Viața Nouă, octombrie-decembrie 1967 (Anul 24, nr. 7092-7170)

1967-10-14 / nr. 7103

>■ t IX; PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE, UIMIJI-VĂ! Organ al Comitetului regional Galați al P. C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIV Nr. 7103 SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI MASURI IZVORITE DIN REALITATEA ȘI CERINȚELE DEZVOLTĂRII TĂRII Orașele — puternice centre social-economice 0 garanție că viața noastră va deveni mai frumoasă, mai îmbelșugată Proiectul privind îmbunătăți­rea organizării administrativ­­teritoriale a României și siste­matizarea localităților rurale, ale cărui principii de bază au fost adoptate de recenta Plena­ră a C.C. al P.C.R., are o mare iimportanță social-economică, ea răspunzînd unor necesități stringente de dezvoltare a so­cietății noastre socialiste. A­­plicarea consecventă a princi­piilor expuse în proiect va contribui la eliminarea verigi­lor intermediare ce se interpun azi între organele centrale și unitățile de bază, la repartiția teritorială judicioasă a forțelor de producție, și implicit, ridicarea nivelului de trai al­ia întregii populații. In anii construcției socialis­te, orașul Galați s-a dezvoltat impetuos, devenind­­ un puter­nic centru industrial și social­­cultural. O dată cu aceasta a crescut și complexitatea sarci­nilor care trebuie rezolvate de către organele tocate ale pu­terii de­ stat. Crearea consilii­lor municipale în orașele mari creează premizele mobilizării largi a maselor de cetățeni la dezvoltarea și înflorirea locali­tăților. Fundamentarea activită­ții consiliilor municipale pe principiul muncii colective, va asigura, consider, antrenarea tuturor membrilor săi atît la adoptarea unor decizii raționa­le și eficiente, cit și la tradu­cerea lor in viață. Va crește în același timp răspunderea personală pentru îndeplinirea sarcinilor încredințate. De o deosebită importanță sînt și măsurile preconizate în proiect pentru delimitarea pre­cisă a atribuțiilor și competen­țelor organelor locale ale pu­terii de stat. Promovarea în a­­ceste organe a unor cadre ca­pabile, cu experiență și pregă­tire corespunzătoare, cu puter­nice legături în masele de ce­tățeni, va duce la rezolvarea mai operativă și mai realistă a problemelor locale, contribu­ind la o dezvoltare și mai ra­pidă a orașelor și comunelor țării. .___ Ca cetățean al orașului, ca deputat, văd în proiectul de îmbunătățire a organizării ad­­ministrativ-teritoriale a Ro­mâniei și de sistematizare a lo­calităților rurale, grija nemăr­ginită și permanenta preocupa­re a partidului nostru pentru dezvoltarea și înflorirea națiu­nii noastre socialiste. STANCIU BARBALATA, vicepreședinte al Sfatului popular orășenesc Galați Primit cu o deosebită satis­facție, proiectul privind îmbu­nătățirea organizării adminis­­trativ-t­eritoriale a României și sistematizarea localităților rurale constituie și pentru ță­ranii cooperatori din comuna Șivița, raionul Galați, o ga­ranție că viața lor va deveni, în anii ce urmează, tot mai­­ frumoasă și­ mai îmbelșugată. Comuna noastră este alcătu­ită din mai multe sate apro­piate, avînd o populație de 3­700 de locuitori. In anii regi­mului de democrație populară aici s-au înfăptuit­ multe lu­crări social-cu­lturale și de interes obștesc. • In comună funcționează în prezent școli, magazine universale, biblio­teci ; satele au fost electrifica­te, sute de familii și-au con­­­­st­ruit case noi Toate aceste înfăptuiri îi bucură pe locuit­o­rii comunei. Consider, cu toate acestea, că mult mai multe lucruri s-ar fi putut realiza. Din propria noastră expe­riență ne-am convins că actu­ala împărțire teritorial-adm­i­­nistrativă nu a asigurat pe de­plin condițiile necesare pen­tru valorificarea