Viața Nouă, aprilie-iunie 1965 (Anul 21, nr. 6318-6394)
1965-04-01 / nr. 6318
Proletari din f$efe tarife, unifUväl Örgani al'Comitetului'regionaliPMR.'si'a Sfatului popular regional Galați ANUL XXI. Nr. 6318 JOI 1 APRILIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI Plantarea viilor și pomilor fructiferi PROBLEMĂ ZILEI Este cunoscut faptul că spre deosebire de celelalte plante agricole, vița de vie crește și rodește zeci de ani pe același loc. De aceea, ținînd seama că o plantație de vie se înființează odată pentru 60—70 de ani, trebuie să se ia de la început toate măsurile tehnice și organizatorice pentru a se asigura reușita deplină a acestei importante lucrări. Realizarea de recolte mari și de calitate superioară se poate asigura numai dacă la înființarea viei se iau măsurile cuvenite pentru alegerea și organizarea corectă a terenului, plantarea soiurilor valoroase și de mare randament prevăzute în harta raionării și aplicarea unei agrotehnici înaintate, atît la lucrările de înființare cît și la cele de întreținere a plantației. In această direcție în documentele Congresului al III-lea al P.M.R. se arată că ... „Noile plantații se vor amplasa în primul rând în bazinele pomicole și viticole, pe baza lucrărilor de zonare a producției agricole și a raionării solurilor, și numai pe terenuri în pantă, erodate, pe terenurile nisipoase care nu pot fi valorificate în mod economic prin alte culturi". Aplicînd în viată aceste învățăminte, numeroase cooperative agricole de producție au plantat an de an însemnate suprafețe de vii pe terenuri improprii culturilor cerealiere. Astăzi se pot vedea plantații de vii nu numai în podgoriile consacrate ci și pe dealurile odinioară sterpe din raioanele Bujor, Galați și Tecuci cît și pe nisipurile zburătoare din raioanele Galați, Făurei și Brăila. Viața a dovedit din plin justețea acestor măsuri. Este destul să amintim că, cooperativele agricole de producție din comuna Băleni, raionul Bujor și „Grivița roșie“ din comuna însurăței, raionul Brăila au realizat venituri de peste 2.000.000 lei din viile plantate pe dealuri terasate sau pe nisipuri. De aceea, numai în anul 1965 potrivit planului de roicroraionare se vor mai planta peste 3.000 hectare în unitățile agricole socialiste care încă din toamnă s-au îngrijit să execute desfundatul terenului, lucru esențial la înființarea unei plantații de vii. Acum, în primăvară, au mai rămas însemnate lucrări de care trebuie neapărat să se țină seama. Pichetatul terenului, de exemplu se face cu scopul ca fiecare butaș plantat să aibă spațiu egal de dezvoltare, aceleași cantități de materii hrănitoare, de lumină, aer, căldură etc. Spațiul egal uniformizează vegetația și producția vitelor, ușurînd totodată și executarea lucrărilor de întreținere. In ceea ce privește distanța, aceasta trebuie să se facă potrivit planului de microraionare care se găsește la sediul fiecărei unități cultivatoare de viță de vie. La pichetat e necesar să se țină seama de direcția în care orientăm rîndurile fată de punctele cardinale cît și de înclinarea terenului. Cînd pichetatul se face în pătrat nu e nevoie de acest lucru, pe rînd și între distantele între vitele locurile plane rînduri fiind egale, rîndurile trebuie orientate in direcția N—S, expunind astfel tot timpul zilei vitele in bătaia soarelui, lucru foarte important în cultura vitei de vie. La lei se poate proceda și pe dealurile cu pante dulci. Atunci însă cind plantația se face pe coaste, mai repezi rîndurile trebuie dispuse de-a curmezișul lor. In acest fel butucii de vie vor opune o oarecare rezistentă alunecărilor de