Viața Nouă, aprilie-iunie 1966 (Anul 22, nr. 6628-6704)

1966-04-01 / nr. 6628

ANUL XXII NR. 6628 VINERI 1 APRILIE 1966 4 PAGINI — 25 BAN! La cuptorul laminorului de tablă groasă al Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorg­hiu-Dej" de la Galați. ORAȘELE ȘI SATELE REGIUNII­­CÎT MAI FRUMOASE! Se cere mai multă exigență din partea gospodarilor raionului Bujor In întreaga regiune, acțiunea de gospodărire și in­fru­musețare a satelor și orașelor noastre se află in cen­trul atenției. Mii de locuitori sînt antrenati de către deputați, comisiile de femei, comitetele de cetățeni la acțiunile de interes obștesc. Pentru a vedea cum se desfășoară aceste lucrări, am întreprins un raid in raionul Bujor. Aflăm din relatarea tovară­șului Gheorghe Pripidel, in­structor al Comitetului execu­tiv al Sfatului popular raional Bujor, că s-au folosit pentru intensificarea acestei acțiuni și alte forme în afara muncii cu deputații și comisiile de fe­mei. Dintre acestea merită a fi amintite chemările la întrecere, lansate de comunele Tudor Vladimirescu, Drăgușeni și Măstăcani, comunelor înveci­nate An­alizînd stadiul lucrărilor de înfrumusețare și gospodări­re, înainte de toate trebuie a­­mintit exemplul nu tocmai bun pe care îl oferă celorlalte co­mune reședința de raion, comu­na Bujor. Centrul comunei este frumos. Aici se execută lucrări la peluze, plantări de flori și arbuști. Insă pe măsură ce ne îndreptăm spre marginile comu­nei, se pot observa trotuare denivelate, șanțuri necurățate, peluze în număr foarte mic. Nu-i de mirare deci, că am întilnit situații similare și în comunele Berești, Bălăbănești și altele. In comuna Berești s-au plantat flori, dar numai în fața sfatului popular comu­nal. Gospodarii acestei comu­ne nici pînă astăzi nu s-au în­vrednicit să dea cu var gardu­rile, pomii, n-au reușit să cu­rețe șanțurile, să le reamena­­jeze. Oare cîteva flori și gro­pile săpate ce-și așteaptă pri­mii sosiți, de citeva zile pot fi­­ considerate acțiuni de înfru­musețare și gospodărire ? Ce așteaptă comitetul executiv al sfatului popular comunal ? în acțiunea de curățire și să­pare a șanțurilor, în tot raio­nul s-a făcut prea puțin (doar 38 930 metri liniari din 195 995 metri liniari planificați). Ac­țiuni mai recente în acest sens am semnalat în comuna Bănea­­sa, dar iarăși concentrate pe centrul comunei. Chiar comu­nele fruntașe pe raion cum sînt Vîrlezi, Crăiești, Tudor Vladi­­mirescu, Corni mai au încă porțiuni de șanțuri nesăpate și necurățate. In comunele raionului Bujor sînt prea puține flori. Din 15679 de trandafiri și arbuști planificați, pînă la 25 martie au fost plantați doar 5 030. Nu-i prea puțin ? Aflăm că nici în­­tr-o comună nu există răsad­nițe și nici nu s-au planificat a fi amenajate. Din această cauză locuitorii comunei se în­grijesc, fiecare cum poate, să crească flori. Comunele vizi­tate ne-au confirmat acest lu­cru. Nu e mai puțin adevărat că plantările de pomi au depășit de­­ mult indicii planificați. Nu­mai în afara comunelor au fost plantați pînă la 25 martie pes­te 13 000 de pomi. Trecînd pe șosea spre Vîrlezi, Crăiești, Bursucani, Balintești, Băneasa, Moscu sintemn însoțiți de plopii firavi încă. Cu mulți kilometri înainte de a intra în aceste co­mune se observă mina harnică de gospodar, care s-a îngrijit cu multă dragoste și pricepere. Impresia de comune bine gos­podărite, rezistă și după intra­rea spre centrul lor. Gardurile albe, podețele reparate, pelu­zele îngrijite, frumoase sunt realizările care nu pot fi trecute cu vederea. Trebuie însă intensificată ac­țiunea de îngrijire a drumuri­lor și ulițelor laterale și a ce­lor lăturalnice. Este datoria co­mitetelor executive ale sfaturi­lor populare din comunele ra­ionului Bujor să mobilizeze mai susținut locuitorii în această acțiune. Comune fruntașe ca Vîrlezi și Crăiești, Slivna, Tudor Vla­dimirescu, Băleni, Corni și mul­te