Viața Nouă, aprilie-iunie 1965 (Anul 21, nr. 6318-6394)

1965-04-01 / nr. 6318

Proletari din f$efe tarife, unifUväl Örgani al'Comitetului'regionaliPMR.'si'a­ Sfatului popular regional Galați ANUL XXI. Nr. 6318 JOI 1 APRILIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI Plantarea viilor și pomilor fructiferi PROBLEMĂ ZILEI Este cunoscut faptul că spre deo­sebire de celelalte plante agricole, vi­ța de vie crește și rodește zeci de ani pe­­ același­­ loc. De aceea, ținînd sea­ma că o­ plantație de vie se înființea­ză odată­ pentru 60—70 de ani, trebuie să se ia de la început toate măsurile tehnice și organizatorice pentru a se asigura reușita deplină a acestei im­portante lucrări. Realizarea­­ de recolte mari și de ca­litate superioară se poate asigura nu­mai dacă la înființarea viei se iau mă­surile cuvenite pentru alegerea și or­ganizarea corectă a terenului, plan­tarea soiurilor valoroase și de mare randament prevăzute în harta raionă­­rii și aplicarea unei agrotehnici înain­tate, atît la lucrările de înființare cît și la cele de întreținere a plantației. In această direcție în documentele Congresului al III-lea al P.M.R. se a­­rată că ... „Noile plantații se vor amplasa în primul rând în bazinele pomicole și viticole, pe baza lucrărilor de zonare a producției agricole și a raionării solurilor, și numai pe tere­nuri în pantă, erodate, pe terenurile nisipoase care nu pot fi valorificate în mod economic prin alte culturi". Aplicînd în viată aceste învățămin­te, numeroase cooperative agricole de producție au plantat an de an în­semnate suprafețe de vii pe terenuri improprii culturilor cerealiere. Astăzi se pot vedea plantații de vii nu numai în podgoriile consacrate ci și pe dea­lurile odinioară sterpe din raioanele Bujor, Galați și Tecuci cît și pe nisi­purile zburătoare din raioanele Ga­lați, Făurei și Brăila. Viața a dovedit din plin justețea acestor măsuri. Este destul să amintim că, cooperativele agricole de producție din comuna Bă­­leni, raionul Bujor și „Grivița roșie“ din comuna însurăței, raionul Brăila au realizat venituri de peste 2.000.000 lei din viile plantate pe dealuri tera­­sate sau pe nisipuri. De aceea, numai în anul 1965 potrivit planului de­­ roicroraionare se vor mai­ planta peste 3.000 hectare în unitățile agricole so­cialiste care încă din toamnă s-au în­grijit să execute desfundatul terenu­lui, lucru esențial la înființarea unei plantații de vii. Acum, în primăvară, au mai rămas însemnate lucrări de care trebuie nea­părat să se țină seama. Pichetatul te­renului, de exemplu se face cu sco­pul ca fiecare butaș plantat să aibă spațiu egal de dezvoltare, aceleași cantități de materii hrănitoare, de lu­mină, aer, căldură etc. Spațiul egal uniformizează vegetația și producția vitelor, ușurînd totodată și executarea lucrărilor de întreținere. In ceea ce privește distanța, aceasta trebuie să se facă potrivit planului de microraio­­nare care se găsește la sediul fiecărei unități cultivatoare de viță de vie. La pichetat e necesar să se țină seama de direcția în care orientăm rîndurile fată de punctele cardinale cît și de înclinarea terenului. Cînd pi­chetatul se face în pătrat nu e nevoie de acest lucru, pe­ rînd și între distantele între vite­le locurile plane rînduri fiind egale, rîndurile trebuie orientate in direcția N—S, expunind astfel tot timpul zilei vitele in bătaia soarelui, lucru foarte important în cultura vitei de vie. La lei se poate proceda și pe dealurile cu pante dulci. Atunci însă cind plantația se face pe coaste, mai repezi rîndurile trebuie dispuse de-a curmezișul lor. In acest fel butucii de vie vor opune o oare­care rezistentă alunecărilor de