pămint, iar prin modul de executare a prașilelor scurgerile la vale vor fi oprite. In ceea ce privește gropile acestea trebuie făcute odată cu plantarea pentru a nu se întări pămintul scos și nici pereții gropii mai ales în terenurile argiloase. Gropile nu trebuie să fie mai adinci de 35—40 cm. și late atît cit intră piciorul unui om. La plantat, după ce butașul a fost fasonat trebuie să se țină seama de punctul de altoire. Pe locurile plane aceasta trebuie să fie deasupra pămîntului iar pe coaste, unde pămîntul mărunțit este tîrît la vale de apa ploilor ,vitele se plantează cu punctul de altoire mai jos de nivelul solului cu 5—8 cm. Prin văi, unde, dimpotrivă, pămîntul se adună de pe coaste, vitele se plantează mai sus cu 5—8 cm. Deosebit de important însă este organizarea muncii deoarece la plantare se fac multe lucrări în același timp ca : examinarea și fasonarea vitelor, mocirlitul, săpatul gropilor, distribuirea vitelor în gropi, plantarea propriu zisă, punerea primului strat de pămînt și bătătorirea lui, punerea gunoiului, umplerea gropii, mușuroitul etc. De aceea, la executarea lucrărilor respective trebuie repartizați oameni îndemnatici care posedă cunoștințe în acest domeniu. In ceea ce privește plantarea pomilor, acolo unde lucrarea nu s-a făcut in toamnă trebuie să se continue cu multa intensitate în prezent. In afară de plantările în masiv trebuie să se ducă o muncă de îndrumare pentru plantarea pomilor pe lângă fiecare gospodărie personală din mediul rural și chiar orășenesc, acolo unde acest lucru permite, știut fiind faptul că pe lângă fructele pe care le obținem pomii înfrumusețează foarte mult mediul înconjurător. Acest lucru se impune mai ales că material săditor se găsește la toate consiliile agricole raionale. Un rol de seamă îl au aici specialiștii din unitățile agricole cultivatoare de vii și pomi care trebuie să urmărească îndeaproape executarea acestor lucrări, mai ales acolo unde vița de vie și pomii constituie o îndeletnicire relativ nouă. Consiliile agricole raionale, specialiștii din unități pot organiza schimburi de experiență și demonstrații operative privind efectuarea plantatului viței de vie și pomilor. Sunt toate condițiile ca această importantă lucrare să se facă în mod științific, de reușita ei depinzînd plantațiile viitoare de vii compacte din care să rezulte vinuri de calitate și în partizi mari. Citi ti în numărul de azi • Răspundere* în educarea tineretului : CONTRASTE (pag. a II-a) • Pe urma materialelor publicate (pag. a II-a) • In atentie — calitatea produselor (pag. a III-a) • Sport (pag. a II-a) • Să se pună capăt acțiunilor agresive ale S. U. A. în Vietnam (pag. a 4-a) • Congresul national al Confederației Generale a Muncii din Italia, (pag. a 4-a) • Din presa străină, (pag. a 4-a) • Neplăcerile lui Kasavubu... (pag. a 4-a) • Președintele de Gaulle l-a primit pe ambasadorul R.F.G. la Paris (pag. a 4-a) • Apariția unei crize interne în sinul guvernului vest-german. (pag. a 4-a) La Complexul de industrializare a lemnului Brăila Realizări, dar și rezerve nefolosite Procesele de fabricare a plăcilor aglomerate din lemn, a mobilei și chibriturilor, la Complexul de industrializare a lemnului din Brăila, cunoaște un înalt grad de automatizare. Oamenii, ale căror brațe se mișcă deasupra pupitrelor de comandă, urmăresc din ochi și cu ajutorul aparatelor de măsură și control, lemnul, care din forma lui inițială, trecut printr-un proces complex de fabricație, se transformă în plăci aglomerate sau în mobilă modernă. Prin faptul că aici se lucrează în condițiile tehnice cele mai avansate, muncitorii, inginerii