Viața Nouă, octombrie-decembrie 1967 (Anul 24, nr. 7092-7170)

1967-10-01 / nr. 7092

J * — PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului regional Galați al P. C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIV Nr. 7092 DUMINICĂ 1 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI DE „ZIUA RECOLTEI" Ziua recoltei, obicei străvechi al poporului nostru, ri­dicat de partid la rangul de sărbătoare obștească, se des­fășoară și în acest an, intr-o atmosferă de bucurie a mun­cii și aspirațiilor împlinite, de petrecere și voie bună. Pri­lej de trecere în revistă a succeselor agriculturii noastre, a rezultatelor muncii lucrătorilor de pe ogoare, a bucuriei culesului roadelor holdelor, viilor, livezilor, de manifestare a tradițiilor noastre folclorice, a obiceiurilor strămoșești, „Ziua recoltei" a fost intîmpinată așa cum se cuvine. Toamna aceasta bogată, ca și celelalte de pînă a­­cum este expresia avîntului cu care muncesc lucră­torii din unitățile agricole de stat și cooperatiste, împlini­rea hărniciei, spiritului de răspundere de care dau dovadă pentru calitatea și rezultatele muncii lor. Și fiecare bilanț încheiat de „Ziua recoltei" dovedește că anii socialismului caracterizați prin înfrățirea în muncă a țăranilor, prin ri­dicarea agriculturii pe culmi înalte, prin folosirea unor mijloace mecanizate moderne, a chimizării și irigațiilor este mai bogat în realizări, aduce un plus de belșug și bunăstare. Lucrătorii Bărăganului, făuritorii teraselor, pod­gorenii se pot mîndri cu zecile de mii de tone de griu rea­lizate peste plan, cu bogăția lanurilor de porumb, a vii­lor și livezilor ale căror roade se string acum. Geografia regiunii capătă profiluri noi. Fosta Baltă a Brăilei, Brateșul, incintele Brăila—Siret, Gropeni—Călmă­­țui, Nămoloasa—Măxineni, veșnic acoperite de apă, stuf, papură și salcie, aduc acum, prin transformările efectuate de oameni, mari bogății la belșugul regiunii, răsplătesc din plin eforturile depuse, investițiile făcute. Eforturile lucrătorilor de pe ogoare, hărnicia lor, sunt concretizate în produse mai multe, de mai bună calitate, care fac să fie mai pline hambarele, mai aprovizionate pie­țele și întreprinderile industriei noastre ușoare și alimen­tare, mai îmbelșugate casele oamenilor. Cinstind „Ziua recoltei" oamenii ogoarelor vor prezen­ta în expoziții, tîrguri, piețe produsele cele mai reprezen­tative ; graficele, panourile vor vorbi despre succesele do­­bi­ndite, despre măsurile ce se iau pentru ca pămîntul să rodească din plin, zootehnia să-și sporească contribuția la producția și veniturile totale ale agriculturii, iar pământu­­rile trezite la viață din Bujor, Galați, Tecuci, cele amenaja­te pentru irigații, să sporească belșugul din unități. Sărbătorirea „Zilei recoltei" va începe astăzi în pri­mele ore ale dimineții și va continua pînă seara tirziu cînd se va încheia cu carnavaluri, petreceri colective etc. In orașe și sate sînt organizate manifestări cultural-artistice, întreceri sportive. Expozițiile și tîrgurile vor prezenta, pe lin­gă rodnicia ogoarelor, produsul hărniciei, fanteziei și al tradi­țiilor iubitorilor de frumos — arta noastră populară. Pen­tru toate vîrstele și gusturile, în tîrguri, la chioșcuri și zo­nele se pregătesc mîncăruri specifice bucătăriei tradiționa­le, din care nu vor lipsi vestita pastrama cu mămăliguță, mustul cunoscutelor podgorii sau al celor in devenire, dul­ciurile. Pentru oamenii ogoarelor, făuritorii belșugului toam­nei, pentru hărnicia lor, pentru succesele de viitor se cu­vine să adresăm cuvinte calde de urare, felicitări. Sînt pregătite căminele culturale pentru sezonul „de vîrf“ al activității lor ? Nopțile se îmbracă cu din ce în ce­ mai multă răcoare. Hlamida toamnei a și Început să umbrească strălucirea soa­relui, încă puțin, și cimpul va