazdeș) Eâ. Mecanizatorii și colectiviștii muncesc cu hărnicie Căldura din ultimele zile a grăbit ajungerea la maturitate a păioaselor. Pe baza cercetării zilnice a tarlalelor cultivate cu grîu, orz și mazăre, specialiștii de la gospodăriile colective din raionul Făurei au indicat începerea recoltatului. In prezent, în întreg raionul se lucrează din plin la strîngerea recoltei. In ranitățile deservite de S.M.T. Făurei, de exemplu, în cîteva zile, s-a recoltat griul de pe 855 ha, iar în raza S.M.T. urilor Rușețu și Jirlău de pe 646 și respectiv 482 ha. Pînă în seara de 29 iunie a.c., GOSPODĂRIILE COLECTIVE DIN RAIONUL FAUREI AU STRINS RECOLTA DE GRIU DE PE 2.948 HA. CONCOMI —GALATI • a ajuns Tarlalele cultivate cu grîu de gospodăria de stat Smîrdan din raionul Galați, măsoară 2.093 ha. Pentru obținerea sporite, muncitorii, unei recolte inginerii și tehnicienii de aici, îndrumați de organizația de partid, s-au pregătit din vreme pentru recoltarea acestei culturi. Cele 38 combine se află în perfectă stare de funcționare, fiind echipate cu sacii necesari și saltele pentru colectarea prevei. Se știe însă că recoltarea trebuie făcută în momentul optim, iată de ce, specialiștii din gospodărie au controlat zilnic stadiul de coacere a griului, pe fiecare sală în parte. La brigăzile nr. 1, 3 și 6 ei au constatat că, pe uneel parcele, griul a ajuns la maturitate. Imediat, aici au fost introduse combinele. De menționat, că s-a început lucrul chiar și pe jumătăți de parcele, neașteptîndu-se ca întregul lan să ajungă la maturitate. TENT S-A LUCRAT ȘI LA RECOLTAREA MAZARII ȘI ORZULUI LUCRARE CE A FOST EFECTUATA PE 946 și RESPECTIV 146 HA. ★ Despre începerea lucrărilor de strîngere a recoltei au sosit la redacție vești din mai multe sate ale raionului Făurei. Tov. VASILE HORNEA, președintele gospodăriei colective din Bordei Verde, raionul Făurei, de exemplu, ne informează că, printr-o bună organizare a muncii recoltarea mazării de pe cele 120 ha a fost încheiată. La acest succes au contribuit în mare măsură colectiviștii din brigăzile de cîmp conduse de comuniștii Nicolae Pîntea și Titi Danciu ce griul la maturitate Prin folosirea cu pricepere a celor 11 combine ce au intrat în lucru, mecanizatorii, printre care Laurențiu Vlase, Postolache Căuș și Marcel Lalu, au reușit ca în prima zi de lucru să stringă recolta de grîu de pe 54 ha. în aceeași zi, au fost recoltate 30 ha de orz și 30 ha de mazăre. Pentru ca mazărea să fie adunată la timp, consiliul G.A.S. a stabilit ca la recoltarea acesteia să se lucreze noaptea, măsură prin care se preîntîmpină și pierderile prin scuturare. In prezent, se lucrează în ritm susținut la recoltatul griului de pe suprafața de 860 ha. Cele 11 combine repartizate de S.M.T. Ianca sunt folosite cu maximum de randament. In scopul înlăturării pierderilor de recoltă, s-au luat măsuri ca, pe brigăzi și echipe, să se treacă la adunatul spicelor în urma combinelor. Iată și o altă scrisoare. Corespondentul nostru voluntar ANDREI N. ENE ne dă de veste că și la gospodăria colectivă din comuna Amara se lucrează cu avînt la recoltarea păioaselor. După ce colectiviștii au făcut drumul necesar în parcele, combinele brigăzii de la S.M.T. Jirlău care deservește gospodăria au început lucrul. O prețioasă contribuție la bunul mers a strîngerii recoltei de păioase aduc brigăzile de cîmp conduse de Ion T. Radu și Visarion Dobrescu. In primele doua zile In aceste zile, principala preocupare a consiliului G.A.S. Niculești-Jianu din raionul Făurei este strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei. Pregătindu-și din vreme utilajele mecanizatorii au pornit la recoltatul griului cu toate forțele. In primele două zile ei au recoltat peste 20 ha. grîu, continuînd această importantă lucrare cu intensitate. VOI CU ANTOHI muncitor Calitatea lucrărilor de saturare a navelor lansate are o importanță deosebită. IN FOTOGRAFIE: șeful de brigadă Grigore Țuțuianu, însoțit de tov. Ion Constantinovîci și Chesopol Constantinescu, controlează calitatea lucrărilor de montare a capacelor mecanice ale cargoului de 4.500 tone. DE ASTĂZI in orașele Galați și Brăila claxonatal interzis Incepind de astăzi 1 iulie. Claxonatul a fost interzis in orașele Galați și Brăila. Sunetul strident și supărător al cunoscutului vehicole claxon de auto moto, nu