Viața Nouă, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 7325-7401)

1968-07-02 / nr. 7325

Proletari din toate țările, uniți-vă 1 Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXXV Nr. 7325 MARȚI 2 IULIE 1968 4 PAGINI — 80 BANI CONDUCĂTORII DE PARTID ȘI DE STAT ÎN VIZITĂ LA EXPOZIȚIA „REVOLUȚIA DE LA 1848 OGLINDITĂ ÎN ARTA PLASTICĂ“ Luni după-amiază,­­ tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț­cu­ vizitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită in arta plastică", deschisă în sălile Muzeului de Artă al Re­publicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîm­­pinați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comite­tului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președin­tele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici și M. H. Maxy, directorul Muzeu­lui de Artă al Republicii So­cialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Ar­tiștilor Plastici, artiști expo­zanți, critici de artă. Salutind pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a ex­primat satisfacția și mulțumiri­le creatorilor din acest dome­niu al artei pentru grija deo­sebită manifestată de partid și o­­von pentru dezvoltarea arte­lor plastice. In continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat Sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Direc­ției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor nu­meroși poeți, prozatori și com­pozitori, a fost, în același timp, izvor de nobilă și generoasă inspirație pentru artiștii plas­tici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru ar­tiștii plastici contemporani. Ex­presie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Revo­luția de la 1848 oglindită în arta plastică" grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă fres­că a neuitatului an revoluționar 1848, expoziția cuprinde, in pri­ma sa parte, lucrări ale picto­rilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situ­­îndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosen­thal, Barbu Iscovescu, par­ticipanți direcți la revoluție. Artiștii acelei vremi s-au ridi­cat la o înaltă conștiință patri­otică, punîndu-și opera în sluj­ba reprezentării elanurilor re­voluționare ale poporului. În chipurile revoluționarilor — deschizători de drumuri noi in istoria patriei­­— se dezvăluie gînduri, sentimente și credințe izvorîte din marile idealuri na­ționale pentru care a luptat generația de 1848. Aspirațiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revoluționari din Țara Românească, Moldova și Transilvania sînt înfățișate în­­tr-o suită de picturi, gravuri și litografii, creații, ale unor ar­tiști plastici martori ai memo­rabilului eveniment. In cea de a doua sală a ex­poziției sînt prezentate picturi­leși sculpturi — opere ale unui mare număr de artiști plastici contemporani, care preiau, in noi viziuni artistice, ideile lup­telor revoluționare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din is­toria și activitatea creatoare poporului nostru. Lucrările ex­a­puse in această sală a expozi­ției constituie o expresie a fap­tului ca actualii artiști plastici — virstnici și tineri — dau via­ță hotărîrilor luate la recenta Conferință pe țară a artiștilor plastici — de a pune mai bine in valoare tradițiile artei noas­tre plastice și strălucirea artei populare, de a promova necon­tenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice ro­mânești noi străluciri, noi ope­re de artă caracteristice pentru­ viața nouă a poporului nostru constructor al României socia­liste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung in fata a numeroase opere de artă pre­zentate in expoziție. In încheierea