adormi sub povara zăpezilor. Seara va cădea mai devreme, iar oamenii se vor aduna mai des în jurul televizoarelor, al aparatelor de radio, în sala căminului cultural. Fișele bi­bliotecilor, de asemenea, se vor umple mai repede mar­­cînd preferințele literare ale unui număr mai mare de ci­titori. Fiecare instituție își are a­­notimpul ei de aur și pentru căminul cultural acesta Înce­pe cam pe la sfirșitul lui oc­tombrie. Bunii gospodari mai știu că ploile și apoi zăpada, trebuie să cadă pe un acope­riș trainic, că ferestrele au nevoie de geamuri, odăile de sobe, sobele de lemne ș.a.m.d. Pentru siguranță, așa cum ne relatează interlocutorul nos­tru tov. Dumitru Coarcă, se­cretarul Comitetului raional de cultură și artă Focșani, di­rectorii căminelor culturale au primit dispoziții din timp. Ei urmau să facă totul pentru a avea asigurate condiții cât mai bune de activitate. După ultimele pronosticuri, bazate pe probabilitatea continuității și a seriozității, iarna va găsi in plină efervescență cultura­lă comunele Surum, Obilești, Valea Sării, Popești, Vulturii etc. Se vor trezi probabil din amorfire și căminele culturale din Mera și Tichiriș, o dată cu numirea noilor directori, cei vechi — Marcela Bucur și Ruxanda Labă — urmînd să se gîndească, la gura sobei, la relativitatea lucrurilor și a angajamentelor... De la Focșani, mașinile, transportînd combustibil Hingulești, Mărtinești și spre Su­­raia, s-au întrecut în hărnicie. Cele de la Bordești, Vidra și Slobozia Ciorăști încă nu s-au mișcat din loc. Să recunoaștem că în ca­zul acesta proverbului „Mai bine mai tirziu decit nicioda­tă" i s-ar putea opune un al­ RADU MACOVEI (Continuare în pag a IlI-a) TELEGRAMĂ Excelenței Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Președintele Republicii Cipru NICOSIA in numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal, adresei Ex­celenței Voastre, cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări și urări pentru sănătatea și fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului ci­priot. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România CENT; emu­ESCU- IAȘI Mecanizatori de la S.M.T. Fizskc lucrînd la semănatul griului pe ogoarele cooperati­vei agricole de producție din comuna Vulturu, raionul B’oc­șani. Foto : P. POPA In pagina a IV-a — Lucrările Adunării Generale a O. N. U. — Franța Astăzi, al doilea tur de scrutin — Vizita tovarășului Maxim Berghianu la Budapesta — Răspunsul cancela­rului Kiesinger la scri­soarea lui Willi Stoph — A XVIII-a aniver­sare a proclamării R.P. Chineze Cifre, fapte, realizări Delegația P. C. din Belgia și-a încheiat vizita in țara noastră Sîmbătă dimineața a pără­sit Capitala delegația Partidu­lui Comunist din Belgia, con­dusă de tovarășul Marc Dru­­maux, vicepreședinte al par­tidului, care, la invitația C.C. al P.C.R., a făcut­ o vizită în țara noastră. La aeroportul Băneasa, de­legația a fost salutată de to­varășii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C. C. P.C.R., Manea Mănescu, mem­­b­­ru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., Ghizela Vass și Bujor Sinn, șefi de secție la C. C. al P.C.R., Andrei Ștefan, prim­­adjunct de șef de secție la C. C. al P.C.R. (Agerpres). VIZITA TOVARĂȘULUI TODOR JIVKOV­A IN TARA NOASTRA In continuarea vizitei de prietenie pe care o face în țara noastră, tovarășul Todor Jivkov și soția împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția au fost, în zilele de 29 și 30 septembrie oaspeții regiunilor Cluj și Mureș-Au­­tonomă Maghiară. Au­ fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalții oaspeți au fost salutați cu căldură și dragos­te de localnici, însoțiți de tovarășii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereș, prim-secretar al Comi­tetului regional Mureș-Autono­­mă Maghiară al P.C.R., pre­cum și de ambasadorul Bul­gariei la București, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare. Masă oferita de tovarășul Nicolae Ceaușescu * «t Sîmbătă seara, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția au oferit la București o masă în cinstea tovarășului Todor Jivkov și a soției sale. Au luat parte tovarășii A­lexandru Bîrlădeanu, Alexan­dru Drăghici, cu soția, Ilie Verdeț, cu soția, Iosif Banc, cu soția, Manea Mănescu, Mi­hai Dalea, cu soția, Andrei Păcuraru, șef de secție la C.C. al P.C.R., precum și ambasado­rul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs intr-o at­mosferă caldă, tovărășească. URGENTAȚI RECOLTAREA CULTURILOR TIKZII. TOf­H ATENȚIA IN RAIONUL BRĂILA Slaba organizare a muncii duce la irosirea timpului bun de lucru Raidul întreprins, cu două zile în urmă, prin cîteva uni­tăți agricole cooperatiste din raionul Brăila, ne-a permis să constatăm că nu peste tot lu­crările agricole din actuala campanie sînt organizate temeinic, ceea ce are ca rezul­tat irosirea multor zile bune de lucru. Dacă la cooperativa agricolă din comuna Gropeni, unde participă la culesul porumbu­lui sute de oameni, această lu­crare s-a executat pe 730 hec­tare din 1310 hectare cultivate în alte unități recoltatul se execută foarte încet. De exem­plu, la cooperativa agricolă din Stăncuța (președinte Tu­­dorache Cîrjan) deși există condiții asemănătoare cu cele de la Gropeni, pînă joi seara se recoltase porumbul de pe numai 52 hectare din 770 hec­tare, iar la Spiru Haret și Ber­­zești din 599 și respectiv 440 hectare nu fusese strînsă re­colta decît de pe suprafețe mai mici de 90 hectare. Intîr­­zieri nejustificate la culesul porumbului există și la coope­rativele agricole „7 Noiembrie, — Movila Miresei (163 din 941 hectare) și Valea Cînepii (126 din 744 hectare), cu toate că în aceste unități există forțe suficiente. — De ce în unitatea dv., cu­lesul porumbului este atît de întîrziat ?, am întrebat pe in­ginerul Gheorghe Zecheru de la cooperativa agricolă „7 No­iembrie“—Movila Miresei. — La noi, fiecare coopera­tor cultivă o parte din lotul în folosință cu viță de vie. De cîteva zile, toată lumea lu­crează la culesul strugurilor, așa că la porumb nu avem cu cine lucra... Ce s-ar întâmpla dacă mun­­ca ar fi „organizată" la fel în toate unitățile ? Și în privința eliberării te­renului de coconi și tulpini de floarea-soarelui există încă de­ficiențe. Din cele 4332 hectare care au fost cultivate cu floa­­rea-soarelui și care trebuie a­­rate și însămânțate cu grîu, se eliberaseră 3507 hectare­, iar din 6113 hectare de pe care s-a recoltat porumbul fu­seseră tăiați și cărați cocenii de pe numai 2­820 hectare. Sunt cooperative agricole care nici n-au început să lucreze la eliberarea terenurilor ce tre­buie semănate cu grîu. Ast­fel, la unitatea din Latinu (președinte Ștefan Surdeanu) nu s-a trecut la tăiatul și transportarea tulpinilor de floarea-soarelui de pe 70 hec­tare și nici a cocenilor de pe cele 223 hectare prevăzute pen­tru îmsămînțatul griului. La cooperativă agricolă din Lacu Sărat (președinte Vasile Gră­­dișteanu), de asemenea, nu a fost începută eliberarea de coceni a solelor prevăzute să­ se cultive cu grîu. Ce se aș­teaptă oaie în aceste unități ? In cele 6 S.M.T.-uri din ra­ion există un puternic parc de mașini și tractoare. Din pă­cate însă, nu toate utilajele au fost puse la punct pentru executarea la timp și de ca­litate a pregătirii terenului și fnsămînțărilor. De exemplu, de la începerea campaniei, la cooperativa agricolă din Silis­­traru, din cele 15 tractoare ale brigăzii nr. 9 de la S.M.T. Traianu. 