pă­­mint, iar prin modul de executare a prașilelor scurgerile la vale vor fi o­­prite. In ceea ce privește gropile acestea trebuie făcute odată cu plantarea pen­tru a nu se întări pămintul scos și nici pereții gropii mai ales în terenu­rile argiloase. Gropile nu trebuie să fie mai adinci de 35—40 cm. și late atît cit intră piciorul unui om. La plantat, după ce butașul a fost fasonat trebuie să se țină seama de punctul de altoire. Pe locurile plane aceasta trebuie să fie deasupra pă­­mîntului iar pe coaste, unde pămîntul mărunțit este tîrît la vale de apa ploi­lor ,vitele se plantează cu punctul de altoire mai jos de nivelul solului cu 5—8 cm. Prin văi, unde, dimpotri­vă, pămîntul se adună de pe coaste, vitele se plantează mai sus cu 5—8 cm. Deosebit de important însă este or­ganizarea muncii deoarece la planta­re se fac multe lucrări în același timp ca : examinarea și fasonarea vitelor, mocirlitul, săpatul gropilor, distribu­irea vitelor în gropi, plantarea propriu zisă, punerea primului strat de păm­înt și bătătorirea lui, punerea gunoiului, umplerea gropii, mușuroitul etc. De aceea, la executarea lucrărilor res­pective trebuie repartizați oameni îndemnatici care posedă cunoștințe în acest domeniu. In ceea ce privește plantarea po­milor, acolo unde lucrarea nu s-a fă­cut in toamnă trebuie să se continue cu multa intensitate în prezent. In afară de plantările în masiv tre­buie să se ducă o muncă de îndruma­re pentru plantarea pomilor pe lân­gă fiecare gospodărie personală din mediul rural și chiar orășenesc, aco­lo unde acest lucru permite, știut fiind faptul că pe lângă fructele pe care le obținem pomii înfrumusețează foarte mult mediul înconjurător. Acest lucru se impune mai ales că material sădi­­tor se găsește la­ toate consiliile agri­cole raionale. Un rol de seamă îl au aici specia­liștii din unitățile agricole cultivatoa­re de vii și pomi care trebuie să ur­mărească îndeaproape executarea a­­cestor lucrări, mai ales acolo unde vița de vie și pomii constituie o în­deletnicire relativ nouă. Consiliile agricole raionale, specia­liștii din unități pot organiza schim­buri de experiență și demonstrații o­­perative privind efectuarea plantatu­lui viței de vie și pomilor. Sunt toate condițiile ca această importantă lu­crare să se facă în mod științific, de reușita ei depinzînd plantațiile viitoa­re de vii compacte din care să rezul­te vinuri de calitate și în partizi mari. Citi ti în numărul de azi • Răspundere* în educarea tineretului : CONTRASTE (pag. a II-a) • Pe urma materialelor publicate (pag. a II-a) • In atentie — calitatea produselor (pag. a III-a) • Sport (pag. a II-a) • Să se pună capăt acțiunilor agresive ale S. U. A. în Vietnam (pag. a 4-a) • Congresul national al Confederației Generale a Muncii din Italia, (pag. a 4-a) • Din presa străină, (pag. a 4-a) • Neplăcerile lui Kasavubu... (pag. a 4-a) • Președintele de Gaulle l-a primit pe ambasadorul R.F.G. la Pa­ris (pag. a 4-a) • Apariția unei crize interne în sinul guvernului vest-german. (pag. a 4-a) La Complexul de industrializare a lemnului­ Brăila Realizări, dar și rezerve nefolosite Procesele de fabricare a plăcilor a­glomerate din lemn, a mobilei și chi­briturilor, la Complexul de industria­lizare a lemnului din Brăila, cunoaște un înalt grad de automatizare. Oame­nii, ale căror brațe se mișcă deasupra pupitrelor de comandă, urmăresc din ochi și cu ajutorul aparatelor de mă­sură și control, lemnul, care din forma lui inițială, trecut printr-un proces complex de fabricație, se transformă în plăci aglomerate sau în mobilă mo­dernă. Prin faptul că aici se lucrează în con­dițiile tehnice cele mai avansate, mun­citorii, inginerii