Viața Nouă, octombrie-decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7403-7482)

1968-10-01 / nr. 7403

Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV — Nr. 7403 MARȚI 1 OCTOMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI Li COMBINATUL SIDERURGIC GALAȚI Stația de granulare a zgurei a fost dată în exploatare In cursul zilei de ieri, con­structorii de pe șantierele I.C.M.S.G au înscris, pe agen­da fructuoasă a acestui an, un nou succes: darea în exploa­tare a stației de granulare a zgurei. La șarja inaugurală a asistat tovarășul CONSTANTIN DASCALESCU, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean de partid Galați.­­ Este al șaptelea obiectiv important al Combinatului si­derurgic tovarășul gălățean, ne declara Nicolae Bîrcă, ingi­ner șef coordonator al I.C.M.S.G., pe care beneficiarului de la îl predăm începutul acestui an și pînă în prezent. Respectindu-și angajamentul pe care și l-au structurii, montori asumat, cân­și electri­cienii șantierelor 23, 51, 81 și grupului IV, au reușit să con­­struiască și să pună in funcțiu­ne noul obiectiv nn mai puțin de 6 luni de zile. In acest timp, au fost con­struite cuva — partea principa­lă a stat­ ei — cu o suprafață betonată de 3 700 m.p., care a necesitat, intre altele, baterea a 5 000 piloți de beton armat, gospodăria de apă, cu puterni­cele statii de pompare, punctul și sala de comandă, o impor­­tantă rețea de căi ferate și dru­muri, poduri rulante cu grefie­re si alte instalații conexe. Evidențiem meritul deosebit al formațiilor de constructori conduse de Ștefan Curcuman și Constantin Damian, al mais­trului David Lăpuște și șefilor de lot inginerii Constantin Ne­­gruță, Isrvan Boris și Gheorghe­ Mihai, in executarea la timp a stației de granulare a zgurei. Șarja inaugurală la care am asistat ne-a permis venirea în contact cu procedeul de granu­lare a zgurei, aparent simplu, dar foarte eficient. Basculată din vagoneti, zgu­ra lichidă elaborată la furnal intră în contact, pe jgheaburi speciale, cu jeturile puternice de apă ale hidrofosfelor. In timpul contactului cu apa, a cărei presiune este de 10 at­mosfere, zgura lichidă este so­lidificată în mici particule. — Stația noastră, care a in­trat azi în exploatare, ne spu­nea tov. Ing. Ion Potoceanu, directorul general al C.S.G., prin concepția sa tehnologică este unică in țară. Cu ajutorul ei vom reuși să valorificăm un produs secundar al furn­alelor de 1­700 mc și să realizăm o materie primă importantă pen­tru fabricile de ciment din ra­mura materialelor de construc­ții. In final ea va avea o capa­citate anuală de cca. 600 000 tone zgură granulată, anul a­­cesta urmînd să livrăm fabri­cilor de ciment aproximativ 30 000 de tone. Atunci cînd va produce la întreaga capacitate, noul obiec­tiv, punind in valoare zgura de furnal — produs fără întrebu­ințare în siderurgie — va in­fluenta în mod pozibi­l rentabi­­litatea activității de ansamblu a Combinatului siderurgic de la Galați cu aproape zece mili­oane de lei pe an. GH. TEODORESCU Prima șarjă de granule ce a marcat­­ sarea în exploatare a stației de granulare a zgurei. Foto : P POP A ' «SMI TELEGRAMĂ Tovarășului Ciui En-Lai Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKM­ Cu ocazia celei de a XIX-a aniversări a proclamării Re­publicii Populare Chineze, in numele poporului român și gu­vernului Republicii Socialiste România vă transmit dumnea­voastră, Consiliului de Stat al Republici Populare Chineze și poporului chinez calde felicitări și urări de noi succese în construirea societății socialiste, îmi exprim convingerea că prietenia trainică dintre Re­publica Socialistă România și Republica Populară Chineză se va întări și dezvolta in interesul popoarelor român și chinez, al «auzei »paralismului și păcii. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri ai Republicii Socialiste România Citiți în pag.a IV-a — Tovarășii Paul Nicu­­lescu-Mizil și Mi­­hai Dalea au sosit la Budapesta. — începerea lucrări­lor comisiei pregă­titoare a Consfătui­rii internaționale a partidelor comu­niste și muncito­rești. — VIETNAMUL DE SUD. Lupte violente de-a lungul fluviului Vu Gia. — Conferința AIEA și-a încheiat lucră­rile. A 1­000-a șarjă de oțel In lupta pentru atingerea parametrilor proiectați la con­­vertizoarele de oțel date anul acesta în funcțiune . Combi­natul siderurgic gălățean, co­lectivul de oțeluri a obținut un nou succes. Ieri, 30 septembrie a­l., în cadrul schimbului A, a fost e­laborată a 1000-a șarjă de oțel. Paralel cu sporirea pro­ducției (în prezent realizân­­du-se 17—18 șarje pe zi), oțe­­larii și-au înscris în agenda lor ca o sarcină de prim ordin îmbunătățirea calității oțelului obținut în modernele conver­­tizoare cu insuflare de oxigen. LA C.E.T. Primul cazan destinat termoficării a fost pus in funcțiune Colectivele de muncă ale șantierelor energoconstrucția și energomontaj, care execută Centrala electrica­­ și de termo­­ficare de pe platoul Combina­­tului siderurgic de la Galati, au terminat cazanul de apă fiartă de 100 Giga calorii. La acest grup, pri­mul din seria celor c­are vor asigura termoficarea obiective­lor Combinatului și a orașu­lui Galați, a fost aprins fo­cul. Ca urmare a efortu­lui comun al celor două șan­tiere, acest obiectiv a fost pus in funcțiune cu trei zile mai devreme. In prezent se conti­nuă lucrările la cel de al II-lea cazan. Simpozion pe teme tehnico-economice Un loc important în infor­marea și îmbogățirea cunoștin­țelor tehnico-economice ale ca­drelor de bază din întreprin­derile și instituțiile municipiu­lui Tecuci îl ocupă simpozioa­nele organizate periodic de către Consiliul municipal al sindicatelor Tecuci, în colabo­rare cu organizațiile masă și obștești locale. — Zilele acestea, cu concursul inginerului Alexandru Berea, de la Institutul de documenta­re tehnică al Academiei Repu­blicii Socialiste România, al inginerului șef Costică Petrea, de la IRA Tecuci și al econo­mistului Silviu Brătescu, de la Fabrica de conserve din loca­litate, a fost organizat un nou simpozion pe tema organizării științifice a producției și muncii, la care au participat a peste 180 de ingineri, tehni­cieni, maiștri și muncitori. Expunerile au fost urmări­te cu viu interes de către par­ticipanți, contribuind la îm­bogățirea cunoștințelor în do­meniul organizării pe baze științifice a procesului de pro­ducție în aceste unități indus­triale. DUMITRU KAÜUUA, secretar al Consiliului munici­pal al sindicatelor Tecuci TELEGRAME INFImE Excelentei sale Arhiepiscopului Makarios Președintele Republicii C­ip TC.U. „M. S­­­I* I­isuineiA­Cu ocazia­ sărbătorii nationale a Republicii Cipru, vă transmit, in numele poporului român și al meu personal, cal de felicitări și cele mai bune urări pentru sănătatea și ferici­rea personală a Excelenței Voastre, pentru prosperitatea po­porului cipriot. NICOLAE CEAUȘESCU Excelenței sale General maior Yakubu Gowoti Șeful guvernului militar federal Comandant suprem al forțelor armate ale Republicii Federale Nigeria LAGOS Cu prilejul zilei nationale a Republicii Federale Nigeria, in numele Consiliului de Stat, al poporului român și al meu personal, adresei Excelenței voastre ,și poporului maorien cordiale felicitări și cele mai bune urări. NICOLAE CEAUȘESCU Timpul s-a îmbunătățit, folosiți-l din plin la strinirea recoltelor și la semănatul cerealelor de toamnă! După ce in ultima parte a săptămîni­i trecute a plouat, a­­cum vremea s-a îmbunătățit. Săptămîna aceasta, de început de octombrie, a debutat cu timp bun. In aceste condiții, se pot