vizitei, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a felici­tat pe organizatorii expoziție­ — Uniunea Artiștilor Plastici, Co­mitetul de Stat pentru Cultură și Artă, precum și pe artiștii expozanți care au reușit să re­dea în splendoarea și măreția sa trecutul­ de luptă al poporu­lui nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat convingerea că pictorii, sculp­torii și graficienii vor contri­bui in continuare la dezvolta­rea artei puse în slujba con­strucției socialiste și le-a urat succese și mai­­ mari în realiza­rea unor lucrări valoroase con­sacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noas­tre. (Agerpres) Recoltarea griului e pe sfîrșite. Arăturile bat pasul pe loc! Din datele centralizate, în seara zilei de 1 iulie a.e. la Di­recția agricolă județeană rezul­tă că în cursul zilei de ieri încă 34 cooperative agricole au încheiat recoltarea cerealelor păioase, pe județ, numărul uni­tăților care au terminat aceas­tă acțiune ajungînd la 44. Stringerea recoltei se desfășoa­ră deci, din plin. Există însă o excepție: in cooperativele a­­gricole de pe raza de activita­te a întreprinderii de mecani­zare a agriculturii — Tulucești, pînă luni seara s-a recoltat nu­mai 73 la sută din suprafață, atât din cauza funcționării de­fectuoase a combinelor, cit și a slabei organizări a muncii. Dacă la recoltare, nu aproape toate întreprinderile pentru me­canizarea agriculturii din jude­țul nostru s-au înregistrat re­zultate deosebite în ultimele zile, în schimb, la executarea arăturilor de vară , se bate pasul pe loc. Cauza principa­lă o constituie slaba activitate ce se desfășoară in unitățile a­­gricole cooperatiste pentru eli­berarea terenului de paie și pleavă. Situația arăturilor de vară pe I.M.A.-Uri se prezenta aseară astfel : Chiraitei — 1 357 hectare, Bujor — 1 291 hectare, Cudalbi — 1 160 hec­tare, Berești — 900 Pechea — 811 hectare, hectare, Tulu­cești — 743 hectare, Berbeci — 617 hectare, Șendreni — 612 hectare, Tecuci — 521 hectare. La expoziția studenților Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ •Luni Nicola, după-amiază, tovarășii Ceaușescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Paul Niculescu-Mizil, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa,­­Vasile Patilinei au vizitat expoziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă prezenta­te de studenții Institutului de arte plastice „Nicolae Grigores­­cu" din Capitală. In Intîmpinarea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, mi­nistrul invățămintului, Ioni Iliescu, prim-secretar al C.C. al U. T. C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii institutului, de­cani și șefi de catedre, membri ai Consiliului științific. Expoziția, organizată în săli­le institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptu­ră, grafică, scenografie, de arte decorative și artă monu­mentală, toate creînd un uni­vers artistic plin de sensibilita­te, de tinerețe și prospețime, inspirat din bogăția folclorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire. In cursul vizitei, explicațiile au fost date de Costin Ioanici, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu", de profesorii Alexandru Ciucu­­rencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea și de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest institut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și profe­sorilor, unind în același timp studenților noi succese in stră­dania lor de a-și însuși cunoș­tințe artistice cât mai temeinice pentru a deveni artiști valoroși, folositori poporului, operei de construire a socialismului in patria noastră. (Agerpres) WWWV WVV WWV WVW WVVW WVW VWntUA WVVV WWV WWV WVW WWV W­VW WVVW W­VW wvvv W­VW WWV