și tehnicienii sînt preo­cupați continuu de ridicarea cunoștin­țelor profesionale, își organizează în așa fel munca incit volumul produse­lor fabricate să cunoască o creștere rapidă. Avînd la bază experiența anilor an­teriori, colectivul de conducere a­ complexului, la indicația comitetului de partid, acordă o atenție deosebită organizării procesului de producție, a­­cesta avînd aici un rol determinant în îndeplinirea planului. Pe baza studiilor întreprinse și a sarcinilor de plan (pri­vind îndeosebi producția pentru export) au fost luate o serie de măsuri menite să condiționeze realizarea la timp și de bună calitate a produselor. Putem aminti, în acest sens, că paralel cu ridicarea calificării oamenilor, făcută prin cursurile de învățămînt profesio­nal, problemă cheie în buna desfășu­rare a procesului de fabricație, se ur­mărește extinderea mecanizării și auto­matizării operațiilor în fiecare unitate. De exemplu, la secția de lăzi, din Ser­­daru, a fost mecanizată operația de încărcare a cherestelei în vagoane, iar pentru o mai bună păstrare a materia­lului lemnos a fost amenajat un de­pozit pentru bușteni și cherestea. La secțiile de mobilă din Galați și Brăila au fost elaborate scheme noi de croire a P.F.L.-ului melaminat și emailat pen­tru toate tipurile de produse, în ve­derea reducerii la maximum a pierde­rilor de material. In urma aplicării noilor sisteme de croire se economi­sesc anual 30.000 lei. Conducerea întreprinderii a luat mă­suri eficiente și pe linia aprovizio­nării cu materiale. Asigurarea tuturor unităților și secțiilor cu materie primă, la timp și corespunzătoare fiecărui tip de produse, crează posibilitate oame­nilor să-și realizeze angajamentele luate în consfătuirile de producție, iar în ultimă instanță să depășească sarcini­le de plan. Renunțînd la alte exemple, trebuie să spunem că succesele obținute pînă în prezent dovedesc că la Complexul de industrializare a lemnului din Brăi­la organizarea judicioasă a muncii în fiecare sector de activitate își arată roadele. Planul producției globale pe lunile ianuarie-februarie a fost depășit cu 1,52 la sută, iar pe primele două decade din luna martie, producția glo­bală a fost realizată în procent de 102,62 la sută la­ cea de­ marfă 100,10 la sută. Un merit deosebit al acestui colectiv constă în depășirea planului valoric al pentru primul producției pentru export, trimestru ax., cu 14,48 la sută. Acțiunile întreprinse pe linia îmbunătățirii calității au fost și ele în­cununate de succes. Producția de cali­tate A a atins procentul de 80,2 la sută, față de 70 la sută planificat. Ca urmare a îmbunătățirii calității plăcilor aglomerate, a mobilei, chibriturilor și altele, a crescut și rentabilitatea între­prinderii. Volumul beneficiilor a fost depășit cu 255.000 lei. Dar, cu toate succesele înregistrate, dintr-o recentă analiză efectuată la C.I.L. Brăila ne-am format ideea că re­zervele pentru o mai bună organizare a procesului de fabricație nu s-au e­­puizat. Acest lucru ni-l confirmă însuși planul tehnic al întreprinderii, care prevede o serie de măsuri ce pot con­tribui în viitor la creșterea productivi­tății muncii și reducerii prețului de cost. Pentru reducerea timpului de pre­sare și a cheltuielilor pe tona de P.A.L. se va asigura extinderea utiliză­rii întăritorului rapid la ambele secții P.A.L., ceea ce va contribui la redu­cerea prețului de cost cu 260.000 lei. Tot aici vor trebui luate în scurt timp măsuri pentru asigurarea acestor secții cu table de aluminiu corespunzătoare, întrucît se observă uneori că suprafe­țele plăcilor nu sînt complet plane. Pentru îmbunătățirea calității plăcilor în curînd va fi dată în exploatare