relua cu toate forțele lucrările agricole de toamnă. Cel mai mare volum de mun­că, îndeosebi manuală, o cere recoltatul porumbului și elibe­ratul terenului de coceni, ter­minatul culesului viilor, a gră­dinilor de legume, recoltatul și insilozatul porumbului din cul­tură verde, care se întinde pe mii de hectare și este deosebit de bine dezvoltat. Pentru mecanizatori, princi­palele lucrări sînt pregătirea terenului, semănatul cerealelor de toamnă, fertilizarea supra­fețelor eliberate de culturile tîrzii și executarea ogoarelor. Din datele centralizate la Di­recția agricolă, rezultă că pînă aseară s-a recoltat porumbul de pe 28 la sută din suprafața cultivată, avansate fiind între­prinderile agricole de stat care au recoltat aproape jumătate din cele peste 19 000 de hecta­re. Din raidurile întreprinse re­zultă că sunt, insă, multe coo­perative agricole care abia sunt la începutul acestei importante acțiuni. De exemplu, C. A. P. Poiana și Stoicani, care au su­prafețe cu porumb de 650 și respectiv 400 ha, nu au cules pînă acum nici un știulete, iar la Oancea și Șerbănești din 1­930 și respectiv 910 ha abia s-au recoltat 100 și respectiv 42 ha. Cum pot oare justifica consiliile de conducere, preșe­dinți Dănăilă, Costache Mocanu­, Nicu și respectiv Hristudor Munteanu ing. Ionel Paras­­chiv această delăsare ? Dar bri­gadierii, nu se gîndesc că tre­buie să strîngă la timp și fără pierderi roadele muncii depuse o vară întreagă ? Mult rămase în urmă la recoltatul porumbu­lui mai sunt și cooperativele a­­gricole din Drăganești, Cuca, Fundeni, Rădești. Este demnă de reliefat hăr­nicia țăranilor și buna organi­zare a muncii la cooperativele agricole de producție Adam — președinte Alee Angliei ; și ing. Gheorghe Radu ; Năr­­tești Ion Tomiță și inginer Mihai Anghelescu și Slobozia Conache — președinte Oprea Petrache și inginer Vasile Sta­­na, care­­ au recoltat 76,61 respectiv 50 la sută din supra­și­fețele cultivate cu porumb. Concomitent cu recoltatul va trebui bine organizată elibera­rea terenului, pentru a da po­sibilitate mecanizatorilor să fertilizeze pămîntul și să exe­cute ogoarele. Culesul viilor este pe sfîrșite. Pînă ieri, se realizase 90 la sută din culesul suprafeței de vii pe rod a județului. Da­r, media generală ascunde și li­nele accentuate, rămîneri în urmă. De exemplu, la Berești (președinte Al. Donose și ing. A. Berindei) mai sunt de cules 26 de hectare de vie nobilă. Ceea ce denotă lipsa de grijă a consiliului de­­ conducere și a brigadierilor fată de averea obștească, este faptul că circa 70 de ciubere — a cîte 40— 50 kg fiecare — și zeci de saci de polietilenă, plini cu stru­guri, culeși înainte de ploi, au rămas pe cîmp și au fermen­tat. De ce­ nu s-a organizat transportul acelor struguri la centrul de vinificație, care este la 4—5 km de via coo­perativei ? Suprafețe mari de vii necu­­lese mai sînt și la Gohor — 26 ha. Rădești 23 ha. Drăgu­­șeni — 27 ele Timpul bun trebuie folosit cît mai bine de viticultori pentru terminarea în cursul următoarelor zile a strîngerii recoltei. O deosebită atenție trebuie acordată în­­ această­ săptămînă pregătirii terenului și însămîn­­țării griului. Și la acest capitol sînt uni­tăți nepermis de mult rămase în urmă. Și, ceea ce trebuie să le dea de gîndit, este toc­mai faptul că lipsurile sînt cam la aceleași unități. De exemplu, la Poiana s-au pre­gătit 120 din cele 340 ha și s-au semănat cu grîu 75 din 375 ha, în timp ce la Adam s-au semănat cu grîu 230 ha din 300 ha planificat. Ținînd seama că semănatul a fost întîrziat de ploi, vor trebui a­­doptate măsuri de către con­ducerile I.M.A. și secțiile lor pentru intensificarea lucrului în cîmp. Inginerii agronomi au datoria să controleze zilnic stadiul zvîntării și să indice mecanizatorilor