Viața Nouă, aprilie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 6938-7014)

1967-04-08 / nr. 6944

Pag. a 2-a Vizita unei delegații din R. P. Chineză în regiunea noastră Delegația Asociației de prietenie China-Româ­nia, condusă de Liu Lu-min, membru al Consi­liului Asociației, care face o vizită în țară noas­tră la invitația Institutului român pentru relații culturale cu străinătatea, a sosit ieri la Galați. In cursul după-amiezii, oaspeții au vizitat Șan­tierul naval, unul din obiectivele importante ale industriei gălățene și noile cartiere de locuințe ale orașului. La șantier, au fost intîmpinați de directorul tehnic, inginer Ștefan Drugescu, secretarul co­mitetului de partid, inginer Traian Pruteanu și președintele comitetului sindicatului, Stan Po­­torac. Oaspeții au vizitat secții de producție ale șantierului și cheiul de armare unde au văzut două din navele de 4 500 tone ce se construiesc pentru R. P. Chineză. In cursul zilei de azi, oaspeții vor vizita Uzina „Progresul" și Combinatul de celuloză și hirtie Brăila. Răspunderile cadrelor tehnico-inginerești și optica „păsărilor călătoare" (Urmare din pag. 1) discuția colectivului (pe timpul cit a activat aici) pentru defi­ciențele semnalate în cadrul serviciului ce-l conducea ne­corespunzător. Asemenea exemple de ingi­neri care azi sînt aici, mîine pe alt șantier, uzînd de le­gislația în vigoare care nu­­ stipulează prin lege obliga­țiile specialiștilor, ale salaria­ților față de întreprinderile în care au lucrat, mai putem da : inginerii Rodica și Mihai Popa de la lotul de instalații, Trifon Hrib, Tom­a Edu, Vic­tor Bocăneală și alții. Privind în mod critic lu­crurile, acești ingineri care au părăsit șantierul, colecti­vul, ne dăm seama că ei au urmărit de fapt ocuparea u­­nui post în schemă, primirea unui salariu cât mai bun, fără să-și justifice titlul, banii grei pe care i-a investit statul pen­tru pregătirea lor Iată un mod foarte subiec­tiv și unilateral de a-ți privi menirea de specialist, de a-ți respecta propria semnătură pe un contract. Pentru unii ingineri, angajarea lor la I.C.M.S.G. inseamnă o plim­bare pe la mai multe servicii sau șantiere, fără a-și găsi locul potrivit! In cazul ingi­nerului V. Bocăneală, condu­cerea întreprinderii a mani­festat îngăduință acceptîndu-i peregrinările de la un servi­ciu funcțional la altul, deși acesta nu dădea dovadă de prea multă competență profe­sională, insă, ca și în cazul altor ingineri, avea serioase pretenții materiale. Maiștrii constructori Gheor­­ghe Caloianu și Mihail Scar­let, ambii foști salariați ai șantierului 91 C.E.T. de la I.C.M.S.G. au solicitat recent transferul la întreprinderea nr. 7 construcții montate Ga­lați, cerere care nu a fost a­­probată de conducerea I.C.M.S.G. Plecarea maistru­lui Gheorghe Caloianu de pe șantier nu se datorează moti­velor menționate în cererea de transfer. Fiind retrogradat pentru repetate abateri de la disciplina de producție nea la serviciu în stare (ve­de ebrietate, nu supraveghea lu­crările, ponta pe unii munci­tori mai multe ore), maistrul Caloianu s-a „răzbunat", soli­citînd transferul. Atît el, cît și Mihail Scarlet sînt acum angajații întreprinderii nr. 7. Deci, la I.C.M.S.G. au dovedit prin fapte că sînt certați cu disciplina de producție, iar pe șantierele întreprinderii nr. 7 construcții montate au fost primiți cu multă ușurință. Este bine cunosc­ută nevoia de cadre cu pregătire supe­rioară, în diverse sectoare ale economiei naționale. Pentru legarea inginerilor și maiștri­lor mai strîns de activitatea de producție a I.C.M.S.G., se impune cu stringență întări­rea responsabilității lor teh­nice. Pentru acei ingineri care sunt hotărîți să muncească cu tot simțul răspunderii, cu toată priceperea, porțile șan­tierelor de construcții