o secție de cojire și spălare a lemnului de praf și alte impurități. In prezent, au fost alcătuite trei co­lective formate din specialiști, în scopul urmăririi modului cum sînt rea­lizați indicatorii de calitate, pe produse, avînd menirea de a lua măsuri ime­diate de îmbunătățire a acestora. Pa­ralel cu această măsură va trebui ge­neralizată experi­ența înaintată acu­mulată de secți.; P.A.L. 1 (condusă de inginerul Radu Traian) pentru ca fiecare secție, printr-o bună organizare a pro­cesului de fabricație, să se ridice la nivelul celor fruntașe. Consultînd graficele de urmărire a producției se observă oarecare dife­rență între realizările pe schimburi. Explicația trebuie căutată în faptul că în turele II și III asistenta tehnică e încă necorespunzătoare. O mai justă repartizare­­ a cadrelor tehnice pe schimburi e absolut necesară și obli­gatorie și odată înfăptuită se va răs­­frînge desigur în mod pozitiv asupra rezultatelor în producție. V. BÎRLA Cea de a doua presă de mare productivitate din cadrul Complexului de industrializare a lemnului din Brăila. Primăvara pe cîmpuri Bale vint. Un vint care vrea să fie si as­pru. Primav­ara adevărată a inuir ziat se pare pe undeva. La Cooperativa agricolă de pro­ducție din Independența, și nu nu­mai aici, startul tirziu al anotim­pului n-a trezit decit îngăduință, încolo ? — Semănăturile din epoca inliia sunt in pămintt. Sămința a plecat din hambar și se află unde ii e locul. Recapitulăm împreună cu tova­rășii din consiliul de conducere al cooperativei agricole : ovăzul, 20 hectare, semănat. Apoi mazărea boabe, 100 ha. (la cea păstăi am depășit planul cu 30 hectare, și a­­vem in total 130), la lei și la lu­cerna cu 20 ha. (Și aici se cuvine o vorbă in plus : din 40 ha lucer­­nă, 20 vor fi ir­igate). Sfecla de zahăr e in brazdă și ea. Cimpurile, in această primăvară târzie se înfățișează ochilor negre sau verzi, brăzdate de tractoarele roșii. Drumurile se încrucișează ici colo zgh­iate de fiarele plugu­rilor, cu urmele „Universalelor“ tipărite adinc in pămîntul săturat de ploi, încercăm să aflăm opinia tova­rășului Gheorghe Croitoru­, pre­ședintele producție cooperativei agricole de despre munca și zorul pe care cel mai tinăr anotimp al anului îl aduce întotdeauna pe o­goare . — Uite se termină luna martie, ne spune tovarășul Croitoru și gaia, am terminat la­ vreme cu in­­sămințările prevăzute în epoca întîia. Totul a mers mai bine și mai simplu ca altădată. — Cum adică ? — Așa. Totul a fost mai simplu, mai altfel. Ați mers și ați văzut cimpul. El spune mai limpede ce am eu un aproape tot­ grid. Griul l-am grăpat mai bine de 1.370 ha. Cu întreținerea ogoarelor ne apropiem de sfîrșitul celor 2.690 ha. Terenul pentru floarea-soarelui a fost pregătit în totalitate. Cu viteza pe care o avem noi, în ci­­teva zile vom fi gata. — Și lucrurile astea s-au făcut așa, mai simplu ca altădată ? — îl întrebăm pe tovarășul inginer Ion V­rînceanu. — E bine spus, parcă mai sim­plu. Nu înseamnă că n-am avut bătaie de cap. Eu cred că cele 30 tractoare, 18 semănători și mai ales oamenii din cele 2 brigăzi conduse de Gheorghe Munteanu și Vasile Dobre și-au spus cuvin­­tul hotăritor aici. Merită să admiri priveliștea celor aproape 1.400 hectare de griu,­date cu grapa și sapa rotativă. Un trup de pămint, masiv, verde, învățat de pe acum cu legănarea viatului. In cur­ind potîrnichea se va putea ascunde in lege aici, iar peste citeva luni va stărui parte mirosul îmbietor in această scoală din cuptorul încins. al plinii Rîn­durile de verdeață sînt drepte, fără greșuri, pămintu­ i îmbrăcat ca intr-o blană verde și mișcătoare. .. cui mină, piciorul cui dintre tractoriști