unde să lu­creze. Timpul este avansat, iar su­prafața semănată este mult mai mică decit cea care trebuia să fie la această dată ; rămî­­nerea în urmă față de grafi­cele stabilite pentru însăm­rîn­­țări dator­îndu-se ploilor, se cere mecanizatorilor eforturi suplimentare. Ei vor trebui să folosească din plin întrea­ga zi­ lumină la semănat, iar sea­ra, pînă mai tîrziu, să lucreze la pregătirea terenului. Con­siliile de conducere, inginerii agronomi să ia măsuri să fie dusă la timp sămînța la cîmp, nu ca la Tulucești, unde stat pe cîmp grîul în saci tot a timpul cît a plouat. Sînt toate condițiile, dacă se organizează bine munca și se lucrează cu toate forțele, ca semănatul griului și­­ al ce­lorou­ ® huituri de toamnă să se facă în perioada optimă. IN FOTOGRAFIE Mecanizatori de la I.M.A Chiraflei Uimind pe ogoarele cooperativei agricole de producție Fîrțănești. La Valea Mărului Lipsa de răspundere față de averea obștească! In perioada actuală, princi­pala îndatorire a tuturor lu­crătorilor de pe ogoare este strîngerea la timp și fără pier­deri a recoltei culturilor tîrzii, viilor și grădinilor de legume, achitarea exemplară a obliga­țiilor contractuale, însămînța­­rea la timpul optim a cereale­lor păioase de toamnă. Ploile care au căzut în cursul săptămînii trecute au stăvilit continuarea cu intensitate a a­­cestor lucrări. Bunii gospodari însă, nu au stat cu mîinile în­crucișate așteptînd îmbunătăți­rea vremii, ci, mai mult printre picături au strins, la adăpost, produsele recoltate evitînd ast­fel deprecierea, risipirea sau înstrăinarea lor. Statutul cooperativelor agri­­cole de producție precizează : Consiliile de conducere se pre­ocupă în permanență de dez­voltarea și apărarea avutului cooperativei și iau măsurile ne­cesare pentru folosirea raționa­lă a pămintului, a celorlalte mijloace de producție precum și a forței de "im­t" pentru obținerea de producții cît mai mari, cu cheltuieli cit mai mici pe unitate de produs. La indi­cația Rinului Comitetului ru­­tean de partid, organele agri­cole au stabilit măsuri concre­te pentru ca lu­­crările agricole de toamnă să se desfășoare din plin. Sfidînd a­­ceste obligații, conducerile și specialiștii din unele cooperative agricole de producte tratează cu nepăsare problema strîngerii recoltei. Am vizitat duminică 29 sep­tembrie a.m. cooperativa agri­colă de producție „Valea Mă­rului" Starea terenului nu per­mitea lucrări la arat și semă­nat. Aceasta insă nu împiedica cu nimic executarea altor lu­crări de către țăranii coopera­­tori. Și totuși, dumincă nu s a lucrat, cu toate că situația vizib­ilă pe cîmp ar fi cerut acest lucru. Dar să lăsăm faptele să vor­bească . Pe cele 25 dectare cultivate cu roșii nu am întîlnit decit... doi paznici. La capătul tarla­lei, «îteva sute de lăzi goale stăteau într o dezordine nemai­­întîlnită așteptînd zadarnic să fie încărca­te au­tomate. Am întîlnit aici, pe cim­p, pe moș Vasile Leon Popa, grădi­nar vechi, om trecut de 60 de ani. — De la fiecare 5-6 tufe — ne-a spus bătrinul — se poate recolta cite o ladă de roșii. Și ce roșii ! Numai din alea bune de salată. Dar nimeni nu te mai culege. Venit­ să vedeți ! Am intrat printre rinduri și­ am văzut o risipă de tomate pe care nu o putem descrie. Pe lingă roșii, au rămas pe te­ren, nerecoltate, peste 10 va­goane de tomate verzi pentru murat. Igî, colo, după ultimul cules au rămas, sub cerul liber, in ploaie, vint și irig lăzi in­. V. PÎRLOG Fotografii: G. BERCOV (Continuare in pag. a II-a) te­ste cele aproape 25 hectare cultiva­cu roșii pot fi văzute multe ase­menea mostre de proastă gospodă­rire. Roșiile culese cu citeva zile in urmă s-au dem­odlat, lăsat la cheremul ploilor, porumbul cules de pe circa 100 hectare a început să se­ deprecieze, l

Next