WWV WVVU WVVW WVW WVVW v Wwv Wwv Wvvv Ieri, au început la Galați întrecerile cam­pionatului repu­blican­­ de tenis de cîmp al co­piilor Amănunte in pagina a II a. Risipa ia recoltat să fie complet I­R­R­M­­­­ I­m I­n­a­t­a ! Din raidul întreprins­­eri pe raza Întreprinderii de mecani­zare a agriculturii Berești re­zulta că lipsurile, ce-și fac preg­nant prezența, afectează, înde­osebi, calitatea. In multe uni­tăți se face o nepermis de ma­re risipă de grîu, în altele des­pre strînsul plevei nici nu se discută. In unele unități plea­va a fost intr-adevăr strînsă, dar nu a fost transportată de pe miriște și cind tractoriștii au arat, au îngropat-o sub braz­dă. Toate aceste neajunsuri își au originea în slabul control executat în cîmp de consiliile de conducere, in defectuoasa organizare a muncii. De exemplu, la Berești, ieri lucrau 12 combine, dar nici una nu strîngea pleava, iar canti­tățile de spice de griu rămase in urmă nerecoltate se evaluea­ză intre 200-300 kg griu la hec­tar. Consiliul de conducere, președinte Alexandru Donose, nu a organizat echipe de coo­peratori care sa recolteze griul rămas, spunî­ndu-ne că vinovați sînt îm­ exclusivitate mecaniza­torii, f­’ără a diminua lipsurile ce le au mecanizatorii, trebuie sa le spunem tovarășilor de la C.A.P. Berești că ^vinovat se face consiliul de conducere pentru că nu asigură controlul calității lucrărilor. Cum să fie văzute asemenea lipsuri da­că duminică, de pildă, deși pe combine și la alți, în locul coo­peratorilor, au lucrat salariații instituțiilor din localitate, din conducerea unității (cu excep­ția ing. Aurel Berindei) nimeni nu a fost prezent in timp . Lipsuri de același gen, la ca­re se mai adaugă îngroparea plevei sub brazdă, am întîlnit și la cooperativa agricolă din Bălăbănești. In această unita­te, deși luni s-a început recol­tatul intr-un nou lan, nimeni din conducerea­ unității nu era prezent. Am găsit două colec­toare de pleavă care de la în­ceputul campaniei au fost plim­bate pe combină ca „ornament", pentru că nu au fost folosite nici un ceas. Ce au de spus despre risipa de spice, despre împrăștierea plevei și a paielor tovarășii leader Goein — președintele cooperativei și ing. Nicolae Tufescu ? Cu ocazia raidului întreprins am mai vizitat și alte coopera­tive, printre care Rădești, Sliv­­na, Aldești. Spre deosebire de primele două, îndeosebi la Sliv­­na — președinte Valerică Dima și ing. Ion Bratu — munca era bine organizată, iar cei doi to­varăși conduceau personal ac­tivitatea pe cîmp. Ca urmare, am c­o­nstatat că risipa de griu era redusă aproape la zero, pleava și paiele se strîngeau în totalitate. M. CREȚEANU 7­n epoca noastră — spune unde­va Leonid Leonov — constructo­rii se nasc din visători. Am a­­dăuga la această aserțiune , cu atît mai mult făuritorii de nave. Oamenii aceștia investesc ca nimeni alții in mișcătoarele puncte de uscat de pe apele mărilor și oceanelor, tot ce au mai luminos în ei: tainele a­­dinci ale profesiilor, îndrăznelile ros­tite și nerostite, visurile și speranțe­le — permanentă și trează încărcătu­ră la bord — nu ca un hotâr făcut demiurgilor de nave, ci ca o datorie ce numai astfel se poate plăti. De auzind, șantierul de la mila SO, de pe Dunăre, a trăit emoționant mo­mentul debutului in lumea apelor al celui de al patruzecilea cargou. Ast­fel de clipe se repetă aici tot mai des, ele simbolizînd sincronizarea dem­nă și tulburătoare a tuturor vectori­lor de forță și inteligență omenească la fluxul viu­ de preocupări pentru, ceea ce numim curent progresul flo­tei românești. Cincizeci de păsări albe își vor lua zborul lor fantastic, în cincinal, de la cheiul de armare al șantierului gălățean. Cincizeci de zi­le sărbătorești