au atins brazdele aces­tea pe care le văd miine galbene și grele, nemișcate in soarele de foc ? Poate au trecut cu cele 18 agregate pe aici Dumitru Tudo­­rache, Alecu Ștefan sau știu eu Nicu Mihalache, Ion Banea. Ori­care va fi fost dintre ei însă, trea­ba a ieșit bună, mulțumește pe de­plin și rămâne ca lauda să vină în plinul ei după recoltare cind se va face numărătoarea definiti­vă a bobocilor. Eram de fată cind cineva a în­trebat : — Tovarășe președinte ce tă­cem cu cei 80.000 de butași de viță altoită­­ —­ Cum, ce facem ? Avem ne­voie, design. Pe coasta dealului Brăinei, a­­colo unde în urmă cu ani se pu­neau pe unde se putea pepeni vă­­rateci, pentru că soarele bate drept, ca pe tobă, panta galbenă a fost hăcuită in curmeziș de-au luat-o năbădăile. Locul de odihnă al șerpilor ce se coceau aici prin iulie și august, s-a dus. Vine acum, începe acum domnia Muscatului, a Reginei viilor, a Coarnei negre. La terase, blindat cu mănuși și putoaică, tractoristul Petrică Gri­goraș nivela arătura adîncă, braz­dele tate, cetre au îngropat pentru totdeauna mărăc­inișul văioagelor prilogite. Vîntul mușca parcă mai al dracului pe aici. Probabil că tăriile vinului se nasc astfel, alt­fel prea ar fi totul simplu și ușor. Terasele sînt late și coboară pînă la rădăcina dealului intr-un ritm gresc, calm, cu un drum bătut de oi mii și mii de ani in șir. Sînt gata pregătite 45 hectare pentru plantatul viei. Ținta ? Se va a­­junge la 90 hectare. Va fi un șir de terase care, pornind de la dea­lul acesta al pepenilor vor ajunge pînă in comuna văratici ală­turată, Piscu. Urile uriașe de ver­deață, aruncate ca niște curcu­­beie ale rodniciei ce nu putea fi concepută altădată pe astfel de locuri. Oamenii s-au învățat să priveas­că departe în vremea noastră. ILIE TANASACHE Tractoristul Petrică Grigoraș lucrînd la nivelarul terenului pentru a­­menajarea teraselor la cooperați­­­a agricolă de producție din comuna Independența. Plenara Comitetului regional de partid Ieri, a avut loc plenara Comitetu­lui regional de partid Galați, care a dezbătut „Activitatea desfășurată de organizațiile de partid și conduce­rile administrative, pentru aplicarea în practică a măsurilor privind îm­bunătățirea continuă a calității pro­duselor și realizarea indicatorilor de plan pe trimestrul I 1965". La plenară au participat membrii și membrii supleanți ai Comitetului regional, precum și directorii și se­cretarii comitetelor de partid ai unor întreprinderi din regiune. Materialul prezentat plenarei de carte tovarășul Leonard Stoian, se­cretar al Comitetului regional de partid, cît și discuțiile purtate au scos în evidență rezultatele bune obținute în munca de îmbunătățire continuă a calității produselor și în­deplinirea planului de producție. In același timp au fost criticate lipsuri­le care se mai manifestă, făcîndu-se propuneri în vederea înlăturării lor. In încheiere a luat cuvîntul tova­rășul Constantin Scarlat, membru al C.C. al P.M.R. prim-secretar al Co­mitetului regional de partid, care indicat sarcinile ce stau în fața orga­a­nelor și organizațiilor de partid, de sindicat și U.T.M. și conducerilor ad­ministrative ale întreprinderilor, vind activitatea ce o desfășoară pri­­n vederea asigurării unei calități tot mai superioare a produselor și în­deplinirea la toți indicatorii a planu­lui de producție pe 1965. Plenara a adoptat hotărîri corespunzătoare in problemele dezbătute. La începutul campaniei de împăduriri în lumina sarcinilor trasate de partid, I. F. Focșani, a avut de în­­pădurit în perioada planului de 6 ani, 1.515 ha în terenuri degradate și 2.207 ha în teren forestier. Dato­rită muncii depuse de lucrătorii sil­vici