și tehnicienii sînt preocupați continuu de ridicarea cunoștințelor profesionale, își organizează în așa fel munca incit volumul produselor fabricate să cunoască o creștere rapidă. Avînd la bază experiența anilor anteriori, colectivul de conducere a complexului, la indicația comitetului de partid, acordă o atenție deosebită organizării procesului de producție, acesta avînd aici un rol determinant în îndeplinirea planului. Pe baza studiilor întreprinse și a sarcinilor de plan (privind îndeosebi producția pentru export) au fost luate o serie de măsuri menite să condiționeze realizarea la timp și de bună calitate a produselor. Putem aminti, în acest sens, că paralel cu ridicarea calificării oamenilor, făcută prin cursurile de învățămînt profesional, problemă cheie în buna desfășurare a procesului de fabricație, se urmărește extinderea mecanizării și automatizării operațiilor în fiecare unitate. De exemplu, la secția de lăzi, din Serdaru, a fost mecanizată operația de încărcare a cherestelei în vagoane, iar pentru o mai bună păstrare a materialului lemnos a fost amenajat un depozit pentru bușteni și cherestea. La secțiile de mobilă din Galați și Brăila au fost elaborate scheme noi de croire a P.F.L.-ului melaminat și emailat pentru toate tipurile de produse, în vederea reducerii la maximum a pierderilor de material. In urma aplicării noilor sisteme de croire se economisesc anual 30.000 lei. Conducerea întreprinderii a luat măsuri eficiente și pe linia aprovizionării cu materiale. Asigurarea tuturor unităților și secțiilor cu materie primă, la timp și corespunzătoare fiecărui tip de produse, crează posibilitate oamenilor să-și realizeze angajamentele luate în consfătuirile de producție, iar în ultimă instanță să depășească sarcinile de plan. Renunțînd la alte exemple, trebuie să spunem că succesele obținute pînă în prezent dovedesc că la Complexul de industrializare a lemnului din Brăila organizarea judicioasă a muncii în fiecare sector de activitate își arată roadele. Planul producției globale pe lunile ianuarie-februarie a fost depășit cu 1,52 la sută, iar pe primele două decade din luna martie, producția globală a fost realizată în procent de 102,62 la sută la cea de marfă 100,10 la sută. Un merit deosebit al acestui colectiv constă în depășirea planului valoric al pentru primul producției pentru export, trimestru ax., cu 14,48 la sută. Acțiunile întreprinse pe linia îmbunătățirii calității au fost și ele încununate de succes. Producția de calitate A a atins procentul de 80,2 la sută, față de 70 la sută planificat. Ca urmare a îmbunătățirii calității plăcilor aglomerate, a mobilei, chibriturilor și altele, a crescut și rentabilitatea întreprinderii. Volumul beneficiilor a fost depășit cu 255.000 lei. Dar, cu toate succesele înregistrate, dintr-o recentă analiză efectuată la C.I.L. Brăila ne-am format ideea că rezervele pentru o mai bună organizare a procesului de fabricație nu s-au epuizat. Acest lucru ni-l confirmă însuși planul tehnic al întreprinderii, care prevede o serie de măsuri ce pot contribui în viitor la creșterea productivității muncii și reducerii prețului de cost. Pentru reducerea timpului de presare și a cheltuielilor pe tona de P.A.L. se va asigura extinderea utilizării întăritorului rapid la ambele secții P.A.L., ceea ce va contribui la reducerea prețului de cost cu 260.000 lei. Tot aici vor trebui luate în scurt timp măsuri pentru asigurarea acestor secții cu table de aluminiu corespunzătoare, întrucît se observă uneori că suprafețele plăcilor nu sînt complet plane. Pentru îmbunătățirea calității plăcilor în curînd va fi