Viața Nouă, iulie-septembrie 1966 (Anul 22, nr. 6705-6782)

1966-07-01 / nr. 6705

* Í J CENTRALA v ;­­ *rvfW „M. lAyl PROLETARIDUV TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ANUL XXII NR. 6705 VINERI 1 IULIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI In pag. a IV-a mm Rezultatele alegerilor din R.P. Mongolă am Rasiștii sud-africani nu se dezmint . După lovitura de stat din Argentina IMIMÉ SESIIIM RUH MIMI MIIIIIILE joi au continuat lucrările ce­lei de-a V-a sesiuni a Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România. La lucrări participă tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoi­ca, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexan­dru Bîrlădeanu, Emil Bodna­­raș, Alexandru Niculescu-Mizil, Drăghici, Paul Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Petre Be­rai, Constantin Drăgan, Gheor­ghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Silăjan, membri su­pleanți ai Comitetului Exe­cutiv și secretari ai C. C. al P. C. R., vicepreședinți ai Con­siliului de Miniștri. Sunt pre­zenți vicepreședinții, secreta­rul și membrii Consiliului de Stat. In tribune se află șefi ai mi­siunilor diplomatice acreditați la București, numeroși invitați, ziariști români și străini. Ședința a fost deschisă de tovarășul Ștefan Voitec, pre­ședintele Marii Adunări Na­ționale. In continuarea discuției ge­nerale la punctul doi al ordi­nii de zi — Proiectul de lege pentru adoptarea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale pe anii '1966 —­­1970 — au luat cuvintul tovarășii : Constantin Drăgan, Gheorghe Roșu, Neculai Agachi, Remus Răduleț, Clement Rusu, Ni­­colae Doggendorf, Dumitru Țambric, Emil Drag­ănescu, Ioan Bordaș, Vasile Vilcu, Ion Nasta, Zaharia Stancu, Teodor Haș, losif Uglar. Deputatul acad. Horia Hu­ lubei a cerut cuvintul pentru a adresa o întrebare președin­telui Consiliului de Miniștri in legătură cu bombardarea de către aviația S. U. A. a su­burbiilor Hanoiului și a ora­șului Hailong din Republica Democrată Vietnam. .Ați aflat, ca și mine, din presa noastră — a spus el — că aviația americană, ordinului guvernului S. conform U. A., a bombardat în mod sălbatic suburbiile Hanoiului, capitala Republicii Democrate Vietnam, și Haifongul, cel mai mare port al țării, o nouă crimă Cestul reprezintă gravă poporului vietnamez. Ei contra ne-a umplut de indignare pe noi, deputații Marii Adunări Națio­nale, și, desigur, pe toți cetă­țenii țării noastre .El reprezin­tă un pericol major la pacea lumii. De aceea adresez to­varășului președinte al Consi­liului de Miniștri întrebarea : ce atitudine înțelege să ia gu­vernul țării noastre în legătură cu această gravă extindere a războiului în Vietnamul de Nord prin noua decizie a gu­vernului Statelor Unite ale A­­mericii Tovarășul Ion Gheorghe Mau­rer a declarat că va da răspuns la întrebare în ședința de du­­pă-a­miază. La reluarea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale, pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, a răspuns întrebării deputatu­lui Horia Hulubei. Poziția guvernului român în legătură cu bombardarea de către aviația americană a ora­­ șelor Hanoi și Haifong a fost primită de deputați și invita­ți cu aplauze puternice, în­delungi și a fost aprobată prin vot, in unanimitate, de Marea Adunare Națională. A continuat apoi discuția ge­­nerală la punctul doi al ordi­nii de zi. Au luat cuvîntul tov­­­arăș p ■ Nicolaoi Petre, Bucur Șchiopu­, Veronica Ardeleanu, Mihail Levente, Nicolae Bădes­­cu, Cristofor Simionescu, Voi­­nea Marinescu, Alexandru Seni (Continuare în pag. a II-a) Răspunsul tovarășului Ion Gheorghe Maurer cu privire la poziția guvernului român față de bombardarea de către aviația americană a orașelor Hanoi și Haifon. Tovarăși deputați. Răspunzînd întrebării to­varășului deputat Horia Hulu­bei, declar în numele guvernu­lui Republicii Socialiste Româ­nia următoarele : Atacurile aviației americane asupra suburbiilor orașului Ha­noi, capitala Republicii