și măsurilor tehnico-organiza­­torice luate de conducerea întreprin­derii, sub îndrumarea permanentă a organizației de partid, pînă la sfîrșitul anului 1964, colectivul de muncă al I. F. Focșani, a reușit să planteze cu diferite specii de arbo­ri, 1.224­­ ha în teren degradat și 1.868 ha în teren forestier. O nouă campanie de împădurire va începe peste citeva zile. In anul acesta, ultimul an al sesenalului, avem de împădurit 700 ha, din care 330 ha în terenuri degradate. Pentru ca lucrările de împădurire să se desfășoare și în acest an în mod normal și la un înalt nivel, au fost luate măsuri corespunzătoa­re, încă de anul trecut, au fost re­coltate semințele necesare (peste 10.000 kg), completarea cantităților de semințe pentru unele specii de­ficitare în raionul nostru, făcîndu-se prin procurarea din alte raioane și re­giuni și chiar din import. S-au întoc­mit din timp, devizele pentru cultu­ra pădurilor, iar terenul a fost pre­gătit cu maximum de exigență. Mă­suri eficace s-au luat și pentru a­­sigurarea materialului săditor în pepiniera centrală „Dumbrăvița" a întreprinderii noastre. Astfel, de la începutul anului și pînă la 12 mar­tie, au fost pregătiți peste 300.000 de butași, care în ultimele zile au și început să fie transportați la șan­tierele de lucru. In vederea obținerii unor rezulta­te cît mai bune, la îndemnul orga­nizației de partid, conducerea între­prinderii, a luat măsuri de a se organiza cursuri de calificare fără scoaterea din producție, frecventate de 32 de muncitori de la pepiniera centrală. Cu același simț de răs­pundere au fost pregătite mașini­le și unelte, precum și condițiile de muncă și de trai pentru muncitorii care vor lucra pe fiecare șantier. Și în acest an, vom planta și se­măna numai specii valoroase și re­pede crescătoare ca: molid, pin, plop, paltin și frasin, arbuști etc. In executarea lucrărilor pregăti­toare pentru campania de împădu­riri, s-au evidențiat în mod deose­bit: ing. Virgil Rotaru, de la Oco­lul silvic Gugești, ing. C. Hulban, de la Ocolul silvic Focșani și teh­nicianul N. Beșleagă de la pepi­niera „Dumbrăvița". Lucrările executate pînă acum, măsurile luate pentru buna orga­nizare a muncii pe fiecare șantier de împădurire și sprijinul pe care îl vom primi și de data aceasta din partea organizațiilor U.T.M. și de pionieri în acțiunea patriotică de refacere și dezvoltare a pădurilor, sunt garanția că actuala campanie de împăduriri se va desfășura cu succes, ceea ce va contribui la de­pășirea planului de împăduriri ce i-a revenit în perioada 100 ha. întreprinderii noastre 1960—1965 cu circa Ing. LUCIA BOTEA, I. F. Focșani Au terminat însâmîn­atul florii soarelui Ieri ,în jurul orei 12, de la coope­rativa agricolă de producție din comu­na Victoria ,raionul Brăila nu s-a co­municat . Folosind din plin fiecare oră, fiecare zi bună de lucru, meca­nizatorii de la Victoria au însămînțat floarea soarelui pe întreaga suprafață de 350 ha. Concomitent s-au lucrat cu sapa rotativă 1.280 hectare cultivate cu grîu, secară și orz. In prezent, cea mai mare parte a tractoarelor lucrează cu cuplurile de grape reglabile și po­­lidiscurile la pregătirea ogoarelor de toamnă pentru însămînțatul porumbu­lui și a celorlalte culturi tîrzii. Vitrină de sezon la maga­zinul „Romarta" din Galați. Măsuri pentru Îmbunătățirea deservirii pe litoral Cei ce își vor petrece în vara a­­ceasta concediul de odihnă pe litoral vor avea la dispoziție noi unități comerciale. Punctul de atracție va constitui barul „Vraja Mării", a­­­l menajat în aer liber. La restauran­tul „Cazino", care va servi îndeosebi specialități de pescărie, oaspeții vor beneficia de aer conditionat — în care