6 tractoare au fost mai mult în reparații. Din a­­ceastă cauză, la însămînțări au fost folosite numai 3 din cele 6 semănători ale brigăzii,­ întrucât a trebuit ca tractoare­le în stare de funcționare să fie repartizate la executarea tuturor lucrărilor actuale. Din C. TURTOI (Continuare în pag. a II-a) Un nou lot de excavatoare Brăila, pregătit pentru benefi de 0,3 m.c., rari. Cum funcționează „ultima barieră“ meni să împiedice pătrunderea, in comerț,a mărfurilor de slabă calitate? Realizarea cu succes a sar­cinilor ce stau in fața lucrăto­rilor din comerț, în ceea ce pri­vește asigurarea populației cu mărfuri de calitate superioară, impune exercitarea unui con­trol sever al produselor care trec dincolo de porțile între­prinderilor industriale producă­toare. In afara controlului C.T.C., ale cărui atribuții în a­­ceastă direcție su­­t bine cunos­cute, un rol important revine și recepționerilor întreprinde­rilor comerțului cu ridicata ca­re, printr-o verificare atentă și minuțioasă a mărfurilor desti­nate livrării, prin refuzarea ce­lor necorespunzătoare, pot con­tribui în mod eficient la instau­rarea unui spirit de exigență tot mai înalt față de calitatea produselor fabricate. Pe linia eforturilor perseve­rente pe care le face pentru a nu permite pătrunderea în re­țeaua comerțului cu amănun­tul a unor mărfuri de slabă calitate, întreprinderea comer­țului cu ridicata pentru textile și încălțăminte — I.C.R.T.I. — din Galați a luat și măsura de a reorganiza compartimentele de recepție de pe lângă fabrici, prin încadrarea lor cu oameni conștiincioși și bine pregătiți profesional. Ca urmare, a cres­cut în mod constant aportul re­cepționerilor, nu puține fiind cazurile cind tocmai datorită intervenției lor energice cali­tatea unor articole s-a îmbună­tățit simțitor. Bunăoară, priza albită pro­dusă de întreprinderea textilă Galați prezenta pină nu de mult suficiente motive de re­fuz datorită unor frecvente de­ficiențe calitative. Analizînd cu atenție observațiile recepțione­­rului I.C.R.T.I., încercînd cu răbdare și competență să des­copere și să elimine cauzele refuzurilor ivite, conducerea tehnico-administrativă a între­prinderii a luat o serie de măsuri operative, deosebit de eficiente. Ca urmare, fiecare trimestru din acest an a mar­cat o reducere a numărului de refuzuri din partea beneficia­rilor, fapt care fără îndoială s-a reflectat pozitiv la nivelul indicatorilor economici și finan­­ciari realizați. La Fabrica de confecții Foc­șani, numărul refuzurilor a scăzut, de asemenea, simțitor comparativ cu anii precedenți, dar nivelul lor se menține încă ridicat. Nu s-a reușit să se fo­losească metodele cele mai e­­ficace pentru lichidarea com­pletă a refuzurilor de calitate, iar controlul C.T.C. nu și-a spus cu fermitate cuvîntul. Ro­lul recepționerului I.C.R.T.I. se face și aici simțit dar el trebuie să fie mai energic, să oprească cu mai multă fermitate de la livrare produsele necorespun­zătoare calitativ. Prin cele refuzuri făcute de acest recep­­­­ționer în anul 1967 au fost o­­prite de la livrare către comerț un număr de 1 978 paltoane și costume pentru bărbați și ado­lescenți a căror valoare totală se ridică la peste 2 400 000 lei. Cu toate acestea se constată că recepționerul respectiv se mulțumește deseori să sesize­ze doar conducerii fabricii deficiențele constatate, nepro­­cedînd întotdeauna la returna­­rea produselor in sector și ur­mărirea remedierii lor. Același procedeu îl foloseș­te și recepționerul de la Fabri­ca de confecții Brăila. Cu toa­te că are o vechime mai înde­lungată la această fabrică, re­cepționerul respectiv s-a mul­țumit să efectueze în acest an doar un singur refuz, în valoa­re de 731 lei. De la beneficiari au apărut însă 4 refuzuri în valoare de 17 873 lei. Fără în­doială, era mult mai bine ca­­aceste mărfuri calitativ neco­respunzătoare să fi fost verifi­cate cu atenție și refuzate chiar la recepție, eliminîndu-se în acest fel cheltuielile inutile ocazionate de drumul furnizor­­beneficiar și retur. O mare