Demo­crate Vietnam, și asupra ora­șului Haifong, cele mai impor­tante centre populate din Vi­etnamul de nord, care au pro­vocat victime omenești și pierderi materiale, reprezintă o nouă fază a războiului in Vietnam, accentuarea politicii de încălcare flagrantă a celor mai elementare norme ale dreptului internațional, consti­tuind in același timp o gravă amenințare pentru pacea lu­mii. Nereușind să înfringă lupta dîrză a poporului vietnamez, Statele Unite ale Americii au recurs, în mod deliberat, la a­­ceste noi acte de război, care pun în adevărata lor lumină declarațiile de așa-zise intenții pașnice ale forurilor conducă­toare americane, arată ce cre­dit se poate acorda acestor de­clarații. Extinderea agresiunii împo­triva Republicii Democrate Vi­etnam a stîrnit mînia legiti­mă a poporului român, ca și a opiniei publice din întreaga lume, aduce autorilor ei izo­lare tot mai mare, dezaproba­rea și condamnarea generală. Credem că forțele cărora le este scumpă cauza păcii vor acționa cu hotărîre pentru a determina încetarea agresiunii Statelor Unite ale Americii in Vietnam. Guvernul Republicii Socia­liste România, exprimînd sen­timentele poporului român, condamnă cu toată fermitatea noile acțiuni agresive împotri­va R. D. Vietnam, și atrage in același timp, în mod hotărît, a­­tenția guvernului Statelor U­­nite ale Americii asupra grevei răspund­­­e pe care și-o asumă prin continuarea și intensifi­carea acestui război. Susținînd pe deplin poziția guvernului Republicii Demo­crate Vietnam și a Frontului Național de Eliberare din Vi­etnamul de sud, guvernul Re­publicii Socialiste România ce­re să se pună capăt imediat și necondiționat bombardamente­lor împotriva R. D. Vietnam, să înceteze războiul de agre­siune în Vietnam. Este nece­sar să fie retrase toate forțe­le militare americane și cele­lalte trupe străine intervențio­­niste din Vietnamul de sud. Să se respecte dreptul sacru al poporului vietnamez de a-și hotărî singur soarta, iară nici un amestec din afară, să fie aplicate acordurile de la Geneva cu privire la Viet­nam ! In numele poporului român, al guvernului Republicii So­cialiste România, adresez poporului doresc să vietnamez, de la această înaltă tribună, mesajul cald de solidaritate frățească și să exprim admira­ția noastră față de curajul și bărbăția cu care el ripostează agresorilor. Suntem­ hotărîți să acordăm în continuare poporului viet­namez întregul sprijin mate­rial și moral-politic în lupta sa eroică pentru apărarea in­dependenței și suveranității naționale, a integrității patriei sale. Ne exprimăm, tovarăși de­putați, încrederea noastră ne­strămutată în triumful cauzei drepte a poporului vietnamez, al cauzei păcii și libertății po­poarelor. / — Un grup de deputate intr-o pauză a lucrărilor sesiunii. Citiți în pag. a IV-a Condamnam cu indignare noua fărădelege a imperialiștilor americani împotriva popo­rului vietnamez ! Mitingul de protest al oamenilor muncii din Capitală. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de stat în Republica Socialistă România a Excelenței Sale generalul He Win, președintele Consiliului Revoluționar al Uniunii Birmane La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste Români­a, Chivu Stoica, Excelența Sa generalul Ne Win, președintele Consi­liului Revoluționar al Uniu­nii Birmane, a făcut o vizită de stat în România între 24 — 27 iunie 1966. Excelența Sa generalul Ne Win a fost în­soțit în vizita sa de doamna Ne Win, de comandorul Tha­­ung Tin, ministrul minelor, colonelul Maung Shwe, minis­trul industriei și muncii, co­lonelul Than Sein, ministrul transporturilor și comunicații­lor, Daw Khin May Aye, și alte oficialități ale Uniunii Birmane. In timpul șederii în Repu­blica Socialistă România, pre­ședintele Consiliului Revo­luționar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win, și suita sa au luat cunoștință de dezvol­tarea industrială a României și de aspectele istorice și cul­turale din viața poporului ro­mân. Președintele