scop se montează o instalație spe­cială. Fostul resturant „Histria“ de­vine o elegantă cafenea. In holurile hotelurilor „Parc“, „Select", „Auro­ra", „Flora" vor funcționa baruri de zi. La Techirghiol își va începe acti­vitatea, complet renovat, restaurantul „Zorile". Condiții mai bune de ser­vire vor oferi celor ce se vor odihni pe malul mării, braseria de pe plaja de la Mangalia, precum și cafe-barul „Tomis", restaurantul și braseria „Vic­toria“, barul și restaurantul „Conti­nental", de asemenea, renovate. Oaspeții Mangaliei vor avea la dispoziție un magazin alimentar des­chis în tot timpul zilei, la Constanța unul le va sta la dispoziție și în cursul nopții, alte 22 de magazine de pe litoral vor funcționa câte 10 ore pe zi. Numeroase centre de pîine vor fi deschise și duminicile după-amiază. Vitrine în paște In noua arhitectură a o­­rașului, vitrinele magazi­nelor, firmele luminoase și numeroase alte modalități de prezentare și populari­zare a unităților comercia­le, alături florile, arborii de trandafirii, și arbuștii ornamentali, dau o­­ notă în plus de frumusețe și e­­legantă. Deși ultimele zile ale lui martie au fost mai aspre decit ne-am așteptat, făcîndu-ne să nu punem încă la păstrare hainele groase, primăvara își spu­ne cu vigoare cuvîntul. Mugurii și-au adunat seva, au crescut, iar la unele specii de arbori și arbuști au apărut primele frunzuli­țe. Deci, primăvara își anun­ță cu adevărat sosirea. Acest lucru se vede și in vitrinele magazinelor din oraș, amenajate potrivit noului sezon. Din „oglinda“ magazinelor dispărut tradiționala sănio­a­ță trasă de cerbi, dar oda­tă cu aceste artificii de or­nament au fost retrase și mărfurile care atestau existența iernii. In locul lor au apărut, printre măr­furile de sezon — țesături din mătase și bumbac în culori vii și modele noi, stofe subțiri, confecții u­­șoare etc. — ghioceii și modalitățile de prezentare specifice primăverii. Ca în fiecare primăvară — mai bine zis ca în fie­care sezon — și anul aces­ta atrag atenția citeva nou­tăți. Pe mulți locuitori ai orașului nostru s-a cuce­rit exponatele industriei u­șoare, prezentate în toam­­na anului trecut la Expozi­ția realizărilor economiei naționale de la București. Stofele, în culori variate — de menționat că anul cesta este mai bogat în a­­stofe țesute în carouri dis­crete, ceea ce dă și speci­ficul modei — țesături din mătase și bumbac în de­sene noi și culori vii-pas­­tel, confecții cu o linie mo­dernă și elegantă stau acum la dispoziția cumpă­rătorilor. Atrage atenția în acest început de sezon cald imprimeurile cord", „Zona“, „Rene „Re­na­turale", „Gherla" și multe altele. Pentru a da un aspect cit mai plăcut și atrăgător vitrinelor, O.C.L. Produse industriale și-a asigurat o bogată documentare tehni­că și o corespunzătoare bază materială. Pe aceas­tă linie se înscriu dotările vitrinelor cu manechine și utilaje, iar în viitorul cel mai apropiat această bază materială va fi mult îmbo­gățită, creindu-se condiții mai bune de prezentate a mărfurilor. Vitrinele orașu­lui vor primi în lunile care vin noi aparate și u­­tilaje, dintre care ne vor reține atenția citeva nou­­tăți cum sînt: dispozitiv pentru fugă de lumină și pentru jocuri de lumină, dispozitiv automat de eta­lare a metrajelor etc. Măsurile luate de unită­țile comerciale ale orașu­lui Galați, privind amena­jarea cît mai plăcută a vi­trinelor in care să fie ex­puse ultimele noutăți ale industriei noastre socialis­te, contractate de co­merț, extinderea luminoase și încă firmelor multe altele asigură o informare mai completă a cumpără­torilor și în același timp contribuie la continua în­frumusețare a orașului. M. CREȚEANU

Next