Viața Nouă, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 7558-7634)

1969-04-01 / nr. 7558

Proletari din toate tarile, unifi-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV — Nr. 7558 MARȚI 1 APRILIE 1909 4 PAGINI - 30 BANI Agricultura cooperatistă a județului Galați in continuă dezvoltare economică și organizatorică CONFERINȚA UNIUNII JUDEȚENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE Cuvîntarea tovarășului Constantin Dascalescu Ieri, în sala Teatrului de stat s-au desfășurat lucră­rile Conferinței Uniunii județene a C.A.P., la care au participat delegații aleși în adunările generale ale celor 106 cooperative a­­gricole de producție. La lucrările conferinței au mai participat : tovarășul CONSTANTIN­­ESCU, membru al DASCA­­C. C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid, președinte al Co­mitetului executiv al Con­siliului popular județean, tovarășul Sterian Ionescu, membru al Biroului execu­tiv al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, membri ai Biro­ului Comitetului județean de partid, directorii și ca­dre din conducerea Direc­ției agricole județene și­ a întreprinderilor pentru me­canizarea agriculturii și ale tuturor celorlalte în­treprinderi, instituții și or­ganizații economice ca­­re-și desfășoară activitatea în agricultură, lucrători din aparatul Uniunii județene C.A.P. Conferința, pe baza ra­portului privind activitatea desfășurată de­ Consiliul Uniunii județene a C.A.P., prezentat de tov. ing. Emil Petrache, președintele U­­niunii județene a rativelor agricole de coppe­pro­ducție, a făcut o amplă a­­naliză a rezultatelor obți­nute de agricultura coope­ratistă a județului Galați, a lipsurilor ce s-au mani­festat în activitatea unor unități în domeniul acti­vității economice și orga­nizatorice. Conferința stabilit, pe baza posibilită­­­ților de care dispune agri­cultura cooperatistă a ju­dețului și a discuțiilor pur­tate de delegați și invitați măsurile ce se impun a fi luate de consiliile de con­ducere, de Consiliul Uniu­nii județene C.A.P., pen­tru folosirea cît mai depli­nă a posibilităților și re­zervelor existente în fieca­re unitate, pentru conti­nua îmbunătățire a muncii de conducere și dezvoltarea a economică și organizatorică cooperativelor agricole din județul Galați. Pe marginea raportului prezentat de consiliul uni­unii, de comisia de revi­zie și a planului de mă­suri au discutat, venind cu importante propuneri tovarășii: Alecu Crăciun, președintele cooperativei a­­gicole Băleni, Nicolae O­­cheșelu, președintele coo­perativei agricole Șivița, Ion Tăcu, președintele coo­perativei agricole Crăiești, Gheorghe Stan, contabil la cooperativa agricolă Li­­ești, Valentin Ghinea, pre­ședintele cooperativei agri­cole Cerțești, Petrache Bote­­zatu, președintele coopera­tivei agricole Schela, ing. Mircea Samoil, Direcției agricole directorul județene, Ion Mihalcea, președintele cooperativei agricole „11 iu­nie 1948" Cudalbi, Ioana Ioniță, cooperatoare la C.A.P. Independența, Ion Negoiță, președintele coo­perativei agricole „11 iu­nie 1948" Pechea, Vasile Ca­­rolică, prim secretar al Co­mitetului județean Galați al U.T.C., Vasile Trușcă, direc­tor al întreprinderii legu­­me-fructe Galați. In încheie­rea primului punct al ordi­nii de zi a luat cuvîntul to­varășul Constantin Dăscă­­lescu, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Co­mitetului județean Galați al P.C.R., președintele Consili­ului popular județean. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, de­legații la Conferință au ales Consiliul Uniunii județene a cooperativelor agricole al­cătuit din 91 membri și 15 membri supleanți, precum și Comisia de revizie. In prima ședință plenară (Continuare în pag. a II-a) Tovarăși, Conferința Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție constituie un eveni­ment de seamă în viața țărăni­mii cooperatiste din nostru. Folosesc acest județul prilej pentru a mulțumi Uniunii jude­țene a C.A.P., consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, tuturor membrilor co­operatori, specialiștilor, meca­nizatorilor pentru munca depu­să în vederea creșterii continue a producției agricole vegeta­le­ și animale și le urez ca și în viitor să obțină noi și mari succese. De la înființare și pînă acum, Uniunea județeană a cooperati­velor agricole de producție a acumulat o oarecare experien­ță în conducerea și coordonarea activității­ unităților, experiență care dă din ce în ce tot mai multe roade în domeniile vieții economice și organizatorice a cooperativelor agricole. In pre­zent există mai multă răspun­dere față de creșterea produc­țiilor, mai multă receptivitate a consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole față de marile probleme ale agricultu­rii, mai multă inițiativă în va­lorificarea rezervelor existen­te, pentru folosirea superioară a mijloacelor de producție. Prin activitatea sa, Uniunea jude­țeană a cooperativelor agricole de producție a contribuit la respectarea democrației co­operatiste, la întărirea muncii colective, a ridicat prestigiul consiliilor de conducere, a ca­drelor în fața membrilor co­operatori. Pentru valorificarea superioară a potențialului a­­griculturii cooperatiste între Uniunea județeană a C.A.P. și Direcția agricolă a existat o strânsă legătură în ceea ce privește aplicarea a tot ce este nou în știința și practica agri­colă. Cele două organe au e­­fectuat în comun diverse stu­dii privind dezvoltarea unită­ților cooperatiste în funcție de posibilitățile și condițiile natu­rale ale fiecăreia, dîndu-se, astfel, posibilitatea să se dez­volte intr-un ritm mai intens, nou în știința și practica agri­colă Șivița, unitate situată în zona preorășenească a munici­piului Galați, dezvoltă, pe lin­gă celelalte sectoare, în mod deosebit legumicultura, ramură în care are rezultate remarca­bile. Asemenea profilări pe a­­numite ramuri de producție au fost extinse și la alte coopera­tive agricole. Așa cum a rezultat atît din materialele prezentate, cît și din discuțiile purtate în confe­rință, agricultura cooperatistă a înregistrat importante succese în toate domeniile activității economice și organizatorice. Dar, avînd în vedere cerințele actuale, rezultatele dobîndite nu trebuie să ne mulțumească, ci ele să constituie un motiv în plus pentru intensificarea eforturior viitoare.. Uniunea ju­dețeană a cooperativelor agri­cole de producție va trebui să ducă o muncă perseverentă, de durată, fără a se limita la indi­cații de moment, care nu duc la consolidarea unor unități , să acorde un sprijin concret tuturor cooperativelor agrico­le și îndeosebi celor mai puțin dezvoltate. Biroul executiv al Consiliului Uniunii va trebui să înlăture din munca sa prac­tica de a acorda cea mai mare atenție unităților dezvoltate, cu experiență, lăsînd pe un plan secundar tocmai cooperativele agricole care au mai multă ne­a­voie de ajutor calificat pentru ajunge la nivelul de dez­voltare a unităților fruntașe. In aceste din urmă unități va tre­bui acordată o atenție deose­bită problemelor de organizare a muncii, începînd de la consi­liul de conducere pînă la bri­gadă și echipă, nucleele de bază ale producției cooperatis­te. In unele unități din nord și nord-estul județului s-au practicat unele forme organiza­torice nestatutare, repartizîndu-se suprafețele, îndeosebi culti­vate cu prășitoare, pe familii și grupe de familii și nu pe brigăzi și echipe. Aceste prac­tici vor trebui complet înlătu­rate, întreaga activitate de pro­ducție și organizatorică concen­­trîndu-se la nivelul brigăzilor și echipelor.. O direcție spre care trebuie îndreptată atenția este aceea a întăririi rolului și autorității consiliilor de conducere a bri­gadierilor și șefilor de echipe