Consiliului Revoluționar și persoanele ca­re îl însoțesc au vizitat ora­șul București, obiective eco­nomice și centre industriale din regiunile Ploiești și Bacău, fiind întîmpinați pretutindeni cu multă căldură și ospitali­tate, expresie a sentimentelor de sinceră prietenie și respect reciproc dintre cele două po­poare. La 25 iuni­e, secretarul ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu președintele Consi­liului de S­t­at, Chivu Stoica, președintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, și prim-vicepreședintele Consi­liului de Miniștri, Alexandru Birlădeanu, a avut o întreve­dere cu președintele Consiliu­lui Revouționar, generalul Ne Win. La întrevedere au fost de fa­ță Ilie Murgulescu, vicepreșe­dinte al Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Andrei Fă­­curaru, membru al C. C. al P. C. R„ Eduard Mezincesi­u, adjunct al ministrului aface­rilor externe, și Gheorghe Popescu, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România la Rangoon. Din partea birmană au fost prezenți comandorul Thaung Tin, ministrul minelor, colone­lul Maung Shwe, ministrul industriei și muncii, colonelul Than Sein, ministrul transpor­turilor și comunicațiilor, și co­lonelul Ko Ko, secretarul Con­siliului Revoluționar. In cursul vizitei, președinte­le Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste Chivu Stoica, a avut România, convor­biri cu președintele Consiliului Revoluționar al Uniunii Birma­ne, generalul Ne Win, la care au participat din partea româ­nă : Alexandru prim-vicepreședinte Bîrlădeanu, al Consi­liului de Miniștri, Ilie Murgu­lescu, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior, Eduard Mezincescu, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Ghe­orghe Popescu, Republicii Socialiste ambasadorul România în Uniunea Birmiană, iar din partea birmană , comandorul Thaung Tin, ministrul minelor, colonelul Maung Shwe, minis­trul industriei și muncii, colo­nelul Than Sein, ministrul transporturilor și comunica­țiilor, U Ba Law, ambasadorul Uniunii Birmane în Republica Socialistă România, colonelul Ko Ko, secretarul Consiliului Revoluționar al Uniunii Bir­mane, U Ohn Khin, secretarul executiv al Ministerului Afa­cerilor Externe, și colonelul Maung Maung Kha, secretar al Ministerului Industriei. In cursul întrevederii și con­vorbirilor, care au decurs în­­tr-o atmosferă de cordialitate și înțelegere reciprocă, a avut loc un larg schimb de vederi în legătură cu dezvoltarea re­lațiilor de prietenie și colabo­rare dintre cele două țări și popoare, precum și cu privire la unele probleme internaționa­le actuale de interes comun pentru ambele părți. Părțile au fost de acord că există posibilități pentru lăr­girea continuă a sferei cola­borării reciproc avantajoase în domeniul economic, tehni­­co-științific și cultural și au convenit să depună noi efor­turi în vederea folosirii lor mai depline. Ambele părți au apreciat că vizitele reciproce între condu­cătorii români și birmani, pre­cum și discuțiile deschise și sin­cere purtate in timpul acestora, au o mare importanță pentru dezvoltarea înțelegerii și cola­borării dintre cele două țări și popoare. Ele au fost de acord că men­ținerea păcii și asigurarea secu­rității internaționale consti­tuie cea mai importantă sarci­nă care stă astăzi în fața între­gii omeniri. Preocupați de pro­gresul economic și social și de ridicarea nivelului de viață al popoarelor lor, conducătorii Republicii Socialiste România și Uniunii Birmane au reafir­mat interesul comun pentru menținerea păcii internaționale și promovarea unei atmosfere de cooperare pe plan interna­țional. Exprimîndu-și convinge­rea că fiecare stat, mare sau mic, poate și trebuie să contri­buie la înfăptuirea acestui obi­ectiv esențial, ambele părți și-au reafirmat hotărîre­a de a-și spori eforturile în vederea fa­vo­rizării înțelegerii, colaboră­rii și prieteniei între popoare, pentru asigurarea păcii in lume. Conside­rînd că folosirea sau amenințarea cu folosirea