va mai tulbura liniștea locuișitorilor din aceste două orașe. Măsura este binevenită și apreciată atit de conducătorii de vehicole, cit și de pietoni și mai ales de locatarii arterelor aglomerate care la orice oră din zi sau din noapte vor putea lucra și se vor putea odihni in liniște. Pentru buna desfășurare a circulației în noile condiții au fost luate măsuri din vreme. Astfel, la intrările și ieșirile din orașele Galați și Brăila au fost montate panouri prin care se aduce la cunoștința conducătorilor de vehicola interacted claxonatului. Au fost ținute ședințe cu toți conducătorii de vehicole, cu care prilej au primit indicații cu privire la modalitățile de circulație în condițiile interzicerii claxonatului. O intensă muncă de lămurire au dus organele de miliție și deputații sfaturilor populare cu populația din orașele Galați și Brăila in vederea explicării regulilor de circulație și obligația de a le respecta cu rigurozitate. Prin metode și forme variate ca: afișe pliante, diapozitive la cinematografe, prin stațiile de radioamplificate toți locuitorii orașelor Galați și Brăila au luat cunoștință că începind cu data de 1 iulie claxonatul a fost interzis. Organele de Miliție au luat și alte măsuri. Astfel, la intersecțiile de pe străzile aglomerate au fost marcate vizibil locurile de trecere pentru pietoni, plantarea de semne de circulație etc. De astăzi claxonatul a fost interzis. Se cere din partea conducătorilor de vehicole, auto, moto și hipo, a bicicliștilor mai multă atenție, mai multă grijă in timpul circulației pe străzi, respectarea cu strictețe a regulilor de circulație. Din partea pietonilor se cere mai multă atenție la traversarea străzilor, care trebuie să se facă, pe arterele aglomerate numai la intersecții prin locurile marcate. Prin interzicerea claxonatului avem mai multă liniște — nu trebuie insă să uităm nici o clipă că este necesară și mai multă atenție. nsfrulut spectacolul Dintre reușitele certe care au definit faza regională a celui de-al VII- lea concurs, mentă a fi menționată apariția in cadrul programelor de brigadă a unor originale și variate modalități artistice de realizare a conținutului de idei. Instructorii brigăzilor artistice de agitație prezente la faza regională, au înțeles că un conținut tematic valoros își află rezonanța dorită în conștiința spectatorului atunci cînd este transpus într-o idee artistică corespunzătoare. Conștienți de această cerință majoră a genului și finind seama și de experiențele artistice mereu sporite ale publicului spectator, instructorii de brigadă s-au străduit și au reușit in cea mai mare parte să găsească idei artistice valoroase, modalități scenice interesante și originale care să pună în valoare conținutul de idei, modalități artistice capabile să transmită mesajul etico-artistic al spectacolului. Exemplele sînt numeroase și vom cita cîteva din ele. Astfel, brigada artistică de agitație a Fabricii de conserve Zagna Vădeni aduce pe scenă o poveste adevărată sub titlul „Fratele cu trei surori" în care fratele e „prețul de cost", iar surorile „întrecerea socialistă", „productivitatea muncii", și „calitatea". Fabulația e subordonată simbolic ideii că cele trei surori mai mari își dau cu toate silința să corecteze mereu frățiorul, care contrar legilor obișnuite, cu cit se dezvoltă, se micșorează. Acest lucru capătă o puternică forță de sugestie de felul cum operează în producție punerea în valoare a întrecerii, a productivității și a calității. Programul brigăzii I.T.G. — „La douăzeci de primăveri" se desfășoară sub semnul simbolului primăverilor ce au înflorit peste viața noastră după eliberare. Simbolul primăverii și a similitudinii înnoirii vieții cu înnoirea naturii este purtat de o rîndunică cu o ramură înflorită în cioc, care planează pe fundalul de-a lungul întregului spectacol. Brigada artistică a căminului cultural Cuza-Vodă cu programul „La braț cu agrotehnica" debutează în scenă cu experiența brigăzii din coperțile unui manual agrotehnic uriaș care domină din , fundal desfășurarea întregului spectacol. Sugestia e evidentă rezultatele obținute de colectiviștii din Cuza-Vodă, rezultate cîntate în brigadă, sunt rodul multor cunoștințe dobindite din cartea agrozootehnică care a pătruns tot mai mult în preocuri ale colectiviștilor. Brigada căminului cultural