potențialului economic al comunei. Nume­roase investiții, noi, cum ar fii școli, clădiri pentru locuit, grajduri, magazii nu au fost judicios amplasate și apar de pe acum ca neraționale în per­spectiva dezvoltării localității noastre. Prin îmbunătățirile propuse cu privire la organizarea co­munelor, se va putea mobiliza în mai bune condiții populația sătească la soluționarea pe plan local a treburilor de stat și obștești, la întărirea econo­­mică-organizatorică a coope­rativelor agricole și a celor­lalte unități de producție, la înfrumusețarea și gospodări­rea comunei—pe care sîntem hotărîți să o dezvoltăm necon­tenit. Țăranii cooperatori din Șivița își propun să constru­i­scă o grădiniță de copii, un cămin cultural, dispensar, casă de nașteri, ateliere de reparații și deservire, brutărie etc. Exprimindu-și satisfacția fa­ță de înțeleaptă politică a partidului nostru, înțelegind pe deplin că principiile adop­tate de plenară răspund unei cerințe de viață a satelor de azi, locuitorii sunt hotărîți să muncească cu tot elanul pen­tru a transforma comuna în care locuiesc într-o așezare pe măsura socialismului. VASILE OPREA, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Șivița CONDUCĂTORII DE PARTID ȘI DE STAT AU ASISTAT LA EXERCIȚII SI APLICAȚII MILITARE In zilele de 12 și 13 octom­brie a.c., tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu Mizil, Hie Verdeț, Vasile Patilineț, împreună cu ministrul forțelor armate, general colonel Ion Ioniță, au asistat la exerciții și aplicații tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea, tovarășii Cornel Onescu, mi­nistrul afacerilor interne, Con­stantin Scarlat, ministrul indus­triei chimice, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcți­ilor de mașini, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgi­ce, Ion Stănescu, președintele Consiliului Securității statului, adjuncții ministrului forțelor armate, generali și ofițeri su­periori, reprezentanți ai orga­nelor locale. Conducătorilor de stat le-a fost de partid și prezentată tehnica de luptă aflată în do­tarea forțelor noastre armate, precum și realizările activității de cercetare și de inovații de­puse de cadrele tehnice și ingi­nerești din armată. După terminarea exercițiilor și aplicațiilor tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe parti­cipanți, relevînd calitățile or­ganizatorice și de conducere ale comandanților, măestria și iscusința trupelor în îndeplini­rea misiunilor, calitățile tehni­cii și armamentului și a urat tuturor soldaților, ofițerilor și generalilor noi succese în per­fecționarea măestriei lor mili­tare. Pretutindeni, prin localități­le pe unde au trecut, conducă­torilor de partid și de stat li s-a făcut o primire caldă și entuziastă din partea popu­lației. ' SA I. C. M. S. G. O nouă stație de betoane­­ în construcție Pentru asigurarea cantităților de beton pe care șantierele In­treprinderii de construcții montate siderurgice Galați tre­bi­buie să le pună in operă în perioada următoare, a început, recent, construcția unei noi stații de betonane Stația de betoane vest, cum este denu­mită, va lucra cu două beto­niere a câte 1 000 litri capaci­tate fiecare, cu agregate sor­tate pentru realizarea unor be­toane de marcă superioară. Do­zarea agregatului și a cimentu­lui se va face gravimetric iar mai apoi prin unele perfecțio­nări, volumetric. Transportul agregatelor de la depozit la stație se execută cu o bandă fixă de 600 milimetri Capacitatea stației este de circa 250 mc în 10 ore. Proiectele noii fabricii de betoane au fost executate de serviciul proiectări ai I.C.M.S.G. Urgentați culesul porumbului, transportul recoltei în hambare și recoltarea strugurilor! Fung la jumătate a lunii oc­­to­m­brie