for­ței trebuie evitată cu desăvirși­re, cele două părți și-au expri­mat convingerea că interesele menținerii păcii și asigurării progresului omenirii cer stric­ta respectare a principiilor su­veranității, independenței,­galității, neamestecului în­tre e­burile interne și avantajului reciproc­ ca bază a relațiilor din­tre state. Cele două părți și-au reafir­mat adeziunea lor deplină la principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și s-a­u pro­nunțat pentru întărirea rolului și eficacității Organizației, asi­(Continuare în pag. a IV-a) Solemnitatea Inminării de titluri și ordine ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice Cu prilejul Zilei învățătoru­lui, la Consiliul de Stat a avut loc joi la amiază solemnitatea înmînării unor titluri și ordine. Au participat un mare număr de învățători și profesori, care de-a lungul anilor s-au eviden­țiat în mod deosebit in nobila și frumoasa muncă de instrui­re și educare a tinerei genera­ții, cadre didactice care prin bogata lor activitate și-au adus contribuția la dezvoltarea în­­vățăm­întului în țara noastră. Cei prezenți au salutat cu vii aplauze pe tovarășii Chivu Stoica, Emil Bodnaraș, Leonte Răutu. Erau de față tovarășii Con­stanța Crăciun și Ilie Murgu­lescu, vicepreședinți ai Consi­liului de Stat, Grigore Geamă­nu, secretarul Consiliului de Stat, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Ion Teoreanu, șeful secției de învățămînt și sănătate a C.C. al P.C.R. S-a dat citire decretelor pri­vind conferirea titlului de „în­vățător emerit al Republicii So­cialiste România", „Profesor e­­merit al Republicii Socialiste România", Ordinul Muncii cla­sa a III-a a unor învățători și profesori, din învățămintul de cultură generală și din învăță­­mîntul profesional și tehnic. Președintele Consiliului de Stat a înmânat înaltele distinc­ții acordate. Luînd apoi cuvîn­­tu­l, tovarășul Chivu Stoica, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, și al Con­siliului de Miniștri a transmis învățătorilor și profesorilor un salut călduros cu prilejul tra­diționalei sărbători a „Zilei în­vățătorului", felicitându-i pen­tru înaltele distincții primite. Partidul și guvernul, întregul nostru popor — a spus vorbi­torul — dau o prețuire deose­bită rodnicei activități a învă­țătorilor și profesorilor în în­deplinirea nobilei lor misiuni de formare a omului nou, a omului societății socialiste, prin îndrumarea și educarea tine­retului nostru în spiritul pro­fundului atașament față de muncă, al dragostei nețărmu­rite față de patrie, față de po­por și fată de Partidul Comu­nist Român. (Continuare în pag. a III-a) Sărbătorirea „Zilei învățătorului“ în regiunea Galați In cursul zilei de ieri, in regiunea noastră au avut loc a­­dunări festive consacrate „Zilei învățătorului". La aceste adunări a participat un mare număr de profesori, învățători și educatori, din orașele Galați, Brăila, Foc­șani, Tecuci, ca și din centrele raionale Făurei, Bujor și Panciu. Au fost prezenți la festivități membri ai Biroului Comitetului regional de partid, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai organizațiilor de ma­să, conducători ai instituțiilor de artă și cultură. Cu acest prilej membri ai Biroului Comitetului regional Galați al P.C.R. au su­bliniat importanța forului" felicitîndu-i „Zilei învăță­pe cei săr­­bătoriți pentru rezultatele obți­nute în nobila lor misiune și ex­­primîndu-și convingerea că și în viitor cadrele didactice din re­giunea noastră vor munci cu a­­ceeași perseverență și abnegație pentru pregătirea temeinică a ti­nerelor vlăstare, schimbul de mîi­­ne în opera de construire a so­cialismului. In numele sărbătoriților au luat cuvîntul numeroase cadre didac­tice, care au mulțumit partidului și guvernului pentru grija ce o poartă dezvoltării învățămîntului din țara noastră, pentru asigura­și rea condițiilor necesare educării instruirii tinerei generații. Vorbitorii și-au luat însuflețite angajamente de a nu-și precu­peți eforturile