din Roșcani a pus în valoare în spectacolul „Adevărul despre porumb", virtuțile de prefigurare a unei interesante idei artistice. Sub pretextul unui proces intentat porumbului de către discută, costreiul, pălămida și alte buruieni dăunătoare, care se pling că nu mai pot trăi din cauza porumbului ce a cuprins tot cîmpul, se scoate in relief lupta omului pentru fertilizarea solului, pentru distrugerea buruienilor dăunătoare, avînd ca rezultat sporirea recoltelor de porumb. Simbolurile cu care se operează sînt fericit alese: spre exemplu martor al buruienilor este adusă cioara (din aceeași sferă a celor ce produc pagube) în timp ce porumbul aduce ca apărător în proces, brigada artistică de agitație exponent al omului harnic și muncitor. In fața unor atari simboluri, ficțiunea scenică a procesului se destramă topindu-se în pregnanta idee artistică ce a generat realizarea spectacolului. Sau programul brigăzii căminului cultural Găiseanca care se desfășoară sub o sugestivă înșirare de mici panouri, cu o tăietură modernă, ce coboară de sus odată cu apariția brigăzii. Panourile pe care sunt însemnate realizările obținute in diversele sectoare de activitate al gospodăriei rămân de-a lungul spectacolului ca o sinteză grăitoare a celor ce au obținut colectiviștii, sinteză ce e amplificată de ultimul panou ce poartă pe el concluziv ideea: „Total — belșugul". Brigada artistică de agitație Laminorul — Galați a apelat la ideea de sinteză concretizată și in titlul „La noi timpul se măsoară în laminare". Această ideie revine consecvent, ca un leit-motiv de-a lungul întregului spectacol, în sensul că răspunsul la timpul material nu se dă în unități de măsură obișnuite (minute, ore, ■ zile, etc.) di in cantitatea și calitatea laminatelor realizate in timpul respectiv de harnicii laminatori gălățeni. Nu este lipsită de interes ideea artistică a spectacolului brigăzii de agitație G.A.S . Odobești care in spectacolul „Avem și noi televizor" sub pretextul cumpărării unui televizor pentru clubul gospodăriei, aduce pe scenă ecranul unui televizor uriaș prin intermediul căruia, ca printr-un veritabil ecran de televizor, prezintă, cinematic, o serie de realizări ale viticultorilor din Odobești. MANOLE BRAIDEȘ Casa regională a creației populare Galați (continuare in pag. a IlI-a) Marți, în Ziua învățătorului, a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine. In marea sală de marmură se aflau învățători și profesori cu o veche activitate, care au educat numeroase generații de oameni, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învățămîntului în țara noastră. Cei prezenți au salutat cu îndelungi și puternice aplauze intrarea în sală a tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, exprimîndu-și sentimentele de dragoste, recunoștință și încredere fața de partid și guvern. Erau de față tovarășii Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Costin Nădejde adjunct al Ministrului învățămîntului. Se dă citire decretelor privind conferirea titlului de „învățător emerit al Republicii Populare Romîne", „Profesor emerit al Republicii Populare Romîne", „Ordinul Muncii", clasa III-a și Medalia Muncii unor Învățători și profesori din învățămîntul de cultură generală și din învățămîntul profesional și tehnic. Rind pe rînd învățători și profesori primesc de la președintele Consiliului de Stat înalte distincții. Ei mulțumesc în cuvinte emoționante conducerii partidului și statului, personal tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru această înaltă prețuire a activității lor. A luat apoi cuvintul tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej care, din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român,, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri, a felicitat călduros pe învățătorii și profesorii cărora le-au fost conferite înaltele distincții. Arătînd că ele exprimă marea prețuire pe care partidul și guvernul o acordă învățătorimii noastre, corpului didactic, tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej a spus „Cine nu-și amintește cu emoție de învățătorul care i-a pus întîia oară condeiul în mină, l-a învățat să scrie și să citească, îndreptîndu-i primii pași pe calea științei de carte. Desigur, părinților le este plăcut să se mândrească cu copiii lor. Dar acela care duce greul