dată în exploatare o secție de cojire și spălare a lemnului de praf și alte impurități. In prezent, au fost alcătuite trei colective formate din specialiști, în scopul urmăririi modului cum sînt realizați indicatorii de calitate, pe produse, avînd menirea de a lua măsuri imediate de îmbunătățire a acestora. Paralel cu această măsură va trebui generalizată experiența înaintată acumulată de secți.; P.A.L. 1 (condusă de inginerul Radu Traian) pentru ca fiecare secție, printr-o bună organizare a procesului de fabricație, să se ridice la nivelul celor fruntașe. Consultînd graficele de urmărire a producției se observă oarecare diferență între realizările pe schimburi. Explicația trebuie căutată în faptul că în turele II și III asistenta tehnică e încă necorespunzătoare. O mai justă repartizare a cadrelor tehnice pe schimburi e absolut necesară și obligatorie și odată înfăptuită se va răsfrînge desigur în mod pozitiv asupra rezultatelor în producție. V. BÎRLA Cea de a doua presă de mare productivitate din cadrul Complexului de industrializare a lemnului din Brăila. Primăvara pe cîmpuri Bale vint. Un vint care vrea să fie si aspru. Primavara adevărată a inuir ziat se pare pe undeva. La Cooperativa agricolă de producție din Independența, și nu numai aici, startul tirziu al anotimpului n-a trezit decit îngăduință, încolo ? — Semănăturile din epoca inliia sunt in pămintt. Sămința a plecat din hambar și se află unde ii e locul. Recapitulăm împreună cu tovarășii din consiliul de conducere al cooperativei agricole : ovăzul, 20 hectare, semănat. Apoi mazărea boabe, 100 ha. (la cea păstăi am depășit planul cu 30 hectare, și avem in total 130), la lei și la lucerna cu 20 ha. (Și aici se cuvine o vorbă in plus : din 40 ha lucernă, 20 vor fi irigate). Sfecla de zahăr e in brazdă și ea. Cimpurile, in această primăvară târzie se înfățișează ochilor negre sau verzi, brăzdate de tractoarele roșii. Drumurile se încrucișează ici colo zghiate de fiarele plugurilor, cu urmele „Universalelor“ tipărite adinc in pămîntul săturat de ploi, încercăm să aflăm opinia tovarășului Gheorghe Croitoru, președintele producție cooperativei agricole de despre munca și zorul pe care cel mai tinăr anotimp al anului îl aduce întotdeauna pe ogoare . — Uite se termină luna martie, ne spune tovarășul Croitoru și gaia, am terminat la vreme cu insămințările prevăzute în epoca întîia. Totul a mers mai bine și mai simplu ca altădată. — Cum adică ? — Așa. Totul a fost mai simplu, mai altfel. Ați mers și ați văzut cimpul. El spune mai limpede ce am eu un aproape tot grid. Griul l-am grăpat mai bine de 1.370 ha. Cu întreținerea ogoarelor ne apropiem de sfîrșitul celor 2.690 ha. Terenul pentru floarea-soarelui a fost pregătit în totalitate. Cu viteza pe care o avem noi, în citeva zile vom fi gata. — Și lucrurile astea s-au făcut așa, mai simplu ca altădată ? — îl întrebăm pe tovarășul inginer Ion Vrînceanu. — E bine spus, parcă mai simplu. Nu înseamnă că n-am avut bătaie de cap. Eu cred că cele 30 tractoare, 18 semănători și mai ales oamenii din cele 2 brigăzi conduse de Gheorghe Munteanu și Vasile Dobre și-au spus cuvintul hotăritor aici. Merită să admiri priveliștea celor aproape 1.400 hectare de griu,date cu grapa și sapa rotativă. Un trup de pămint, masiv, verde, învățat de pe acum cu legănarea viatului. In curind potîrnichea se va putea ascunde in lege aici, iar peste citeva luni va stărui parte mirosul îmbietor in această scoală din cuptorul încins. al plinii Rîndurile de verdeață sînt drepte, fără greșuri, pămintu i îmbrăcat ca intr-o blană verde și mișcătoare. .. cui mină, piciorul cui