altele se pot mândri pe bu­nă­­ dreptate cu deputații lor, cu comisiile lor de femei care știu să antreneze cetățenii în această direcție. Amintim prin­tre alții pe deputații Maria Plesnilă (circumscripția nr. 6), Vasile Zaharia (circumscripția nr. 5), Florea Costică (circum­scripția nr. 9), Steriana Ovide­­nie (circumscripția nr. 1), pe tovarășa Lenuța Plesnilă, pre­ședinta comisiei de femei, toți din comuna Vîrlezi sau pe to­varășii deputați Georgică Bra­­tu (circumscripția nr. 14), Țin­ca Patriche (circumscripția nr. 8), Mihai Bălan (circumscripția nr. 12), Andrei Sâlceanu (cir­cumscripția nr. 16) alături de Iulia Vasilache, membră a co­misiei de femei, locuitori ai comunei Crăiești care au știut să întreprindă în circumscrip­țiile lor și pe tot întinsul co­munelor acțiuni frumoase, uti­le, demne a fi urmate și de ceilalți deputați sau comisii de femei. Gospodarii pricepuți și har­nici iși îngrijesc comuna lor, primăvara. Tovarășii din con­ducerea Comitetului executiv al Sfatului popular al raionu­lui Bujor nu trebuie să uite a­­cest lucru. DAN PLĂEȘUI Pag­­a lll­a PORUMBUL— o cultură care poate da producții mai mari INTERVIUL NOSTRU Printre întreprinderile indus­triale ale regiunii noastre care în lunile primului trimestru din a­­cest an și-au îndeplinit exem­plar sarcinile de plan se numără și Uzina mecanică Galați. Ce rezerve și posibilități inter­ne au fost puse în valoare la a­­ceastă întreprindere pentru creș­terea producției și productivită­ții muncii ? Cum s-a organizat întrecerea socialistă în scopul îndeplinirii ritmice, lună de lună, decadă cu decadă a tuturor in­dicatorilor economici și finan­ciari ? Cu aceste întrebări ne-am a­­dresat unor cadre din condu­cerea Uzinei mecanice Galați. Tovarășul inginer DAN IILAVU, șeful serviciului plan, ne-a rela­tat despre modul de organizare a producției. — Incepînd din trimestrul IV 1965, ne spunea dînsul, am lan­sat în fabricație principalele pro­duse cu pondere din planul tri­mestrului I a.c., în scopul creă­rii decalajului optim între secți­ile primare — forjă, turnătorie și cele prelucrătoare — mecani­­că-montaj și construcții metali­ce. Pentru realizarea ritmică a planului,­­împreună cu serviciul dispecer-șef, am elaborat un­ gra­fic de urmărire a producției la nivelul prevăzut sectoarelor în care am eșalonarea fabricației principalelor produse contracta­te, în ordinea urgenței lor, asi­gurarea documentațiilor tehno­logice, lansarea S. D. V.-urilor, obținerea comenzilor de la be­neficiari și realizarea subansam­­blelor cu ciclu lung de execu­ție. Lansîndu-se simultan pentru luna curentă, atît planul produc­ției marfă care trebuie integral îndeplinit, cît și sarcinile de plan pentru următoarea lună, se creează condiții optime ca, în cadrul lunii planificate, să se a­sigure întreaga bază tehnico- ma­terială pentru realizarea în avans a planului din perioada imediat următoare. Acest plan, lansat de serviciul nostru, este susți­nut de către compartimentul dispecer șef, care elaborează grafice cu termene de execuție și asigură decalajul corespunză­tor între și fabricația pregătirea tehnologică directă a asamble­­lor și subasamblelor navale. — O altă metodă privind pla­nificarea și organizarea temeini­că a producției folosită de noi, în urma căreia am obținut rezul­tate bune, a intervenit în discu­ție tovarășul inginer MIHAIL ȘERBAN, directorul uzinei, este aceea că, pentru fiecare produs am deschis comenzi cantitățile minime de interne au realizat. Astfel de comenzi am deschis la întreaga producție marfă, ur­mărind în special produsele na­vale, de mare pondere a căror eventuală întîrziere privind li­vrarea lor ar provoca greutăți beneficiarilor noștri. De altfel, a­­ceastă metodă ne permite nouă să întreprindem analize eficiente pe linia prețului de cost reali­zat pe fiecare produs. Totodată, pentru realizarea sarcinii de be­neficii, care