prinse in hora bucu­riilor tonice, citadine, A bucuriilor simple și adinei. Undeva, la cițiva kilometri de Du­năre, clipele desprinderii de țărm au început să fie trăite sub auspicii­le acelorași răscoliri omenești. Nava care pleacă duce cu dînsa și bucurii­le și mîndriile acestor oameni, coau­tori de drept și de fapt la nașterea lebedelor albe cu tricolorul la ca­targ. Este vorba despre colectivul Uzinei mecanice navale Galați, altă­dată locul de revitalizare a locomoti­velor obosite și de naștere a vagoa­nelor de cale ferată, acum locul unde se făuresc atîtea piese și instalații navale, fără de care motonavele, cargourile sau mineralierele nu-și pot începe ineditele lor călătorii. — Aici a fost forja... Ciocanul mare, cu aburi se leagă în memorie de­ o glumă sau de un a­­devăr auzit cîndva de­ la masivul moș Preda, omul care a dus la groa­pă atîția cîți s-au petrecut prin fu­­mătaia asta : „Ehei, fum, fum, dar lucrau la acest ciocan, de două mii cinci sute de kilograme, ași. Unul, odată, a făcut pariu că lasă ceasul său pe nicovală și aduce în cursa sa ciocanul pînă la cîțiva milimetri de capacele nichelate. „Reprezentația“ s-a dat pe gratis și omul a cîștigat pariul. Ei, uite așa meseria și „pregă­tise" ciocanul !... (Altădată, raritatea instalațiilor moderne, in pas cu tehnica, stimula fabulația, năștea legende care dintre care mai spectaculoase și mai incre­dibile). — Aici a fost hala de montaj... Zidurile afumate de fumul loco­motivelor aflate in probă au dispă­rut. In locul lor, arhitectura indus­trială modernă, cu anii severe. — Unede-i maistrul Baltă ? A ie­șit cumva la pensie ? — Nu, n-a ieșit. S-a reprofilat. De la montaj a trecut, la construcția instalațiilor navale. Și n-am putea afirma că se descurcă rău... — Aici a fost vagonajul. Secția vagoane, dacă vreți... Unde ești nene Lovin și tovarășe Matei Pavel de la frína Westin­ghouse. ? Era iarnă, mîinile înghețau cumplit pe cheile de 24 și 17, și, afa­ră, pe spate, direct în zăpadă desfă­ceau conductele de aer și abur, val­­vulele cu sertărașele de bronz bete­­gite, rezervoarele ruginite de aer, comprimat care acționau mecanis­mele frînelor... Restructurările în psihologia mun­cii statornicită aici, la fostele Ate­liere C.F.R., au început cu înfățișa­rea exterioară a uzinei de azi. Zidu­rile vechi, aproape de năruire, au făcut loc betonului trainic și sticlei și, la semnarea acestui trainic și inedit act de naștere, drept amintire durabilă peste timp, a fost plantat un cordon de plopi care înconjoară viguroși uzina. — Această nouă psihologie pe care a im­pus-o reprofilarea întreprinde­rii — aflăm de la inginerul Gheor­ghe Angheliu, director, s-a altoit fi­resc pe o experiență anterioră, născu­tă aici. Travaliul a presupus efort, ambiția aut­ode­pășirii, transmutarea unor oa­meni de la Șantierul naval cu virtu­țile constructorilor de nave absolut necesare. Îngemănarea experiențelor, în noul context, nu putea să ne ofere satisfacțiile de azi. Pentru că, nu-i nici un motiv de mirare. Totul a fost calculat matematic, inclusiv de- ILIE TANASACHE (Continuare în pag. a II-a) Coautori la navele românești 1 Sărbătorirea Zilei învățătorului Duminică, in municipiile, o­­rașele și comunele județului au avut loc adunări festive în­chinate „Zilei învățătorului". La Galați, in sala Teatrului muzical, cadrele didactice din acest municipiu și-au serbat ziua lor. La festivitate a participat tovarășul Gheorghe Baroga, se­cretar al Comitetului județean de partid. Intr-o amplă expunere, tova­rășul Gheorghe Moca, secre­tar al Comitetului municipal Galați al P. C. R., a subliniat tradițiile glorioase ale școlii românești și gălățene, sarcini­le de mare însemnătate puse in fața întregului corp