prin antrenarea la rezolvarea operativă a sarcinilor economi­ce și organizatorice a tuturor membrilor consiliilor de con­ducere. Prin atitudinea și e­­xemplul lor personal, membrii consiliilor de conducere, bri­gadierii și șefii de echipe tre­buie să contribuie mai mult la mobilizarea tuturor membrilor cooperatori la muncă. In județul nostru există tradi­ția organizării unor mari ac­țiuni de masă pentru executa­rea diferitelor lucrări, îndeosebi pentru punerea în valoare a u­­nor suprafețe erodate, prin te­­rasăr­i și plantarea lor cu viță de vie, pentru lucrări de com­batere a eroziunii solului, pen­tru extinderea irigațiilor etc. Pe viitor va trebui să existe mai multă inițiativă din par­tea Consiliului, a aparatului Uniunii județene, a consiliilor de conducere din C.A.P. pen­tru executarea în continuare a unor astfel de lucrări prin ac­țiuni intercooperatiste la care să fie antrenate mari mase de oameni. Normarea și retribuirea mun­cii, utilizarea cu eficiență ma­ximă a fondurilor materiale tre­buie să constituie una din preo­cupările de bază ale activității viitoare a Consiliului Uniunii județene. In această direcție va trebui să se pună accent pe se­lecționarea cadrelor de briga­dieri, pe permanentizarea aces­tora și a cooperatorilor în bri­găzi, a solelor pe care fiecare brigadă le lucrează. In felul a­­cesta se vor folosi mai bine, mai rațional îngrășămintele mi­nerale și organice, forța de muncă și mijloacele materiale existente. In toate unitățile co­operatiste sînt mari cantități de îngrășăminte organice care se irosesc, în loc să fie duse și administrate pe ogoare. Per­manentizarea suprafețelor fie­cărei brigăzi cît și a membrilor cooperatori care le lucrează va spori cointeresarea acestora pentru folosirea îngrășăminte­lor, în scopul obținerii unor producții sporite. Creșterea producțiilor agrico­le vegetale și animale este considerabil influențată de jus­tețea normării muncii și de a­­plicarea retribuției suplimenta­re, care îmbină interesele ge­nerale ale cooperativelor cu in­teresele personale ale țărani­lor cooperatori. In domeniul normării muncii vor trebui fă­cute studii cunoașterea amănunțite pentru situației specifice fiecărei unități, pe baza căreia să se stabilească cele mai rea­le norme de lucru, care să-i mo­­­bilizeze pe cooperatori. Retribuția suplimentară, a că­rei eficiență este bine cunoscu­tă, încă nu se acordă în toate unitățile și în toate sectoarele producției agricole, tocmai ca urmare a slabei preocupări a uniunii județene. O cauză care a făcut ca această formă de retribuire să nu fie aplicată este generată de slaba eviden­ță a muncii și a producției care se ține în unele unități. Uniu­nea județeană C.A.P. va trebui să facă totul ca în acest an re­tribuția suplimentară să fie ge­neralizată în toate cooperative­le și în toate sectoarele de pro­ducție ale acestora. In acest scop va trebui pusă la punct e­­vidența muncii și a producți­ilor pe brigăzi, care să fie ținu­tă la zi, direcție în care spri­jinul și ajutorul uniunii coope­ratiste sunt hotărîtoare. Pentru generalizarea experienței pozi­tive în acest domeniu vor tre­bui organizate schimburi de ex­periență la care să participe toți factorii de răspundere din unități. Consiliul uniunii va trebui să ceară consiliilor de condu­cere respectarea cu strictețe a planurilor de producție, să ur­mărească cum se îndeplinesc prevederile acestor planuri. Să nu se mai permită ca pe par­curs unele obiective stabilite în plan să fie schimbate, iar alte­le complet eliminate. Tocmai pentru că au existat asemenea practici au fost situații cînd li­nele cooperative nu și-au rea­lizat planul de livrări la toți indicatorii și pe sortimente. Trebuie luate măsuri severe pentru ca astfel de neajunsuri să nu se mai repete, și De asemenea s-au manifestat se manifestă încă destule lipsuri în aprovizionarea