prezintă o­ creștere de 75 la sută în comparație cu anul precedent, am adoptat un plan de măsuri pe linia sporirii gradului de rentabilizare a pro­duselor. încă de la începutul lui 1966, au fost extrase toate pro­dusele nerentabile și repartiza­te spre studiu unor grupe de in­gineri și economiști, care au a­­nalizat în secții, pe repere, cau­zele nerentabilitații lor, stabilind noi soluții și tehnologii econo­micoase de execuție. Noi ne-am propus ca prin reducerea numă­rului de produse cu rentabili­tate scăzută să realizăm un be­neficiu în acest an în valoare de 500 000 lei. — După primul trimestru cum se prezintă îndeplinirea planu­lui pe sortimente ? — Acordînd o atenție deosebită realizării integrale a planului pe sortimente, ne-a spus în conti­nuare tov. M. Șerban, noi am reușit să respectăm integral ter­menele contractuale încheiate cu beneficiarii. Totuși, nu sîntem mulțumiți de rezultatele obținu­te pe linia îmbunătățirii calită­ții prod­­­selor și ritmicității pro­ducției !n primele două luni ale anului , i-am înregistrat cu două refuzuri în valoare de 15 000 lei. De asemenea, la secția me­canică și turnătorie, coeficien­tul de rebut se menține încă ri­dicat, iar unele piese depășesc consumul specific planificat. Cît privește ritmicitatea, decalajul între mecanică și montaj de cir­ca 15 zile nu este corespunză­tor. El nu poate asigura continui­tate pe întregul flux tehnologic. Pentru ridicarea nivelului tehnic al produselor noastre am­ stabi­lit ca, inginerii tehnologi o dată cu elaborarea tehnologiei să fie repartizați pe grupe de produse, avînd sarcina să asigu­re asistență tehnică și să aducă îmbunătățiri constructive pe par­cursul execuției pînă la omolo­garea asamblului respectiv, sau pînă la realizarea produsului fi­nit. Ritmicitatea o putem îmbu­nătăți prin creșterea gradului de utilizare a mașinilor — unelte din secția aprovizionare mecanică și printr-o ordonată a locu­rilor de muncă. — Ce ne puteți spune despre producția marfă vîndută și în­casată din trimestrul i ? — Indicatorul reprezentativ, care ilustrează cel mai bine ac­tivitatea economică și financiară a unei întreprinderi, îl constituie producția marfă vîndută și în­casată. In cadrul uzinei noastre, producția marfă vîndută și înca­sată s-a realizat ritmic în primul trimestru, ceea ce a dus la evi­tarea împrumuturilor restante și la creșterea mijloacelor circu­lante. Producția marfă vîndută și încasată o , urmărim prin pla­nificarea și programarea operati­vă a producției și prin livrarea la termenele stabilite a produse­lor contractate cu beneficiarii. Un rol hotărîtor în obținerea rezultatelor bune din primul tri­mestru l-a avut organizarea te­meinică a întrecerii socialiste, în cadrul căreia s-au stabilit cele mai importante obiective­­: în­deplinirea ritmică a sarcinilor de plan și îmbunătățirea conti­nuă a calității produselor. Avînd în vedere importanța pe care o acordă partidul nostru organizării și desfășurării între­cerii socialiste, ca formă supe­rioară de mobilizare a colecti­velor de muncă la realizarea sar­cinilor de plan, am adresat tov. Octavian Rîmniceanu, președin­tele comitetului sindicatului, ur­mătoarea întrebare : — Cum se ocupă comitetul sindicatului de buna organizare a întrecerii socialiste și cum sunt urmărite rezultatele obținute pe brigăzi, echipe și grupe de ma­șini ? — întrecerea am organizat-o pe baza Directivelor C. C. al P. C. R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialis­te. Pentru fiecare secție, în func­ție de specificul ei, am stabilit obiective concrete, reieșite din sarcinile noastre de plan pe primul an al cincinalului. Rezul­tatele le urmărim pe baza gra­ficelor și a situației realizării planului în cazul secțiilor și bri­găzilor, iar pentru grupele de mașini, evidența în întrecere se ține de către în vedere două maiștri, care au probleme deo­sebite : atingerea indicilor