dintre tractoriști au atins brazdele acestea pe care le văd miine galbene și grele, nemișcate in soarele de foc ? Poate au trecut cu cele 18 agregate pe aici Dumitru Tudorache, Alecu Ștefan sau știu eu Nicu Mihalache, Ion Banea. Oricare va fi fost dintre ei însă, treaba a ieșit bună, mulțumește pe deplin și rămâne ca lauda să vină în plinul ei după recoltare cind se va face numărătoarea definitivă a bobocilor. Eram de fată cind cineva a întrebat : — Tovarășe președinte ce tăcem cu cei 80.000 de butași de viță altoită — Cum, ce facem ? Avem nevoie, design. Pe coasta dealului Brăinei, acolo unde în urmă cu ani se puneau pe unde se putea pepeni vărateci, pentru că soarele bate drept, ca pe tobă, panta galbenă a fost hăcuită in curmeziș de-au luat-o năbădăile. Locul de odihnă al șerpilor ce se coceau aici prin iulie și august, s-a dus. Vine acum, începe acum domnia Muscatului, a Reginei viilor, a Coarnei negre. La terase, blindat cu mănuși și putoaică, tractoristul Petrică Grigoraș nivela arătura adîncă, brazdele tate, cetre au îngropat pentru totdeauna mărăcinișul văioagelor prilogite. Vîntul mușca parcă mai al dracului pe aici. Probabil că tăriile vinului se nasc astfel, altfel prea ar fi totul simplu și ușor. Terasele sînt late și coboară pînă la rădăcina dealului intr-un ritm gresc, calm, cu un drum bătut de oi mii și mii de ani in șir. Sînt gata pregătite 45 hectare pentru plantatul viei. Ținta ? Se va ajunge la 90 hectare. Va fi un șir de terase care, pornind de la dealul acesta al pepenilor vor ajunge pînă in comuna văratici alăturată, Piscu. Urile uriașe de verdeață, aruncate ca niște curcubeie ale rodniciei ce nu putea fi concepută altădată pe astfel de locuri. Oamenii s-au învățat să privească departe în vremea noastră. ILIE TANASACHE Tractoristul Petrică Grigoraș lucrînd la nivelarul terenului pentru amenajarea teraselor la cooperația agricolă de producție din comuna Independența. Plenara Comitetului regional de partid Ieri, a avut loc plenara Comitetului regional de partid Galați, care a dezbătut „Activitatea desfășurată de organizațiile de partid și conducerile administrative, pentru aplicarea în practică a măsurilor privind îmbunătățirea continuă a calității produselor și realizarea indicatorilor de plan pe trimestrul I 1965". La plenară au participat membrii și membrii supleanți ai Comitetului regional, precum și directorii și secretarii comitetelor de partid ai unor întreprinderi din regiune. Materialul prezentat plenarei de carte tovarășul Leonard Stoian, secretar al Comitetului regional de partid, cît și discuțiile purtate au scos în evidență rezultatele bune obținute în munca de îmbunătățire continuă a calității produselor și îndeplinirea planului de producție. In același timp au fost criticate lipsurile care se mai manifestă, făcîndu-se propuneri în vederea înlăturării lor. In încheiere a luat cuvîntul tovarășul Constantin Scarlat, membru al C.C. al P.M.R. prim-secretar al Comitetului regional de partid, care indicat sarcinile ce stau în fața orgaanelor și organizațiilor de partid, de sindicat și U.T.M. și conducerilor administrative ale întreprinderilor, vind activitatea ce o desfășoară prin vederea asigurării unei calități tot mai superioare a produselor și îndeplinirea la toți indicatorii a planului de producție pe 1965. Plenara a adoptat hotărîri corespunzătoare in problemele dezbătute. La începutul campaniei de împăduriri în lumina sarcinilor trasate de partid, I. F. Focșani, a avut de înpădurit în perioada planului de 6 ani, 1.515 ha în terenuri degradate și 2.207 ha în teren forestier. Datorită muncii depuse de