teh­­nico-materială a unităților agri­cole cooperatiste și valorifica­ (Continuare în pag. a Il­ aj La întreprinderea de construcții și montaje siderurgice Galați Stocurile fără mișcare și cu mișcare lentă să fie lichidate ! Așa cum este bine cunoscut, o latură deosebit de importantă a ridicării eficientei economice o constituie creșterea continuă a vitezei de rotație a mijloa­celor circulante, ceea ce con­tribuie în mod direct la eli­berarea unor importante valori materiale și bănești cu efect pozitiv asupra beneficiilor. Din acest punct de vedere I.C.M.S.G. a obținut rezultate incontestabile, reușind ca în ultimii doi ani să reducă stocu­rile de materiale, prefabricate și construcții metalice cu 100 milioane lei în condițiile rea­lizării unui volum de construc­­ții-montaj mediu anual de cir­ca un miliard lei. Se pune în mod justificat întrebarea: Care au fost căile principale și măsurile luate ? Fără a enumera toate metode­le folosite, arătăm că pentru cunoașterea în ansamblu a tendinței de viitor a aprovizio­nărilor s-a introdus o evidentă valorică trimestrială a comen­zilor, a căror realizare se ur­mărește zilnic și se pot face calcule estimative pentru a se stabili cu anticipație care va fi tendința stocurilor pe între­prindere, în comparație cu­ normativele. De exemplu, încă din februarie a.c. s-a acționat pentru reducerea noilor cereri de materiale pe trimestrul a.c. și în comparație cu con­­­­sumul preliminar pe trimestrul următor se apreciază că stocu­rile vor înregistra o scădere de cîteva zeci de milioane lei. Pozitiv este și faptul că la emiterea comenzilor pentru noi aprovizionări se tine sea­ma în mai mare măsură de stocurile existente, renunțîn­­du-se la unele aprovizionări nejustificate. De exemplu, în anul 1968, stocul s-a redus cu 2 800 tone tablă peste 4 mm, 700 tone profile, 650 tone conducte etc, folosindu-se re­sursele existente și renunțîn­­du-se la noi aprovizionări. Măsuri au fost luate și pe linia corelării necesarului com­parativ cu resursele, lichidarea stocurilor disponibile, cît și alte acțiuni care și-au dovedit eficienta. Față de cerințele actuale și posibilitățile existente este necesar insă ca la această în­treprindere să se îmbunătă­țească în continuare aprovizio­narea cu materiale, prefabrica­te, construcții metalice și piese de schimb. Existența unor im­ D­ BICHIR (Continuare in pag. a lll-a) Prima navă livrată din acest an Ieri de la Șantierul na­val Galați a fost livrată beneficiarului prima navă din acest an. Este vorba de un cargou de transpor­tat cherestea pentru ex­port care face parte din­­tr-o serie numeroasă de nave de acest tip. Semnificativ este tul că deși condițiile fap­de lucru in etapa de finisare au fost nefavorabile (ge­ruri și ninsori) livrarea na­vei s-a făcut la termenul stabilit in graficul de fa­bricație, I­A I.R.A. TECUCI Masurile luate și-au dovedit eficacitatea Ca urmare a eforturilor de­puse și a aplicării in practică a măsurilor stabilite în aduna­rea generală a salariaților, co­lectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprin­derea de reparații auto din municipiul Tecuci raportează îndeplinirea indicatorilor de plan ai producției globale marfă pe trimestrul I, în pro­și­porție de 101,4 la sută. Din punct de vedere fizic, realizările s-au materializat in executarea reparațiilor la un număr de 595 autocamioane, față de numai 533 planificate, la care se mai adaugă con­fecționarea de prelate și alte asemenea lucrări. In telegrama trimisă Comi­tetului județean de partid de către conducerea uzinei, se subliniază faptul că pentru ridicarea eficienței activității economice a întreprinderii, co­lectivul de aici este hotărît, ca în continuare să acționeze cu și mai multă abnegație în ve­derea îmbunătățirii procese­lor tehnologice, reducerii timpilor de imobilizare, exe­cutării unor reparații calitativ superioare, care să satisfacă exigențele beneficiarilor. TELEGRAME D­ELIGITARE ADRESATE TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU­ și ION GHEORGHE MAURER CU PRILEJUL REALEGERII IN FUNCȚIILE DE PREȘEDINTE AL CONSILIULUI DE STAT ȘI DE PREȘEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIȘTRI Cu prilejul realegerii sale în funcția de președinte al Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, to­varășul Nicolae Ceaușescu a primit telegrame de felicitare din partea : guvernatorului general al Canadei, Roland Michener; președintelui Re­publicii Indonezia, Suharto ; guvernatorului general în funcțiune al Maltei, Anthony Mamo. De asemenea, cu prilejul realegerii sale în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit te­legrame de felicitare din par­tea­­ primului ministru al Canadei, Pierre Eliott Tru­deau ; primului ministru al Maltei, Giorgio Borg Oliver, (Agerpres) Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației de activiști ai Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit luni 31 martie a.c. delegația de activiști ai Co­misiei Centrale de Control și Revizie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de tovarășul Milos Jakes, preșe­­­dintele Comisiei, care la invi­tația C.C. al P.C.R. face o vizi­tă de schimb de experiență în țara noastră. La primire au participat tova­rășii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., președin­tele Colegiului Central de Par­tid, Ioan Gluvacov, membru al C.C. al P.C.R., membru al Co­legiului central de partid, Ni­colae Ionescu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. A fost de față Karel Kurka, ambasadorul Republicii Socia­liste Cehoslovace la București, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovără­șească. DE LA ANGAJAMENT­­ LA FAPTE ! Acțiunile gospodărești — în dezacord cu primăvara După o iarnă prelungită destul de capricioasă, munici­pi­piul Galați a rămas cu multe „traumatisme“ gospodărești. Din cauza excesului de zăpadă și de gheață, a apei care a băltit (și mai băltește încă pe alocuri) unele străzi și trotuare s-au deteriorat. Au avut de suferit parcurile, zonele verzi unde s-au rupt copaci și arbuști, ga­zonul s-a bătătorit, unde s-au „acumulat“, fie spulberate de vînt, fie din neglijența cetățe­nilor și a locatarilor din jur, tot felul de resturi menajere și vegetale. Pe aleile noilor car­tiere, în preajma unităților comerciale și a punctelor gos­podărești, lipsa de salubriza­re, în parte justificată și „pro­tejată" de stratul de zăpadă ce a existat, atrage acum a­­tenția într-un chip cît se poa­te de neplăcut. Era deci firesc ca, fată de a­­ceastă situație, în primele zile după topirea zăpezii, edilii mu­nicipiului să se orienteze a­­supra unor acțiuni preliminare care să înlăture cît de cît ur­mările iernii. Am încercat, în ui. Um­ele două zile, să vedem cum i se răspunde acestui deziderat de strictă actualitate, î­nsă în afară de unele acțiuni cu totul izolate, prea multă activitate n-am observat în această di­recție. Este adevărat că s-a început refacerea trotuarului la esplanadă, se lucrează la rea­­menajări în zonele verzi din centrul orașului, au apărut une­le puncte de lucru pe strada Brăilei, dar ceea ce se face a­­cum este departe de a ne con­vinge că primăvara a venit in­tr-adevăr și pentru gospodarii municipiului Galați. O vizită prin cartierul Țiglina I este edificatoare în acest sens. Prima constatare este că pînă în prezent aici nimeni n-a în­treprins nimic în privința înlă­turării „petelor" multiple pe care le-a lăsat iarna. Străzile Saturn și Partizanilor pe care circulă numeroase autobuze, deși asfaltate, prezintă nume­roase degradări, gropi care se cer cît mai grabnic înlăturate. Intr-o stare greu de descris se află aici și punctele gospodă­rești, mai ales cele din preaj­ma blocurilor de pe str. Sa­turn nr. 6 și nr. 