didactic de plenara C. C. al P. C. R. din aprilie a. c. Apreciind rezul­tatele bune obținute de edu­catoarele, învățătorii și profe­sorii gălățeni, vorbitorul și-a exprimat convingerea că aceș­tia își vor intensifica eforturile pentru ridicarea prestigiului școlii, a nivelului de pregătire a tinerei generații. Un grup de pionieri aduce un omagiu sincer dascălilor lor. Rind pe rînd, profesori și e­­levi își manifestă de la tribună primii—dorința de a-și închina toate forțele și în continuare creșterii copiilor patriei, in­struirii și educării lor multila­terale, ceilalți—un nețărmurit omagiu adus trudei omului de la catedră. Apoi, tovarășul Eugen Cio­­roparu, inspector general al Inspectoratului școlar jude­țean, felicitînd cu ocazia „Zi­lei învățătorului“ întregul corp didactic gălăj­ean a dat citire. listei distincțiilor și premiilor acordate cu acest prilej edu­catoarelor, învățătorilor, pro­fesorilor din județul Galați ca­re au obținut cele mai b­une rezultate în munca instructiv­­edu­cativă desfășurată. A urmat un frumos specta­col prezentat de formațiile ar­tistice din liceele gălățene, in colaborare cu Teatrul muzical. La Tecuci, adunarea festivă a fost deschisă de tovarășul Traian Găleț, prim-secretar al Comitetului municipal Tecuci al P.C.R. Despre acestei sărbători, semnificația despre suc­cesele obținute în munca de in­struire și educare a elevilor de către cadrele didactice din Tecuci a vorbit tovarășul Ște­fan Toth, secretar al Comite­tului municipal de partid Te­cuci. Cadrele didactice care au lu­at cuvîntul au relevat convin­gerea lor de a traduce in viață măsurile stabilite de partid pentru ridicarea pe noi culmi a școlii românești. In încheierea discuțiilor, luat cuvîntul tovarășul Traian <t Gătej care a felicitat corpul didactic tecucean pentru suc­cesele obținute, subliniind sar­cinile sporite puse în fața în­­vățămîntului prin plenara C.C. al P.C.R. din aprilie a.c. A urmat festivitatea lamină­rii unor distincții și premii ce­lor mai merituoase cadre di­dactice din Tecuci. Adunarea a fost încheiată prin prezentarea de către ar­tiștii amatori ai Casei munici­pale de cultură din Tecuci a Ținui, frumos m­oaram, artistic­ La S. N. G. Macara de cheu în montaj La dana de armare a Șanti­erului naval din Galați, ne scrie corespondentul Ion Dima, a început montajul unei noi macarale portal. Această operație, de instala­re a noului utilaj—a cărui gre­utate se ridică la peste 80 to­ne—a fost încredințată unor formații de constructori de sub conducerea maistrului Teodor Papuc. Macaraua aflată in curs de montare a fost realizată în a­­telierele șantierului naval gă­lățean, după un proiect elabo­rat de­­ S.A.F.C. Timișoara, Apărarea anulul obștesc­­ O ÎNALTĂ RESPONSABILITATE SOCIALĂ Tranformările petrecute in via­ța economică și socială a pa­triei noastre socialiste au pro­dus profunde schimbări toate și in profilul spiritual înnoi­at oamenilor muncii, cărora le sunt specifice astăzi înaltele îndato­riri față de societate, o atitudine înaintată față de muncă - sin­gurul izvor al valorilor materiale și spirituale - o grijă perma­nentă pentru apărarea și păstra­rea patrimoniului nostru socialist, „singura bază a bunăstării , ma­teriale, a progresului și civiliza­ției națiunii noastre cum il caracterizează socialiste", tovarășul Nicolae Ceaușescu in cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din 19 iunie a.c. Avem o țară bogată cu o in­dustrie și o agricultură înflori­toare și fiecare dintre noi suntem­ mîndri ca la locul de muncă, în fabrici, uzine, pe ogoare contri­buim prin munca noastră la crearea acestor bogății mate­riale. Dar nu numai crearea ei și apărarea acestor valori împotri­va acelor indivizi, care, puși pe