lucrătorii silvici și măsurilor tehnico-organizatorice luate de conducerea întreprinderii, sub îndrumarea permanentă a organizației de partid, pînă la sfîrșitul anului 1964, colectivul de muncă al I. F. Focșani, a reușit să planteze cu diferite specii de arbori, 1.224 ha în teren degradat și 1.868 ha în teren forestier. O nouă campanie de împădurire va începe peste citeva zile. In anul acesta, ultimul an al sesenalului, avem de împădurit 700 ha, din care 330 ha în terenuri degradate. Pentru ca lucrările de împădurire să se desfășoare și în acest an în mod normal și la un înalt nivel, au fost luate măsuri corespunzătoare, încă de anul trecut, au fost recoltate semințele necesare (peste 10.000 kg), completarea cantităților de semințe pentru unele specii deficitare în raionul nostru, făcîndu-se prin procurarea din alte raioane și regiuni și chiar din import. S-au întocmit din timp, devizele pentru cultura pădurilor, iar terenul a fost pregătit cu maximum de exigență. Măsuri eficace s-au luat și pentru asigurarea materialului săditor în pepiniera centrală „Dumbrăvița" a întreprinderii noastre. Astfel, de la începutul anului și pînă la 12 martie, au fost pregătiți peste 300.000 de butași, care în ultimele zile au și început să fie transportați la șantierele de lucru. In vederea obținerii unor rezultate cît mai bune, la îndemnul organizației de partid, conducerea întreprinderii, a luat măsuri de a se organiza cursuri de calificare fără scoaterea din producție, frecventate de 32 de muncitori de la pepiniera centrală. Cu același simț de răspundere au fost pregătite mașinile și unelte, precum și condițiile de muncă și de trai pentru muncitorii care vor lucra pe fiecare șantier. Și în acest an, vom planta și semăna numai specii valoroase și repede crescătoare ca: molid, pin, plop, paltin și frasin, arbuști etc. In executarea lucrărilor pregătitoare pentru campania de împăduriri, s-au evidențiat în mod deosebit: ing. Virgil Rotaru, de la Ocolul silvic Gugești, ing. C. Hulban, de la Ocolul silvic Focșani și tehnicianul N. Beșleagă de la pepiniera „Dumbrăvița". Lucrările executate pînă acum, măsurile luate pentru buna organizare a muncii pe fiecare șantier de împădurire și sprijinul pe care îl vom primi și de data aceasta din partea organizațiilor U.T.M. și de pionieri în acțiunea patriotică de refacere și dezvoltare a pădurilor, sunt garanția că actuala campanie de împăduriri se va desfășura cu succes, ceea ce va contribui la depășirea planului de împăduriri ce i-a revenit în perioada 100 ha. întreprinderii noastre 1960—1965 cu circa Ing. LUCIA BOTEA, I. F. Focșani Au terminat însâmînatul florii soarelui Ieri ,în jurul orei 12, de la cooperativa agricolă de producție din comuna Victoria ,raionul Brăila nu s-a comunicat . Folosind din plin fiecare oră, fiecare zi bună de lucru, mecanizatorii de la Victoria au însămînțat floarea soarelui pe întreaga suprafață de 350 ha. Concomitent s-au lucrat cu sapa rotativă 1.280 hectare cultivate cu grîu, secară și orz. In prezent, cea mai mare parte a tractoarelor lucrează cu cuplurile de grape reglabile și polidiscurile la pregătirea ogoarelor de toamnă pentru însămînțatul porumbului și a celorlalte culturi tîrzii. Vitrină de sezon la magazinul „Romarta" din Galați. Măsuri pentru Îmbunătățirea deservirii pe litoral Cei ce își vor petrece în vara aceasta concediul de odihnă pe litoral vor avea la dispoziție noi unități comerciale. Punctul de atracție va constitui barul „Vraja Mării", al menajat în aer liber. La restaurantul „Cazino", care va servi îndeosebi specialități de pescărie, oaspeții vor beneficia de aer