ale combinatului sunt larg des­chise. Aici, așa cum arătam la început, au mari posibili­tăți de afirmare profesională, beneficiază de stima și res­pectul colectivelor de con­structori, pot să se mîndreas­­că cu faptul că au contribuit la înălțarea cetății de oțel a țării. ii Geneze și perspective ale mediocrității... (Urmare din pag. 1) mai „cade" din cînd în cînd și cste o notă de 6), nu exclude pregătirea temeinică la cele­lalte materii. Dacă vreți, nivelul intelectual, conștiința profesio­nală a viitorului inginer reiese destul de evident din modul­­ cum înțelege elevul clasei a XI-a să se achite de îndatori­rile școlare zilnice. Și anonimul nostru mai are încă de reflec­tat în acest sens. Cît despre A. B. pe lingă ex­primarea puerilă, care nu atestă cine știe ce maturitate de gîn­­dire, ea ne oferă prilejul de a semnala unele diferențe dintre școala sanitară și facultatea de medicină. In același timp fap­tul că se îndoiește pînă și de reușita la examenul de bacala­ureat, presupune o pregătire cu multe goluri. Știm cum vor decurge lucrurile. Dacă va lua diploma în prima sesiune, va da la medicină. Dacă nu, se va fixa asupra școlii sanitare. Fără îndoială A. B. va avea surprize neplăcute.... I. M. (Liceul nr. 5) care vrea să ajungă și el medic, pare mai sigur în exprimare : „Pro­fesia de medic cere calm, mină sigură. Ca să fii medic bun trebuie să fii tu însuți.... sănă­tos. După examenul de baca­laureat această hotărire poate se va schimba. Pînă atunci să așteptăm". Nu, pînă atunci nu trebuie să „așteptăm", Ci să „învățăm" tovarășe I. M. Vei fi sigur de reușită numai cînd vei ști sigur ce poți, ce vrei, ce cunoștințe ai. Sînt mulți elevi buni care, da­torită nehotărîrii, au in față perspectiva mediocrității. Unele domenii de activitate : electro­nica, medicina, filozofia, sunt foarte atractive, presupun­e apti­tudini reale, potență intelectua­lă maximă. Ele sunt privite de foarte mulți însă cu ochii ace­luia care rîvnește la „ce-i mai bun", la fructul cel mai savu­ros. Chiar dacă nu simte decit o atracție superficială spre a­­ceste științe, tinărul își spune la un moment dat : In fond, voi învăța cu mînecile suflecate — posibilități am — și mă voi descurca. Așa ajung în facul­tăți elevi foarte buni în școală, care își dau seama la primul contact cu materiile de studiu, că nu au nici o vocație pentru ele. Entuziasmul se stinge. Ei coboară încet și sigur pe linia mediocrității. B. L. de la liceul nr. 5 ar vrea, de exemplu, să urmeze filozofia sau psihologia : „Nu știu dacă aptitudinile mele co­respund cerințelor viitoarei ca­riere, încă mai încline. S-ar putea ca această elevă să găsească în profesia „propu­să" cele mai mari satisfacții. S-ar putea, în același timp, ca pasul să fie greșit. Are nevoie și ea deci de un ajutor. „Sfa­turile primite nici nu m-au de­terminat să-mi schimb hotârî­­rea, dar nici nu mi-au întă­rit-o". Daca părinții nu au reu­șit s-o îndrume, atunci sa în­cerce profesorii, dirigintele. Sun­tem­ doar în ultimul trimestru Timpul..., se cheamă că a in­trat în sac Ar trebui sfătuită și G. M de la liceul nr. 1 Galați care, fire justificat romantică, nu știe încotro sa o apuce: limba ro­mână sau științele naturale. Ei îi plac florile (de aici pasiunea pentru botanică), frumusețea gingășia și parfumul lor (de aici pasiunea pentru poezie) Sa ne înțelegem însă. In cadrul facultății de științele naturale nu se studiază nici parfumul și nici farmecul florii. Obiectele sînt mult mai prozaice. La mediocritate se poate a­­junge pe diverse căi. De la me­diocritate pornesc, de aseme­nea, nenumărate fire plopînde, lipsite de consistență, care nu pot duce în nici un caz la îm­plinirea personalității. Elevul clasei a XI-a trebuie sa reflecteze profund asupra acestor lucruri și mai presus