căpătuială săvîrșesc acte anti­sociale îndreptate împotriva avu­tului obștesc, este o sarcină de inciltă responsabilitate cetățe­nească. Această idee se desprinde cu claritate atit din cuvîntarea to­varășului Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al C.C. al P.C.R., cit și din celelalte documen­te ale Plenarei C.C. al P.C.R. și ale lucrărilor ultimei sesiuni Marii Adunări Naționale care a­u aprobat proiectul noului cod pe­nal al Republicii Socialiste Româ­nia. In județul nostru marea ma­joritate a cetățenilor încadrin­­du-se in ritmul impetuos de dez­voltare a societății nu-și precu­pețesc eforturile in ocrotirea a­­vutului obștesc. Există numeroa­se organizații socialiste unde da­torită preocupării manifestată de colectivele de conducere, sub îndrumarea organelor și organi­zațiilor de partid, datorită opi­niei puternice create in rîndul angajaților sau a membrilor co­operatori, apărarea proprietății socialiste se realizează in mai bune condițiuni. Printre cele a­­cestea amintim Uzina mecanică navală Galați, I.I.S. Năvodul și multe altele. Dar mai sunt și întreprinderi in care pagubele produse proprie­tății socialiste se mențin la un nivel nesatisfăcător fără ca din partea conducerilor acestora să se analizeze situația, să se ia măsuri hotărîte pentru lichidarea lor. Există în aceste întreprinderi un climat infracțional și factori care-l determină și-l perpetuea­ză printre care amintim : nein­­deplinirea îndatoririlor legale in ce privește controlul asupra mun­cii persoanelor care prin natura funcției lor mînuiesc bunuri și valori materiale, nerespectarea indicațiilor care interzic înca­drarea ca gestionari a unor ele­mente cu antecedente penale și altele. Persistă in mentalitatea unor cetățeni părerea că apărarea proprietății socialiste este o a­­tribuție ce revine exclusiv orga­nelor de miliție. Nimic mai gre­șit și mai dăunător. Aceasta este o obligație constituțională pentru toți cetățenii patriei noastre și mai ales pentru cei ce dețin funcții de conducere în întreprin­derile de stat, in cooperativele meșteșugărești, nu cooperativele agricole de producție. Potrivit legii conducerile unităților socia­liste au datoria de a veghea la aplicarea neabătută a legității și mai mult decit atit au în pri­mul rînd posibilitatea de a des­coperi acțiuni și fapte care, prin natura lor pot aduce prejudicii grave avutului obștesc. Uneori insă cei care au a­­­­ceasta îndatorire nu desfășoară activitate corespunzătoare dind dovadă de o totală lipsă de răspundere privind cum sunt încadrați oamenii felul in posturi cu gestiune, mo­dul cum iși îndeplinesc aceș­tia îndatoririle de serviciu. Oameni cu antecedente pena­le sunt angajați in astfel de posturi și ei nu așteaptă decit prima ocazie ce se ivește pen­tru a-și băga din nou pînă la coate in averea mîinile statu­lui. Cum poate fi numită altfel de­cit lipsă de responsabilitate, u­­șurința cu care conducerea co­operativei „Muncă și artă” din Galați a încadrat in funcția de calculator salarii și i-a dat și a­­tribuții de a aduna sumele de bani ce reprezentau ratele C.C.I..­ ale salariaților, pe numi­tul Ion Boubătrin, infractor reci­divist cu șase condamnări, din­tre care ultima de 3 ani și 6 luni, pentru delapidare. Bineîn­țeles, urmarea firească a aces­tei neglijențe n-a întirziat să se arate. Vâzîndu-se cu bani pe mină, Ion Boubătrin a delapidat din nou suma de 4­414 lei întoc­mind acte fictive, faptă pentru care a ajuns in fața instanței primind o nouă condamnare de 5 ani și 8 luni. Căpitan NICOLAE BUJURCA, din serviciul municipal de miliție Galați (Continuare in pag, a­ll-a| de Sf. Cocioabe Unii revizori „verifică" cu superficialitate mărfurile la întocmirea inventarului.

Next