de utilizare a mașinilor-unelte și ca­litatea produselor. Pentru stimu­larea morală a evidențiaților în întrecerea socialistă, folosim di­ferite mijloace: popularizarea lor la gazetele de perete, înmî­­narea fanioanelor de „Eviden­țiat în întrecerea socialistă", iar la sfîrșitul fiecărui an acordăm titlul și steluța de fruntaș celor care timp de 11 luni s-au men­ținut evidențiați în întrecerea socialistă. D. BOURCEANU CUM SE PLANIFICĂ ȘI ORGANIZEAZĂ PRODUCȚIA LA UZINA MECANICĂ GALAȚI Anul acesta cooperativa agricolă de producție din Brăn­ești va cultiva cu porumb irigat 22 ha. Fotografia noastră a surprins un aspect de la săparea canalului principal de aducere a apei, care va avea o lungime de 775 m. Au terminat de însămînțat­­ întreaga suprafață cu floarea-soarelui Antrenați in întrecerea so­cialistă, mecanizatorii de la stațiunea de mașini și trac­toare Bărăganul au executat lucrări de calitate și la timp în cele 8 cooperative agricole de producție pe care le deser­vesc. Astfel pînă zilele trecute ei au terminat de însămînțat ce­le 1­970 hectare planificate cu floarea-soarelui. La executarea acestor lucrări, mecanizatorii au primit un ajutor prețios și din partea­ membrilor coopera­tori. Concomitent­­ul florii-soarelui, cu însămința­­mecanizato­rii din această stațiune au pre­gătit 6 000 hectare teren pe care urmează să se insămin­­țeze porumb. N. CIOBANU corespondent I Rămas bun! Ultima zi a lui martie. Deși o zi obișnuită, peronul gării are aspect sărbătoresc. Citeva zeci de cefe­riști pur­­tind in miini buchete de Hori s-au adunat in grupuri pe lișia de asfalt care se întinde paralel cu linia a treia. La capătul ei citiva instrumentiști s-au instalat in așteptare. Un fluierat lung și trenul purtat de lo­comotiva cu numărul 230 269 intră in gară. Lumea nu se înghesuie, ca de obi­cei spre vagoane, ci se în­dreaptă spre cabina locomo­tivei. Vasile Scurtu, unul dintre cei mai cunoscuți mecanici, își împlinește a­­cum anii de pensie. Și, in această zi a condus pentru ultima oară locomotiva, to­varășul nedespărțit pentru atît de mulți ani de viată. Iși începea la 16 ani acti­vitatea, ca fochist pe ruta Mărășești—Panciu. A urmat apoi școala de mecanici, iar, du­pă absolvire, anga­jat la depoul C.F.R.­Galați, și-a împlinit visul tinereții, a devenit treptat unul din cei mai apreciați și iubiți mecanici de locomotivă. Are acum 55 de ani. Tovarășii săi îl ridică pe brate, or­chestra intonează tradiționa­lul „Mulți ani trăiască", îmbrățișează cu emoție ve­­­­chii săi prieteni Constantin Brazdeș, Dumitru Gogonea, Ion Borș, cei care alături de dinstil au purtat ani de-a rîndul zeci de mii de călă­tori spre cele mai îndepăr­tate coițuri ale patriei. Va­sile Scurtu a ridicat citeva generații de mecanici și printre oamenii care au ve­nit să-i ureze viață lungă, cîțiva erau mindri de a fi învățat de la el alfabetul meseriei. Mereu fruntaș in produc­ție — medalia muncii ar fi o simbolică mărturie — sfă­­tos și îndatoritor față de ti­nerii bogata dornici să-i cuprindă experiență. Vasile Scurtu, lasă colectivului de­poului din Galați una din amintirile cele mai frumoa­­se, una din pildele vredni­ce de urmat. Locomotiva cu numărul 230 269 a părăsit gara con­dusă de noul ei „stăpîn", Petru Dorneanu. Vasile Scurtu i-a dat ultimele sfa­turi, ultimele îndemnuri. Mina pensionarului a strin­­s-o pe cea a tinărului toți au observat un imper­si­ceptibil tremur, o umbră de regret. Dar, în viața acestui mun­citor își vor face loc in con­tinuare alte și alte bucurii. Tatăl își va însoți cu inima și îndemnul lui, maistru e­­lectrician la Combinatul si­derurgic, se va bucura de succesele nepoților, va ur­mări îndeaproape rezultate­le muncii vechilor tovarăși. Și... desigur, porțile de­poului nu i se vor închide niciodată. RADU MACOVEI fl Z­i vă informam despre : Utilaje construite de uzina „Progresul“ la expozițiile internaționale