a alternat cu zile bune și zile ploioase. Din­ această cauză și lucrările agricole au înregistrat o simțitoare scă­dere în intensitate. Dar, deși ‘Ultimele două zile au fost bune pentru executarea lucrărilor în timp, viteza zilnică de lucru nu s-a realizat. La recoltatul porumbului în ziua de 12 oc­tombrie s-a înregistrat o cre­ștere de numai 2,7 pro­cente față de data de 11 octombrie. Cooperative­le agricole , din raioanele Panciu, Tecuci și Focșani continuă să formeze plutonul de ia urma „clasamentului“ pe regiune. In aceste raioane, nu numai că nu se­ intensifică activitatea pentru a recupera timpul pierdut, dar zi de zi nu se recoltează suprafețele planificate. In raionul Foc­șani, de pildă, sunt cooperative ca­­ cele din Gologanu, Biliești, Milcovul, Vulturul, Suraia și altele care, deși au suprafețe cuprinse între 364 și 855 hec­tare cultivate cu porumb, nu au recoltat decit­ între 30 și 50 la sută. Astfel de exemple se pot da și din raioanele Panciu și Tecuci. Ceea ce caracteri­zează activitatea celor m­­ai multe unități agricole coope­ratiste, este lăsarea pe cimp a porumbului în grămezi, la dis­creția intemperiilor și roză­toarelor. Cu ocazia raidurilor întreprinse am întâlnit aseme­nea exemple atît în coopera­tivele agricole din raioanele Panciu, Tecuci, Focșani și Ga­lați cât și în unitățile agricole de stat. Este bine cunoscut, fără a mai fi nevoie, de sfa­turile meteorologilor că pe măsură ce trec zilele, timpul devine tot mai instabil. Așa că, trebuie luate grabnice mă­suri pentru transportul recol­t<­tei de porumb la bazele ...de re­cepție (cantitățile contrac­tate) și in hambarele coope­rativelor, înainte de a veni vremea ploilor și noroaielor, care face anevoioasă această lucrare. Paralel cu recoltatul trebuie luate măsuri pentru grăbirea eliberatului terenului și depo­zitarea cocenilor în parcurile furajere. sau însilozarea lor. Intîrzierea eliberării terenului duce, pe de o parte, la depre­cierea cocenilor — important furaj grosier — iar pe de altă pare la întârzierea execută­rii arăturilor de toamnă, lu­crare de bază pentru produc­ția anului viitor. După datele centralizate la consiliul agricol regional, în seara zilei de 13 octombrie, rezultă că, pe raioane și Trus­tul regional I. A. S. situația recoltării porumbului se pre­zintă assfel : Semănatul griului se apropie de sfîrșit în majoritatea ra­ioanelor. In ultimele două zi­le au mai terminat însămîn­­țările de toamnă, alături de cooperativele agricole din ra­ioanele Bujor și Făurei și cele din raionul Galați. Denumirea Realizat raionului la sută Făurei 97,9 Bujor 94,9 Galați 70,9 Brăila 64,1 Focșani 58,0 Tecuci 51,3 Panciu 48,8 Total cooperative agricole 72,0 Trustul regional I.A.S. 67,9 Total pe regiune 71,0 La fabrica de aglome­rare a minereului de la Combinatul siderurgic gălățean se montează coșul metalic de fum. IN RAIONUL FOCȘANI Dacă nu se iau măsuri, ritmul lent în care se culeg viile se va solda cu pierderi de recoltă Cooperativele agricole din raionul Focșani posedă circa 15 000 hectare cu viță de vie, din care 7 000 hectare cu vie pe rod. Pentru a urmări cum se desfășoară culesul struguri­lor, transportul lor și vinifica­­ția, am întreprins în ziua de 12 octombrie un raid prin cî­­teva cooperative din acest ra­ion și centre de vinificație. Deși timpul este destul de avansat, iar strugurii se de­preciază, realizările cooperati­velor agricole nu sunt nici pe departe pe măsura posibilită­ților existente. Pină la 12 oc­tombrie a.c., pe raion se re­coltaseră strugurii de pe abia 3 912 hectare, ca urmare a ritmului scăzut de lucru. In­ ziua cînd am întreprins raidul, pe raion s-au recoltat strugurii de pe numai 174 de hectare deși timpul a fost deo­sebit de frumos și bun de