de toate trebuie sä învețe cu eforturi înzecite. Capacitatea de a reține, de a acumula este, în tinerețe, maximă. Sä fie deci folosite toate resursele, pentru a fi e­­vitata ratarea în viața, pentru a mări stima și prețuirea oa­menilor pentru cel ce vei fi în stare sä fii. Cei ce răspund de lucrări „se întrec“ în a îngreuna ritmul lucrărilor, ■ [UNK] [UNK] (Urmare din pag. 1) luat de pe șantier un excava­tor și nu l-a mai adus înapoi. N-a adus nici al doilea bul­dozer așa cum promisese. O mare parte din materiale — oțel-beton, material lemnos, geamuri, ciment — în loc să fie dirijate spre șantier prin gările C.F.R. cele mai apro­piate (Serdaru, Vădeni, Șer­­bești), sunt trimise de exem­plu la Filești. Și în loc de 7 km, mașinile parcurg distan­ță dublă. Timp irosit, uzat în plus la mașini. Stația de betoane, care are o capacitate de 500 mc, nu poate da un randament de­cit pe jumătate, fiind foarte uzată. Pe șantier s-ar putea turna beton mai mult, dar cum se încearcă introducerea unui ritm sporit de lucru la pregătirea betonului, cum se strică betoniera. Ce părere aveți, tovarăși de la serviciul mecanizare ? S-ar putea repa­ra, pe find, este o betonieră ? Sau așteptați mai întîi să se defecteze toate ? ! Ar mai fi o întrebare și pentru instalatori: de ce ați început lucrările de abia la 20 martie ? Conducerea șan­tierului­ afirmă că ați avut front de lucru. Care-i prici­na ? La construcțiile fermei sînt necesare și numeroase con­fecții metalice, în special fe­restre la luminatoare. Pînă acum însă, s-au confecționat din 1200 bucăți doar 2—300. Dar și acestea nu-s comple­te. Confecțiile metalice pen­tru fînare au fost aduse pe șantier cu multe accesorii lipsă : șuruburi, buloane de asamblare, panele de capăt etc. Secția care le execută a­­cuză șantierul că nu trimite oameni competenți să le ridi­ce. Dar secția de ce le livrea­ză incomplete ? In încheiere, este ceva des­pre mijloacele mecanizate și de transport. Screperul de 2,5 m­c, cu numărul 123402 a stat, defect fiind, în luna ia­nuarie ac. 14 zile, iar din lip­sa de pe șantier a mașinistu­lui, 5 zile. Un excavator de 0,3 m­c, transformat în macara, n-a funcționat 30 la sută din timp, fie pentru că a fost defect, fie că mecanicul a ve­nit tîrziu la­­ lucru. Compresorul cu nr. 343-105, aparținînd T.U.G. Brăila, stă din ziua de 1 aprilie a.c. (noi am fost pe șantier pe data de 3 aprilie) pentru că mecani­cul n-a venit la lucru. Iată cum, pe un șantier a cărui importanță economică pentru regiunea noastră nu-i de loc neglijabilă, și-au „dat întîlnire“ o serie de neglijen­țe din cauza cărora se pro­duc multe încurcături, greu­tăți, deși „pe hirtie" s-au în­tocmit grafice, s-au prevăzut materialele, utilajele etc. Situația de aici este în ma­re parte similară cu cea de pe alte șantiere ale întreprin­derii nr. 7 construcții. De ce? L­OTO Rezultatele tragerii din 7 aprilie 1967: 15 — 2 — 62 — 6 80 — 22 — 29 — 30 — 82 — 81 — 34 — 24. Fond de premii: lei 1 089 050 VIAȚA NODI Galați : Teatrul de stat — Jupiter se amuză (ora 19,30) Teatrul muzical — Cavaleria rusticană și Paiațe (ora 19,30) Teatrul de păpuși — De ce fuge cîinele după pisică (ora 10)­ — Școala iepurașilor (ora 15). Brăila : Teatrul de stat — Vara imposibilei iubiri (ora 19,30). DUMINICA 9 APRILIE 1967 PROGRAMUL I Buletin de știri (6,00). Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier (7,00). „Să mergem în excursie“ — muzică ușoară (7,31). „Zi­ci, odihna cu voie bună“ — emisiune de folclor (7.45) . Clubul voioșiei : „Oaspeți Clubul voioșiei“ — emisiune distracti­va­tă cu public de Ion Mustață (8,00). Pe aripile cîntului (8,30). Drag mi-e cîntecul și jocul (9,15). Transmiteri pentru sate (9,30). Fantezii și varia­­țiuni pentru pian de Mozart, interpre­tate de Walter Gieseking (10,45). Bu­letin de știri (11,00). Radio atlas (11,03). Concert folcloric (11,15). De toate pentru toți (12,00). Radiojurnal. Buletin meteorologic (13,00). Estradă duminicală (13,13). Programul orches­trei de muzică populara a Radiotele­­viziunii. Soliști Victoria Darvai și Constantin Dobre (14,15). Muzică u­­șoară de Gherase Dendrino (15,00). In lumea operei cu Zenaida Pally și Franco Corelli (15,15). Sport și muzică (15,45) . Programul orchestrei de estra­dă a Radioteleviziunii. Soliști : Gigi Marga și Jean Păunescu (19,30). Radio­jurnal. Sport (20,00). Muzică ușoară (20,15). Teatru scurt. Martorii. Scena­riu radiofonic de Milan Uhde. Tra­ducere de N. Popovici (20,30). Intîl­­nire cu melodia populară și interpre­tul preferat (21,00). Muzică de dans (21,30). Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic (22,00). Muzică interpretată de Cristiana Pongratz ușoară și Gene Pitney (22,25). Muzică de dans de compozitori din R. P. Ungara (22,40). Melodii și ritmuri (23,10). Buletin de știri (23,52—23,55). PROGRAMUL II Cu cîntecul și jocul prin regiunile patriei (6,00). Buletin de știri (6,30). Emisiune de folclor muzical (7,00). Dimineața prin București — muzică ușoară (7,15). Radiojurnal. Sport. Bu­letin meteo-rutier (7,30). „Valurile Dunării“ — program de valsuri (8,00). Mici piese de virtuozitate (8,20). Tea­tru radiofonic pentru copii. „Roata norocului“ de Constantin Dramatizare de Dinu Nicolau Chiriță­ (8,30). Cîntece pionierești (9,50). Doi preți de folclor : Ioana Crăciun inter­și Ion Drăgoi (10,10). Noi înregistrări de muzică populară : „De-ar fi dorul vînt ușor“ (Maria Ciobanu) ; „Bade-al meu la horă vine“ (Nicoleta Vasilo­­vici) ; „Pe Valea Someșului“ (Pop Si­­mion) ; „Pragu mi-i în sat să joc“ (Ilie Muțiu) ; jocul „Bătuta de la Fălticeni“ — (acordeon George Sîrbu); „Sîrbă“ („Taraful Gorjului“ din Tîrgu Jiu) — (10,45). Transmisiunea concer­tului orchestrei simfonice a Filarmo­nicii de stat „George Enescu“. Diri­jor: Mihai Brediceanu (11,00). Concert de prînz (13,18). Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic (14,00). „Tare mi-e neicuța drag“ — muzică populară (15,00) . Buletin de știri (16,00). „La horă-n sat“ — emisiune de folclor (16,05). De dragoste. Eros și primă­vara (17,30). Muzică populară (17,40). Melodii magazin (18,00). Buletin de știri (19,00). Petrecere dansantă (20,15). Radiojurnal. Sport (21,00). „Au înflo­rit pe străzi salcîmii țară“ — album de romanțe (21,15). Expoziție de mu­zică ușoară (21,35). Dans și tinerețe (22,00) . Moment poetic. Fantezii lirice (22,30). Cîntăreți români pe scenele lumii : Dan Iordăchescu (22,40). Bule­tin de știri (23,00) Festival muzical internațional „Flandra — 1966“ , par­tea a VI-a a concertului de muzică veche engleză. Interpretează Asociația corală „Purcell“ (23,10). Muzică de 1,00).ndans (23,52). Buletin de știri (0,57— i DUMINICA 9 APRILIE 1967 9,00 : Ora exactă. Cum va fi vre­mea, astăzi ? ; 9,02 : Gimnastica de dimineață ; 9,10 : Emisiune pentru co­pii și tineretul școlar : Filmul „Mingea de foc“. Recreația mare ; 10,30 : E­­misiunea pentru sate ; 12,15 : Concert simfonic . După amiază : Transmi­siuni sportive ; 18,15 : Magazin 111 , 19,15 : Telejurnalul de seară ; 19,30 : Documente de piatră. Glasul pămîn­­tului. Comentariul : Fănuș Neagu ; 19,55 : Cîntă tenorul Ion Piso. Acom­paniază orchestra de studio a Radio­­televiziunii. Dirijor: Carol Litvin ; 20,30 : Film artistic : „Pescarii din nordul sălbatic“. Premieră pe țară ; 22,05 : In Bucureștiul iubit. Divertis­ment muzical-instrumental ; 22,25 : Invitatul nostru : Cîntărețul Franck Schobel (R.D.G.) ; 22,45 Telesport ; 23,00 : Telejurnalul de noapte ; 23,15 : închiderea emisiunii ; PUBLICAȚIE Nr. 8524 din 4 aprilie 1967 Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Galați