Mașinile, utilajele și instala­țiile construite de metalurgiș­­tii Uzinei „Progresul“ Brăila, datorită performanțelor lor tehnice sunt solicitate tot mai mult peste hotare. Astfel, ex­cavatoarele, rulourile compre­­soare de toate tipurile, osiile montate și concasoarele pot fi întîlnite pe șantierele de con­strucții din R. P. Ungară, R. D. Germană, R. P. Bulgaria etc. Realizarea acestor utilaje la un nivel calitativ superior prezentarea lor cît mai aspec­­i­tuoasă și atrăgătoare la dife­rite expoziții internaționale, constituie o preocupare per­manentă a colectivului uzinei. Astfel, la expoziția de la Moscova, Uzina „Progresul“ Brăila a expus zilele acestea un rulou compresor tip R 12, iar alte produse vor fi pregă­tite pentru expozițiile de la Milano, Hanovra și Paris. Etapa regională a concursurilor pe specialități ale elevilor După faza locală, la care au luat parte numeroși tineri, concursurile pe specialități ale elevilor din licee, școli peda­gogice, școli profesionale și tehnice de maiștri în etapa regională, vor intra care se va desfășura în zilele de 3 și 4 aprilie. Cei ce vor obține primele locuri vor participa apoi la competiția finală pe țară. Concursurile pe specialități au devenit tradiționale in via­ta școlilor noastre. Ele antre­nează pe elevi la aprofunda­rea și îmbogățirea cunoștințe­lor de matematică, fizică, chi­mie, limba și literatura româ­nă și le cultivă pasiunea pen­tru aceste discipline. Tot­odată, ele constituie un bun prilej de­ a descoperi, noi talen­te în rîndurile tineretului. In anul precedent, de pildă, câș­tigătorii etapei finale la com­petiția de matematică au făcut cinste culorilor patriei la O­­limpiada internațională de ma­tematică desfășurată la Berlin. Un nou libret de economii C. E. C. Incepînd de azi, Casa de E­­conomii și Consemnațiuni introdus un nou instrument de­­ economisire : Libretul de eco­nomii pentru construirea de locuințe. Aceste librete se emit de către toate casele raionale și orășenești și de agențiile C. E. C. autorizate în acest scop. Pentru sumele depuse se a­­cordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an, sub formă de cîștiguri în bani, prin trageri la sorți trimestriale, la care participă libretele ale căror depuneri au fost păstrate la C. E. C. în tot cursul trimestrului pentru care se efectuează tragerea respectivă. Intr-unul dip numerele vi­itoare vom reveni cu amă­nunte. „Glazură“ de reprosuri la adresa cofetăriilor Indiferent de vîrstă, tuturora ne plac dulciurile. Divertismen­tul de îndulcire (absolut nece­sar și organismului) ni-1 oferim acasă, în familie, sau în oraș, la cofetărie. Cea din urmă sur­să mai des solicitată din mai multe motive — economie de timp, plăcerea de a te întreține (la o prăjitură) cu prieteni etc. — ne-a reți­nut atenția în mod deosebit. Am căutat să cunoaștem cofe­tăriile din orașul Galați, sub două aspecte importante și ho­­tărîtoare : 1. Bogăția sortimentelor de prăjituri și calitatea lor. Investigația am început-o de la sursa de aprovizionare, la­boratoarele T.A.P.L.-ului I.A.P.L.-ului. O primă constata­și­re, cu răsfrîngere asupra soli­citării cofetăriilor. Cele două laboratoare produc zilnic peste 14 000 de pră­jituri. Adăugați la această cifră cele cîteva zeci de kilograme de torturi, sortimen­te de înghețată și patiserie, și veți avea o imagine completă a consumului mare de dulciuri. La cele două laboratoare n-am putea spune că nu există preocupare pentru îmbogățirea sortimentelor. Dar iată cum se materializează ea. De exemplu, la laboratorul T.A.P.L.