lu­cru. Sînt, ce-i drept, cooperative unde culesul strugurilor se desfășoară bine,­ consiliile de conducere preocupîndu-se con­tinuu de mobilizarea oamenilor și de o cia mai bună organiza­re a muncii. Un astfel de exemplu l-am găsit la co­operativa agricolă din comu­na Cotești. Aici, președintele cooperativei agricole, ing. Ion Grama, era la semănatul griu­lui, lucrare ce se­­ apropia de sfîrșit, iar pină la ora 11, cînd am ajuns noi la unitate, con­trolase cum se desfășura ac­tivitatea și in celelalte bri­găzi. De altfel, această coope­rativă este printre fruntașe M. CREȚEANU (Continuare in pag. a II-a) Intre 15 și 20 octom­brie, în întreaga țară se desfășoară acțiunea de vaccinare antipolio­­­m­elitică a copiilor năs­cuți între 1 noiembrie 1964 și 1 noiembrie 1966 Vaccinul, în formă li­chidă, se administrează pe cale bucală. Vaccina­rea se efectuează la cir­cumscripțiile sanitare teritoriale și în colecti­vitățile de copii. Secția mecanică montaj a rulourilor compresoare de la Uzina de utilaj greu „Progresul” din Brăila. Foto: GH. BERCOV Sortimente variate de panificație Lucrătorii din cadrul între­prinderii de panificație Galați au obținut în ultimul timp unele succese atît în ceea ce privește sporirea cantităților de piine și specialități de pa­nificație cât și în realizarea unor sortimente variate ce sînt în mare măsură apreciate de consumatori. In prezent, noua și moderna fabrică, care dis­pune de mașini și utilaje de mare productivitate, asigură pentru populația orașului cca 80 tone pline în 24 ore, iar în cele două secții se realizează lunar peste 300 tone de spe­cialități de panificație. De remarcat preocuparea colectivului de muncă de aici pentru realizarea unei largi game de sortimente de panifi­cație. Astfel, la fabrica de pâi­ne se produce pîine albă, in­termediară, simplă sau cu un adaus de cartofi în formă ro­tundă sau lungă, iar în secți­ile de specialitate se realizea­ză peste 50 de sortimente cum ar fi chifle lungi de 250 și 500 grame, cozonaci, diferite sorti­mente de împletituri. Numai în anul acesta s-a început­ fa­bricația a încă șase noi sorti­mente printre care cozonac cu stafide, sau nucă, ruladă și altele. Dorința fiecărui lucrător de la întreprinderea de panifica­ție este de a pune la dispozi­ția cumpărătorilor produse de panificație de cit mai bună calitate în cantități și sorti­mente sporite. Cînd neomenia se cheamă persecutarea propriului părinte, e datoare să intervină legea I­ D I­N­­I Priv Utea lucruri­lor și In virtutea in­terdependenței, roa­­­dele conștiinței, ale conștiinciozității in­dividului. Silit Cu­­lese de colectivitate. Acel „mă privește ce fac“ prin care insen­­­sibilul și meschinul iși scuza baricadează luptele, se vremel­nic in spatele egois­mului, și este repudiat, pină la urmă, fiindca per­ic­uite­ază normele conviețuirii sociale. Și totuși, uneori, o u­ltimă parte din „mandatarii" unor astfel de concepții reușesc să se stre­coare cu abilitate, investează atmosfera inconjurătoare, de­vin un pericol social. Ei silit greu de depistat pentru că și-au însușit pină la desăvîrșire „calitățile" fățarnicului, se a­­daptează la mediu, lingușesc pe creduli, si „pun la punct“ pe lași, speculează altruismul. Se reușește totul pină intr-o zi, cind uită „lecția“ și își des­coperă hidoasa fată. Dacă o fac în prezența unor semeni care privesc totul prin prisma îngustă și deformată a propri­ilor interese, „gata“ islam­icu­­lui e luată drept un accident și taxată ca atare. Chiar repe­tarea unor atitudini reprobabi­le, fie și la scurt timp, nu-i de­ranjează prea mult pe astfel de oameni, ab­ta timp cil nu­ afec­tează direct persoana lor. Așa se asigură evoluția in timp a unor practici care n-au nimic comun cu noțiunea de