publică un concurs pentru ocuparea postului va­cant de SECRETAR AL COMITETULUI AL SFATULUI POPULAR AL RAIONULUI EXECUTIV TECUCI. La concurs se pot înscrie : — Cei care au studii superioare, de preferință, Fa­cultatea de drept (Secția juridică sau administrativă) și un stagiu de cel puțin 5 ani în domeniul muncii adminis­trației de stat ; — cei ce au studii medii și un stagiu de cel puțin 10 ani în domeniul muncii administrației de stat. Cererile de înscriere la concurs, se vor depune la Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Galaț în orașul Galați, bulevardul Republicii, nr. 56, pînâ î data de 28 aprilie 1967, și vor fi însoțite de următoarele acte : — copie legalizată de pe certificatul de naștere; — actul de studii, în original sau copie legalizată ; — dovada stagiului în muncă la sfaturile populare în administrația de stat sau în învățămînt ; — certificatul de sănătate, eliberat de circumscripția sanitară sau policlinica de care aparție candidatul; — dovada situației militare, eliberată de Comisaria­tul militar­­ — autobiografia. Concursul va avea loc la sediul Sfatului popular al regiunii Galați, în orașul Galați, bulevardul Republicii, nr. 56, în ziua de 8 mai 1967, ora 8,00. Concursul va consta dintr-o probă scrisă și orală asupra cunoștințelor în domeniul construcției una și administrației de stat. Tematica problemelor concursului se poate consulta la Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Ga­lați,­­ secțiunea secretariat-administrativă, precum și la comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, orășenești și comunale. Președinte, Secretar: MIHAI NICOLAE SCORȚARU AUREL Uzina de reparații Tecuci angajează STRUNGARI IN FIER — calificați PETE“ CARE UMBRESC ACTIVITATEA UZINEI „PROGRESUL“ BRĂILA . Intre 1963-1964, tot la Uzina „Progresul" din Brăila au fost construite un număr de 20 re­­ductoare de cite 1 000 și 1 600 kw, în valoare de aproape 5 000 000 lei dar, după puțin timp, a fost necesar să se con­struiască altele, deoarece pri­mele nu corespundeau datorită atît proastei calități de execu­ție, cît și proiectelor subdimen­sionate. S-a stabilit atunci ca plata reductoarelor prost execu­tate să fie suportată în mod proporțional (bineînțeles, din... buzunarul statului) de către u­­zină, proiectant și minister. La unele din reductoare s-au făcut și remedieri. Dar anii au trecut și în con­strucția reductoarelor au inter­venit elemente noi, moderne. Cît despre vechile reductoare, stau prin curtea uzinei (fotografia din dreapta) în așteptarea vreunui client, care să poată fi „păcă­lit" să le cumpere. Situația a­­ceasta intolerabilă e cunoscută și de către Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini. Și to­tuși, reductoarele stau de 3 ani nefolosite. Adică, stau „îngro­pați" în curtea uzinei 5 milioa­ne de lei. Pină cind ? Cu mai bine de un an in ur­mă, la Uzina „Progresul“ din Brăila a fost adusă, din im­port, o mașină modernă de în­dreptat profile (fotografia din stingă). In actele contabile, noua mașină a fost înregistra­tă pe atunci cu suma de 506 879 lei. S-a organizat și o demonstrație cu toți cazangiii du­pă care s-a stabilit, cu lux de amănunte, că pentru a se mă­ri productivitatea mașinii e ne­cesar să se construiască o ma­să cu role, să i se facă un ac.