acela care întilnește și e chemat să modeleze caractere atit de diferite, firi atit de deosebite, este învățătorul. Partidul și guvernul, care au prețuit întotdeauna activitatea dumneavoastră didactica — a spus in continuare tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — au convingerea că și în viitor cadrele didactice își vor îndeplini nobila lor misiune: de a pregăti omul de miine, omul societății socialiste, omul societății comuniste. Nu mă îndoiesc că veți fi la înălțimea acestei misiuni. încă o dată, din toată inima, vă felicit". învățătorii și profesorii prezenți la solemnitate au primit cu căldură și entuziasm cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luind cuvîntul, învățătorul emerit Teodor Bolea, din Galați, a spus : „Mă uit la șirul lung al celor 40 de ani care au trecut de cînd — ca proaspăt absolvent al școlii normale— pășeam pentru prima dată pragul școlii în care urma să lucrez, școală de țară, improvizată, cu pămînt pe jos, avînd doar o singură clasă. Am găsit aici o mină de copii slabi și prost îmbrăcați, dar avînd în ochi licărul inteligenței sănătoase, al dorinței de a învăța carte". Amintind in continuare marile greutăți pe care le întîmpinau odinioară școala și slujitorii ei, vorbitorul a spus : „Astăzi, eu și colegii mei din regiunea Galați, ca și cei de pe întregul cuprins al patriei noastre, lucrăm in condiții cu totul noi. Localuri sănătoase, clase spațioase, laboratoare, săli de sport și atîtea altele, ne stau la dispoziție. Asemenea condiții de muncă, precum și condițiile de trai ce ne sunt asigurate prin grija partidului, faptul că astăzi învățătorul se bucură de stimă și apreciere sporesc elanul și pasiunea învățătorului în îndeplinirea nobilei sale misiuni. Oglindind grija permanentă a partidului și guvernului pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale celor ce muncesc, recenta hotărîre a C. C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la majorarea salariilor, constituie un imbold în munca noastră" „Distincțiiile acordate nouă astăzi sînt o dovadă a înaltei aprecieri pe care partidul și guvernul o acordă muncii de făurire a omului nou— a spus în cuvîntul său profesorul emerit Vasile Popeanga, de la Școala pedagogică din Arad. Eu lucrez într-o școală care formează viitori învățători. Adeseori în clasă arătăm elevilor noștri cită deosebire există intre munca și viața omului de la catedră din anii noștri față de trecut. Arătînd că altădată tinerii absolvenți ar fi bătut drumurile în căutarea unui post în învățămîrt, și dacă l-ar fi găsit ar fi trebuit să lupte cu nenumărate greutăți, vorbitorul a spus în continuare : „Astăzi, absolvenții institutelor și școlilor pedagogice au locul asigurat în invățămînt, sînt așteptați in școli cu căldură și dragoste, sînt sprijiniți să muncească și să-și înjghebeze viața în condiții pe care noi nici nu le-am visat". In încheierea cuvîntului lor vorbitorii au mulțumit cu căldură partidului, guvernului și personal tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru înalta apreciere au asigurat în numele celor distinși, a colegilor lor, că vor munci cu toate forțele pentru a-și îndeplini misiunea încredințată de partid, de a pregăti tineretul chemat să participe la opera măreață de construire a noii societăți, de a-1 educa in spiritul dragostei și devotamentului față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului.. La sfîrșitul solemnității conducătorii de partid și de stat au ciocnit un pahar de șampanie cu cei prezenti. In aplauzele entuziaste ale asistentei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat celor distinși sănăta*te, ani îndelungați de viață, noi succese in munca lor. (Agerpreș). Cu prilejul Zilei învățătorului Solemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine ale R. P. Romíne In regiunea Galați In toate orașele și raioanele regiunii Galați au avut loc, la 30 iunie, adunări festive și manifestări cultural-artistice închinate Zilei învățătorului din R. P. Romînă. Evenimentul a prilejuit o caldă manifestare de dragoste și prețuire pentru munca neobosită și de mare răspundere a celor care au sarcina să călăuzească generațiilor tinere primii pași spre viitor. Pionierii și elevii, în ținută de sărbătoare, au inundat sălile de festivități, aducind emoția și bucuria pe chipurile