etică. Intr-un astfel de climat a „o­­perat“ și Marieta Dimitriu, se­cretară la Școala generală nr. 3, din orașul Galați. Faptele pe care o să le re­latăm în continuare s-au petre­cut acum citeva luni. Intr-o familie de pe strada Cezar Bolliac, nr. 9 din Galați, am cunoscut-o pe Chita Dimi­triu, în vîrstă de 64 ani. Gazda ne-a dat cîteva date despre ul­timii ani ai acestei femei. A fost lipsită de­­ clipele de liniș­te, de mulțumire suflatească pe care le visează și le dorește un om ajuns, la o asemenea etate. Trăiește într-o veșnică tensiune, fiind traumatizată fi­zic și moral de însăși fi­ica sa, Marieta Dimitriu. Perseverența cinică a odras­lei și-a găsit un prețios­ cola­borator în concubinul s­u­­, Marcu Braunstein. Tactica apli­cată de ei — fara martori — și-a atins scopul. In ferța veci­nilor, fiica trecea drept „victi­mă", compătimită de toți, iar mam­a era privită ca o femeie imposibilă, care-și torturează copilul. Strutageria are o fisură insă destul de gravă — certificatul medical legal nr 756 din 4 mai 1967. Chim Dim­itriu a­­ fost bătută ca și altădată fără mar­tori, dar au vorbit întru apă­rarea victimei leziunile, tată-i descoperiți pe făptași. Sigură de sine, fiica neagă : „Cînd o apuca nebunelele, se batea singură". Expunem „argumen­tele“ ei medicului legist, Ni­colae Miron. „Este greu de imaginat că leziunile t consem­nate și în­certificat) de pe li­nele părți corporale ar fi pro­dusul automutilării — ne spune el. In „lupta“ dusă pentru a se debarasa de mamă care, ca orice mamă, îi dezaproba pur­tările, M. D. încearcă și reu­șește (cu prea multă ușurin­ță) s-o interneze, pe 7 mai a.c., la Spitalul nr. 3 din Ga- CORNELIU MIHAILESCU (Continuare în pag. a II a) Colțul cetățeanului , propunere Nu de mult, s-au des­chis cursurile la noua și frumoasa școală­­ profesio­nală de pe lângă Combi­natul siderurgic gălățean. Elevii și cadrele didactice de aici se numără cu miile. Dar ca să ajungă aici, ei trebuie­ să parcurgă pe jos kilom­etri întregi,­ fie de la linia de tramvai din piața 1 Mai, fie de la „mai apropiată“ stație cea de pe linia autobuzului 17. Se pierde astfel mult­ timp. Sunt posibilități ca traseul autobuzului 17 să fie pre­lungit și până la această școală. Cererea este îndrep­tățită. O vor satisface tova­rășii din conducerea I.T.C. Galați ? Vînzătorul închide cînd vrea... . Intr-o latură a pieții „30 Decembrie" din­ Galați, s-a­u amenajat cîteva­­ mese cu copertine, unde în vară s-au distribuit pepeni, iar acum se vînd aici struguri și legume, fructe. Acest lucru a fost apreciat de cumpărători ca o măsură bună, menită să­­ extindă spațiul de desfacere a legu­melor și fructelor. Numai că la mesele amintite, de­servirea nu se face în mod corespunzător. De multe ori auzi pe ci­te un vînzător : „Nu vă mai așezați la rînd că în­chid". Și „închide" pentru că nu există nici un orar afișat, lipsesc acele tăblițe cu numele vînzătorului, așa cum prevăd normele de comerț. Se sistează vîn­­zarea după bunul plac al vînzătorilor, pentru că O. R. V. L. F. Galați nu controlează sectorul respec­tiv. Cetățenii consideră în­să că este necesar să fie „închis" procedeul, prin­­tr-un orar precis și respec­tat întocmai ! Este si 9 nu este... La Brăila, pe strada T­a­­ian, in apropierea portului există un chioșc al O. R. V. L. F., bine p­asat, pentru satisfacerea cerințe­lor populației din aceasta parte a orașului. Bine a­­provizionat dar... Mulți cetățeni sînt ne­mulțumiți de faptul că atît dimineața, cî­t­ și seara, chioșcul se închide prea devreme. Cauza ? Nu este lumină. Adică, instalație electrică există, dar lumină nu există pentru că­­ nu este făcut racordul la rețea. Este cazul ca O. R. V. L. F. Brăila să facă... „lumină“ și la acest chioșc

Next