­La una din extremitățile U­­zinei stau un număr de 40 lin­gouri de diferite greutăți, lin­gouri „colectate" aici de-a lun­gul a multor ani (fotografia din stingă). Pe cele mai multe din­tre ele a fost înscris verdictul nemilos „CASAT", ca rezultat al proastei lor calități. Curios pare faptul că deși Iov. N. Viniș, in­ginerul șef care răspunde de sectorul prelucrări la cald sus­ține că aceste lingouri au fost casate încă de acum un an, nu vocabularul multor mun­citori din sectorul prelucrări la cald de la Uzina „Progresul din Brăila poate fi intilnită de­seori expresia „cimitirul de for­me‘‘, atribuită mormanului uriaș de forme ce se află de-a lungul căii ferate din afara uzinei. Con­ducerea uzinei susține că aces­ta ar fi un depozit. Nouă ni se pare mai adecvată totuși prima expresie, pe baza celor consta­tate în ziua de 4 aprilie a.c. Pretutindeni am intilnit, aruncate de-a valma rebuturi, piese ca­periș, să fie specializat un me­­canic etc. Lunile au trecut iar despre noua mașină nu se poate spune altceva decit că a rămas cu demonstrația făcută și că s-au plătit amortismente în valoare de 154 679 lei. Deci, cîteva sute de mii de lei, pînă acum, sînt bani plătiți din buzunarul statului pentru o mașină care, deocam­dată, n-a produs nimic. Cine răspunde de irosirea acestor bani , serviciul contabilității susține contrariul. Cert este însă că, da ani de zile, zeci de tone de metal in lingouri, ce trebuia re­topit, stă, practic, fără a putea fi folosit. Și cind te gîndești că mai acum citeva luni Uzina „Progresul" a lansat, cu surle și trîmbițe, o acțiune de... eco­nomisire a metalului. Aceste lingouri sunt însă tot din metal. Și 40 de lingouri trag la cintar destul de binișor. De ce nu sunt retopite dacă nu mai pot fi fo­losite ? sate, amestecate cu altele bune. Depozitate aici dintr-o clasă neglijență, se află zeci de tamburi de excavator, material forjat, furci de la rulouri compre­­soare, ancore, roți, un reductor de viteză de la un pod rulant casat, un cazan de aburi care ar putea fi folosit foarte bine la o seră etc., etc., etc. (fotografia de sus). Oare pentru neglijen­ța aceasta și proasta gospodări­­re nu trebuie tras nimeni la răspundere ? Text și foto: PAUL POPA Program competițional Mîine se desfășoară în ora­șele regiunii numeroase com­petiții sportive în cadrul cam­pionatelor republicane. Desigur că atenția generală este reținută de meciul de fotbal de la Galați din cadrul campionatului categoriei dintre Siderurgistul și Oțelul.­­ Meciul este important pentru ambele formații — Siderurgis­tul pentru a se menține pe primul loc, iar Oțelul pentru a se îndepărta de zona infe­rioară a clasamentului. In perspectivă, un meci intere­sant care are loc pe stadionul „Dunărea", ora 11. In deschi­dere (de la ora 9), Gloria C.F.R. Galați va primi vizita echipei Unirea Focșani (cate­goria C). Tot în campionatul categoriei C, la Tecuci se în­­tîlnesc formațiile Flamura ro­șie și Ancora Galați (stadio­nul „Tineretului", ora 11). Campionatul republican de juniori programează duminică partidele: Siderurgistul — Pe­trolul Moinești (stadionul „Du­nărea“, ora 13), Oțelul—Dina­mo Bacău (stadionul „Dună­rea", ora 15), Gloria C.F.R. — Ancora Galați (terenul „Ancora", ora 13) și Progresul Brăila — Unirea Focșani (sta­dionul „1 Mai", ora 13). HANDBAL. Echipa femini­nă Politehnica Galați întîlneș­­te pe teren propriu pe Uni­versitatea București (terenul „Politehnica“, ora 11). RUGBI. A.S. Tecuci — An­cora Galați (terenul „Tinere­tului", ora 13). Stațiunea experimentală zootehnică Rușețu, raionul Făurei Angajează, de — INGINER MECANIC PRINCIPAL, condiții angajare: diplomă de inginer mecanic; — TEHNICIAN MECANIC I., condiții de angajare : studii tehnice de specialitate, conform H. C. M. nr. 1053/1960 ; — STATISTICIAN I., condiții de angajare, studii medii și 2 ani în funcții economice. Nr. 6944 întreprinderea prefabricate din beton Galați str. Bazinul Nou nr. 83 ANGAJEAZA: — inginer mecanic pentru funcția de inginer șef ad­junct — inginer constructor pentru funcția de șef serviciu C.T.C. — tehnicieni I sau II normare — dactilografă — electricieni — mecanici — zidari — dulgheri — muncitori necalificați Solicitanții se vor adresa la sediul întreprinderii sau telefon 58 70, 58 71, 52 15. >

Next