conditionat — în care scop se montează o instalație specială. Fostul resturant „Histria“ devine o elegantă cafenea. In holurile hotelurilor „Parc“, „Select", „Aurora", „Flora" vor funcționa baruri de zi. La Techirghiol își va începe activitatea, complet renovat, restaurantul „Zorile". Condiții mai bune de servire vor oferi celor ce se vor odihni pe malul mării, braseria de pe plaja de la Mangalia, precum și cafe-barul „Tomis", restaurantul și braseria „Victoria“, barul și restaurantul „Continental", de asemenea, renovate. Oaspeții Mangaliei vor avea la dispoziție un magazin alimentar deschis în tot timpul zilei, la Constanța unul le va sta la dispoziție și în cursul nopții, alte 22 de magazine de pe litoral vor funcționa câte 10 ore pe zi. Numeroase centre de pîine vor fi deschise și duminicile după-amiază. Vitrine în paște In noua arhitectură a orașului, vitrinele magazinelor, firmele luminoase și numeroase alte modalități de prezentare și popularizare a unităților comerciale, alături florile, arborii de trandafirii, și arbuștii ornamentali, dau o notă în plus de frumusețe și elegantă. Deși ultimele zile ale lui martie au fost mai aspre decit ne-am așteptat, făcîndu-ne să nu punem încă la păstrare hainele groase, primăvara își spune cu vigoare cuvîntul. Mugurii și-au adunat seva, au crescut, iar la unele specii de arbori și arbuști au apărut primele frunzulițe. Deci, primăvara își anunță cu adevărat sosirea. Acest lucru se vede și in vitrinele magazinelor din oraș, amenajate potrivit noului sezon. Din „oglinda“ magazinelor dispărut tradiționala sănioață trasă de cerbi, dar odată cu aceste artificii de ornament au fost retrase și mărfurile care atestau existența iernii. In locul lor au apărut, printre mărfurile de sezon — țesături din mătase și bumbac în culori vii și modele noi, stofe subțiri, confecții ușoare etc. — ghioceii și modalitățile de prezentare specifice primăverii. Ca în fiecare primăvară — mai bine zis ca în fiecare sezon — și anul acesta atrag atenția citeva noutăți. Pe mulți locuitori ai orașului nostru s-a cucerit exponatele industriei ușoare, prezentate în toamna anului trecut la Expoziția realizărilor economiei naționale de la București. Stofele, în culori variate — de menționat că anul cesta este mai bogat în astofe țesute în carouri discrete, ceea ce dă și specificul modei — țesături din mătase și bumbac în desene noi și culori vii-pastel, confecții cu o linie modernă și elegantă stau acum la dispoziția cumpărătorilor. Atrage atenția în acest început de sezon cald imprimeurile cord", „Zona“, „Rene „Renaturale", „Gherla" și multe altele. Pentru a da un aspect cit mai plăcut și atrăgător vitrinelor, O.C.L. Produse industriale și-a asigurat o bogată documentare tehnică și o corespunzătoare bază materială. Pe această linie se înscriu dotările vitrinelor cu manechine și utilaje, iar în viitorul cel mai apropiat această bază materială va fi mult îmbogățită, creindu-se condiții mai bune de prezentate a mărfurilor. Vitrinele orașului vor primi în lunile care vin noi aparate și utilaje, dintre care ne vor reține atenția citeva noutăți cum sînt: dispozitiv pentru fugă de lumină și pentru jocuri de lumină, dispozitiv automat de etalare a metrajelor etc. Măsurile luate de unitățile comerciale ale orașului Galați, privind amenajarea cît mai plăcută a vitrinelor in care să fie expuse ultimele noutăți ale industriei noastre socialiste, contractate de comerț, extinderea luminoase și încă firmelor multe altele asigură o informare mai completă a cumpărătorilor și în același timp contribuie la continua înfrumusețare a orașului. M. CREȚEANU