-ului (responsabil Istrate Patrichi), care produce aproape 90 la su­tă din prăjiturile întîlnite de noi în cofetării, tocmai în ziua respectivă erau gata de a fi livrate citeva noi sortimente. Prăjiturile, sonore cu nume — Magda, Simfonia, Țiglina, Ga­lați ș.a. —, aspectuoase și vo­luminoase. Delicioase, mai ales cele care aveau în compoziția lor creme de cafea și fistic sau creme cu zeamil. O remarcă: prețul acestor prăjituri ni s-a părut că-i puțin ridicat. Redu­­cînd pandișpanul, lucru posibil, se poate micșora și prețul, de­oarece cu toate argumentele, prăjiturile scumpe sunt greu vandabile. Și chiar dacă se pro­duc în cantități mici, zilnic in­tre 300—600, și sînt păstrate în frigidere, ele după cîteva zile, de stat, își pierd multe din calitățile comerciale. De fapt, deși rețetatul M. C. I. pune la îndemî­­na cofetarilor 240 de rețe­te de prăjituri, 42 de tor­turi, 78 produse de patiserie și 89 sorturi de înghețată, la care se poate adăuga bogata tradiție locală grefată pe stilul orien­tal (sarailie, baclavale și catai­furi), totuși acest filon este ti­mid exploatat. Se face abuz de zahăr, care după cum se știe în­greunează digestia. De aseme­nea la mai toate sortimentele puse în vinzare se folosește, în detrimentul realizării unor prăjituri ușoare, pufoase cu frișca și creme subțiri, mult unt, iar auxiliarele — fructe, arome, siropuri, a căror între­buințare este obligatorie, sînt neglijate de cele mai multe ori. Igiena din laboratoarele de cofetărie ale Galațiului ar tre­bui să facă un capitol aparte. Considerînd-o însă ca o parte infențioc+ff­] din arsenalul de factori care contribuie la în­tregirea calității produselor de cofetărie, o analizăm, ca atare, Laboratorul I.A.P.L.-ului ampla­sat la demisol, sfidează reguli­le de igienă. Iar fratele mai mare — laboratorul T.A.P.L.-u­lui cu toate că beneficiază de un local corespunzător, totuși mai are nevoie de substanțiale îmbunătățiri. Sunt necesare spa­țierea intr-un fel sau altul a spălătorului, introducerea insta­lațiilor de încălzire și, îndeo­sebi, înzestrarea secției de re trenadă cu o stație automată de îmbuteliere. Aici există și o practică ne­curmată chiar și de Inspecția de stat pentru igienă și protecția muncii. Este vorba despre nu­meroasele vizite ale cunoștințe­lor, încheiate cu „excursii" prin laboratori­i, însăși cofetăriile — ca as­pect și deservire a consumato­rilor. In Galați sunt 12 cofetării și 47 de chioșcuri de răcoritoare. Vorbind in ansamblu centrele acestea de desfacere a dulciuri­lor au cam aceeași noțiune des­pre ceea ce înseamnă aprovizi­onare și reclamă, fie că-i vorba de cofetăria „Corso" din centru sau cofetăria „Crinul alb" de lângă gară. Marfă multă (să se vadă că există) fără o varieta­te de sortimente, în ton cu ce­rințele consumatorilor. Este știut că pe lingă cartoanele cu prăjituri, cutiile de bomboane sînt la fel de solicitate pentru acasă. Și totuși ele lipsesc cu desăvîrșire sau apar cînd și cinc. în cantități mici. Vrei să­­cumperi o sută sau două de grame de bomboane. Plăcut ar fi dacă ele ți-ar fi date în pungi model, aspectuoase, specifice cofetăriei respective. Intri într-o cofetărie. Cauți din priviri pe cei care te vor servi. Acest schimb de „aten­ție" îți închide uneori apetitul. Ți se răspunde cu indiferentă și plictiseală. Acest fel de a-i trata pe consumatori e propriu, indiferent de oră, multora din­tre cofetăriile gălățene. Alexan­dra Frigeoiu, vînzătoare la co­fetăria „Gladiola", plictisită (începuse serviciul doar de vreo două ore!) și-a zis că nu-i nici un bai dacă apelează la miini și nu la tradiționalul funical cînd pune bomboanele în pun­gă. Cofetăria „Macul roșu", afla­tă în plin centru, îți oferă — și nu e singura — o mostră de felul cum nu trebuie să fie eta­lată ținuta vestimentară. Un ha­lat de un fel, altul de alt­fel, călcate de. .. vreme. Cel puțin nu erau murdare ca la cofetă­ria „Crinul alb" sau „Gladiola". „Corso", cofetăria cea mai soli­citată, și-a pus la vedere de o lună încoace — scris mare și frumos — „1—­31 martie Luna preparatelor proprii", pe un fond de diverse băuturi alcooli­ce (!) Aceasta nu-i decit o glu­mă mai puțin reușită, care are CORNELIU MIHĂILESCU (Continuare în pag. a H-a|

Next