importanță în reali­zarea optimă a sarcinilor ce revin recepționerilor o are co­laborarea care trebuie să exis­te între aceștia și conducerile întreprinderilor. Nu rare sunt cazurile cind unii tovarăși din conducerea unităților industria­le interpretează observațiile în­temeiate ale recepționerilor cu greutăți pe care aceștia le fac în livrarea produselor către baze, în realizarea prevederilor de plan. însuși refuzul unor GH. TANASE, inspector principal, comercial de stat (Continuare in pag. a II-a) IN RAIONUL FAUREI Atenție sporită urgentării porumbului De la bun început, trebuie a­­rătat că în comparație cu sta­diul înaintat al timpului, lucră­rile de recoltat și însâmințat sunt rămase în urmă. Acest lu­cru rezultă și din compararea rezultatelor obținute pînă acum cu cele din aceeași perioadă a anului trecut. Pînă la 29 septem­brie a. c. ziua cînd am făcut raidul, de exemplu, din cele 36 822 hectare cultivate cu po­rumb de cooperativele agricole, se recoltaseră 12 984 hectare, ceea ce reprezintă 35,2 la sută. Dacă ținem seama de forța de muncă de care dispun coopera­tivele agricole, de experiența valoroasă ce o au organizațiile de partid și consiliile de con­ducere în organizarea și condu­cerea operativă a muncii, re­zultatele nu trebuie să ne mul­țumească. Nu se poate nega faptul că sunt și rezultate bune. De exem­plu, cooperatorii din Jirlău au recoltat circa 65 la suta din su­prafața de 978 de hectare cul­tivate cu porumb. Ca simț de răs­pundere a fost organizată mun­ca la recoltat și în cooperative­le agricole de producție din C. A. Rosetti, Racovița, Drogu și altele, unde zi de zi coopera­torii au obținut rezultate bune la strîngerea rodniciei cîmpului. Dar deocamdată, rezultatele bune sînt inca puține. Nu știm din ce cauză, însă in rîndul unor consilii de conducere nu există o atmosferă intensă de muncă, de preocupări majore pe măsura greutății și răspun­derii ce o incumbă actuala pe­rioadă. De exemplu, la Ibrianu, unde s-au obținut unele rezultate bu­ne, consiliul de conducere, pre­ședinte tov. Stanciu Ivan, a pus primele rezultate bune ca sal­tea pe patul nepăsării, pe care M. CRETEANU (Continuare în pag. a II-a) La „11 Iunie“ Galați se modernizează fluxul la sudură In cadrul acțiunii de moder­nizare a fluxului tehnologic de sudură, la sectorul 3 al prinderii „11 Iunie" Galați între­au sosit recent din import o serie de utilaje. Este vorba despre 2 mașini de sudat automat care vor executa suduri în cordon continuu și în puncte pentru tîmplăria metalică. Tehnologia de funcționare este automată, mașinile fiind deservite de câte un sudor cu înaltă calificare pentru­ a asi­gura o exploatare și întreține­re corespunzătoare. De aseme­nea, tot pentru acest sector, a mai sosit un convertizor de su­dură cu ajutorul căruia urmea­ză să se introducă o­ nouă o­­­perație pentru uneltele agrico­le : electronizuirea. Prin montarea și darea în exploatare a acestor utilaje, o­­perațiile de sudură vor fi exe­cutate la un înalt nivel calita­tiv, va crește productivitatea muncii, in acest fel elim­inîn­­du-se o serie de procedee cla­sice de lucru. Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă adresez dumneavoastră, Con­siliului de Stat al Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutrește sentimente de profundă stimă și prietenie față de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor muncii conduși de Partidul Comunist Chinez și le urează noi succese în construirea societății socialiste, îmi exprim încrederea că relațiile de prietenie și colabo­rare multilaterală româno-chineze, bazate pe principiile mar­­xism-leninismului și internaționalismului socialist, se vor dez­volta și pe mai departe în interesul ambelor noastre țări, ai cauzei socialismului și păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. I

Next