celor prezenți. Ei au mulțumit Partidului Muncitoresc Romin pentru condițiile deosebite de învățătură ce le-au fost create, primilor dascăli ce le înaripează mintea cu știința de carte cărora le-au dăruit flori și le-au închinat versuri. In patria noastră in anii puterii populare prin grija partidului, invățămîntul de toate gradele, a luat mare dezvoltare. Numai în anul școolar 1963—1964, în învățămîntul de toate gradele au fost cuprinși peste 3.800.000 copii și tineret. In regiunea Galați, numărul de săli noi de clasă crește numai in acest an cu 286 și sînt în construcție 35 laboratoare noi. Pentru mobilier și materiale didactice s-a acordat suma de 8 milioane lei — cu un milion mai mult față de anul trecut și se prevede reamenajarea și dotarea unui mare număr de școli și săli de clasă vechi. La festivitatea ce a avut loc la Galați, in sala Teatrului muzical, au luat parte cadre didactice din invățămintul general de 8 ani și mediu. Au participat de asemenea, reprezentanți ai organelor de partid și de stat, ai organizațiilor obștești etc. Despre importanța zilei de 30 iunie — Ziua Învățătorului din R. P. Romînă a vorbit tovarășul Stain Alecu, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Galați. De Ziua învățătorului au fost distinși cu titlul de „Profesor emerit“: profesoara Emanuela Stroie, de la Școala medie nr. 4 din Galați și profesorul Gheorghe Chiricuță, de la Școala medie nr .1 din Galați, și cu titlul de „învățător emerit" învățătorii: Ruxanda Teodora, de la Școala nr. 14, Sebastiana Turcu, de la școala nr. 25, Teodor Bolea, de la școala nr. 20 și Aglaia Radu de la școala nr. 21 din Galați. Cu același prilej au primit „Ordinul Muncii" clasa a IlI-a profesorii: Andrei Niculescu, directorul Școlii medii nr. 3 din Brăila, Mihai Costache, de la Secția invățămînt a Sfatului popular regional și educatoarea Ioana Grosu de la grădinița de copii „Progresul" din Brăila, iar „Medalia Muncii“, învățătoarea Victoria Balaban, de la Școala generală de 8 ani din comuna Osmanu, raionul Brăila ; învățătoarea Tasia Popa, de la grădinița sezonieră din Odobești, raionul Focșani; învățătoarea Alexandrina Vîrlan, de la Școala generală de 8 ani din comuna Independența, raionul Galați; învățătoarea Domnica Votea, de la Școala generală de 8 ani din comuna Răcoasa, raionul Panciu; Profesorul Vasile Silișteanu, de la Școala medie nr. 1 din Galați, învățătoarea Gherghina Pohrib, de la Școala generală de 8 ani nr. 21 din Galați; învățătorul Constantin Hîncu, de la Școala generală de 8 ani din comuna Biliești, raionul Focșani, profesorii Stela Dumitrescu, Victoria Florea, Nicolae Ivanov, Elena Mateescu, Dumitru Oțeleanu, Constanța Rășcanu și Petre Ștefan, de la Școala medie nr. 3 din Brăila. La Galați, Brăila, și in celelalte localități din regiune unde s-au desfășurat asemenea festivități, un număr de 71 profesori și învățători din școlile medii și generale de ani au primit diplome și insigne de 8 „Profesori fruntași" și „învățători fruntași", iar alte 58 cadre didactice premii speciale în bani, acordate de Ministerul învățămîntului și invățămînt a Sfatului popular Secția regional. La toate aceste manifestări au luat parte, ca invitați, studenții anului III ai Institutului pedagogic de 3 ani din Galați — cea mai tînară promoție de profesori din următorul an de Invățămînt.. La Focșani, în mijlocul sărbătoriților, a fost invitat scriitorul Șerban Nedelcu, care a vorbit despre romanul său „învățătorii". După festivitățile închinate „Zilei învățătorului“ au urmat programe artistice la care și-au dat concursul actori ai Teatrelor de stat din Galați și Brăila, Teatrului muzical și Orchestrei simfonice de stat din Galați, și au avut loc excursii la Dunăre și la stațiunea climaterică Soveja. VICTORIA BALABAN, învățătoare comuna Osmanu, raionul Brăila decorată cu Medalia muncii DUMITRU OȚELEANU, profesor școala medie nr. 2 Brăila decorat cu Medalia muncii CONSTANTIN HINCU, directorul școlii de 8 ani din comuna Buești, raionul Focșani decorat cu Medalia muncii GHERGHINA POHRIB, învățătoare școala de 8 ani nr. 21, Galați decorată cu Medalia muncii MARIA SOLOMON, directoarea școlii de 8 ani din satul Hanul Conache, raionul Galați învățătoare fruntașă DOMNICA VOICU, profesoară școala de S ani din comuna Răcoasa raionul Panciu decorată cu Medalia muncii