pentru continua dezvoltare a școlii noastre socia­liste și ridicarea calitativă a pro­cesului i­nstructi­v- ed­ucati­v. Cu ocazia acestui eveniment, un n­umăr însemnat de cadre di­dactice din regiunea noastră au fost distinse cu titluri, ordine și medalii. l­a încheierea festivităților, au avut loc frumoase programe ar­tistice, care s-au bucurat de un deosebit succes. PRIMA­RE A CINCIN Pe întinsul și mănosul Bără­­u, pe terenurile unităților a­­colo din sudul raionului Ga­­i, lanurile de griu, ce par ne­­rșite, au dat în pîrgă. Prim­i re au încercat faza de coacere griului din spice au fost ti­­nerii agronomi, care con­trolea­­seră cu solă și stabilesc tipul optim al strîngerii belșugu­­holdelor. Au venit apoi co­rii și au deschis pîrti­i largi, iar semnalul specialiștilor combi­le au intrat în lan. La gospodăriile de stat Bărboși, Iîrdan și Urleasca, la coopera­­ele agricole din Silistraru, Tra­­ia, la Oprișenești, Mircea Vo­­și Largu, ca și în multe alte stăți din raioanele Galați Brăi­­și Făurei, a început recoltatul­ului. Lanurile acestora sunt îm­­izite de combine, prese de sertat, pluguri, grape cu discuri cu semănători pentru c­u­ltu­­r duble. Un prim popas, acum, la in­puț de campanie, l-am făcut gospodăria de stat Bărboși, minerul Alexandru Pascaru, di­­rtorul stei tații și inginerul Va­­e Antoci, șeful secției Bărboși, în în plină activitate. Cele 14 mbine ale secției, după ce te­­staseră cu o zi în urmă circa hectare cu grîu, erau dirijate­­ nou pentru „asalt". Mecani­­torii Mitriță Ionescu și Ion Ra­­n intraseră cu combinele în­­, iar rutieriștii Gheorghe Vi­r­­, Neagu Bogdan, Ion Lazăr și alții au transportat în hambarele statului peste 120 tone de grîu.­­ Cu cele 26 combine pe ca­re le avem, cu mijloacele auto puse la dispoziție — a ținut să precizeze directorul unității, ter­minăm recoltatul și transportul griului în cel mult 10 zile. Ne-am oprit apoi la gospodă­ria de stat Urleasca. Inginerul Mircea Popescu, care se ocupă de loturile semincere, ne-a pre­zentat, pe scurt, ce au de recol­tat zilele acestea și forțele de care dispun. — Unitatea noastră are o su­prafață de 3 660 hectare cu grîu pe care și-a propus să o recol­teze în 8 zile și tot în același timp să transporte cerealele ob­ținute la baza de recepție. Pen­tru efectuarea acestor lucrări dis­punem de 66 combine, 36 prese de balotaj, 60 autocamioane și oameni bine pregătiți, la fiecare loc de muncă. La brigada I de la secția centru condusă de Ștefan Ciob­­can am întîlnit o activitate in­tensă . 6 combine și 4 prese de balotat lucrau din plin Alexan­dru Plopeanu și Ion Lipan au recoltat cele mai mari cantități de grîu în prima zi, ne-a infor­mat șeful brigăzii, iar Petru Mu­­șat și Gheorghe Stroe lucrează foarte bine cu balotierele. O activitate la fel de susținu­tă se desfășura și la brigada a Il-a. Aici combinele mergeau­­ în plin, fiind secondate de presele de balotaj, care strîngeau paie­le, fir cu fir, iar mecanizatorii Dobre Lalu și Ștefan Frangulea lucrau la aratul miriștii. Ingine­rul Ștefan Marinescu, șeful sec­­ției-cen­tru ne-a informat că­ cele 1­303 hectare cu grîu ale secției pe care o conduce, vor fi strîn­­se la timp deoarece dispun de 22 combine, 12 prese de balotaj și 15 autocamioane, toate de­servite de lucrători harnici și conștiincioși. La plecare, directorul inginerul Gheorghe David unității ne-a prezentat bilanțul primei zile al actualei campanii : 100 hectare grîu recoltat, 100 hectare elibe­rate de paie care au fost balota­te, 80 hectare arate și circa 50 la sută din terenul respectiv pre­­gătit pentru însămînțarea porum­bului furajer. G­HERFILOV „ Foto . GH. BERCOV COLTA A­L­U­L­U­I DE G­R­I­U La G. A. S. Bărboși — combinele au Intrat din plin la recoltatul griului Mergînd în urma combinelor presele de balotat eliberează imediat terenul de paie (G. A. S. Urleasca). Nici nu s-au îndepărtat bine combinele și presele de balotat și mecanizatorii execută alături în miriști (G. A. S. Urleasca),

Next