18. Pe lîngă faptul că pereții unor aseme­nea puncte gospodărești au fost deteriorați, observăm că multe resturi menajere s-au de­pus în zona verde înconjură­toare, dar nici I.C.G. nici aso­ciațiile de locatari nu se gîn­­desc să înlăture aceste foca­re de infecție. Destule reziduuri am întîl­­nit apoi și în jurul complexu­lui comercial amplasat în apro­pierea străzii Brăilei și cu toa­te că timpul permite să se trea­că la acțiuni de deocamdată aspectul igienizare, rămîne neschimbat. Mai sînt și alte lucruri de făcut în această perioadă pre­mergătoare unor acțiuni gospo­dărești de amploare. De exem­plu ar putea fi curățate de res­turi menajere și greblate terenu­rile cu arbuști din fața blocuri­lor, ar fi necesar să se treacă la reamenajarea locurilor de joacă pentru copii, la repara­rea instalațiilor montate aici, a băncilor de pe alei. Repe­tăm, despre asemenea acțiuni nu se poate vorbi încă, deși timpul și starea cartierului le reclamă cu toată stringența. Oare cît va mai aștepta Co­mitetul executiv al Consiliului popular municipal Galați pen­­tru a pune de acord activitatea gospodărească cu sezonul în care ne aflăm ? Intrucît orice zi trecută cu vederea, accentu­ează și mai mult lipsa de gos­podărire este imperios necesar să se treacă la acțiuni concre­te atit în Țiglina I, cît și pe întreg cuprinsul orașului! L. BASSERO Să asigurăm obținerea unor cantități sporite de legume timpurii ! Oameni de nădejde la C.A.P. Șivița Neavizatului ce parcurge în­­tîia oară, pe șoseaua de asfalt, distanța Galați — Foltești, a­­propierea de sediul cooperati­vei agricole Șivița îi va stîrni uimirea. La ieșirea din satul Tătarca va zări, cu mult mai aproape decit geana orizontu­lui, nouă coșuri fumegînd ai­doma — păstrînd proporția — celor existente în puternicele centre industriale. Este despre serele înmulțitor vorba ale C.A.P. Șivița unde președinte este N­icoilae Ocheșelu, iar ingi­ner holitm­­stico! Aron Lanțcron. Aceste sere constituie prima dovadă că în această unitate, oameni de nădejde, pricepuți legumicultori au hotărît ca prin înfăptuirea măsurilor sta­bilite de către secretariatul Comitetului județean de partid cu privire la desfășurarea în condițiuni optime a activității în legumicultura, să întreacă timpul, să preîntîmpine gospo­dărește capriciile acestei ierni tîrzii. Și pentru că pe omul har­nic e bine să-l cunoști la acasă, iată-ne vizitînd amena­nl jările la adăpostul cărora pri­măvara domnește nestingherită. Totul a pornit de la acea do­rință, specifică țăranilor co­operatori posesori ai unei doze sporite de hărnicie, de a ob­ține pentru unitatea lor ve­nituri tot mai mari, de a dez­volta continuu sectoarele de producție rentabile. Aproape toată iarna la Șivița s-au stu­diat acțiunile ce trebuie între­prinse în scopul obținerii u­­nor cantități mari de legume și cit mai timpuriu. Chiar din primele zile ale lunii ianuarie s-au amenajat răsadnițe, s-au însămînțat roșii timpurii, ardei, vinete, varză, dar... iarna pre­­lungindu-și existența, întîrzia dezvoltarea lor. Trebuia găsită o altă metodă de lucru. La indicațiile date de către Comitetul județean de partid în urma ședinței de secreta­riat care a analizat legumicul­tura, consiliul de conducere și, mobilizați de acesta, țăranii co­operatori din Șivița au trecut la desfășurarea unei activități titanice, în numai cîteva zile pe scheletele din fier, beton și lemn ale vechilor solarii, ce însumează 1­200 mp suprafață utilă, s-a fixat polietilena. A­­poi, prin asamblarea conducte­lor de irigare de 12 toni la ni­velul stratului de sol cultiva­­bil și punerea lor în legătură cu un cuptor construit în afara pereților din material plastic, s-a creat posibilitatea transfor­mării serelor solar în sere în­­mulțitor producătoare de ră­saduri. Combustibilul folosit ? Cauciucuri uzate de la diferite autovehicule care, o dată a­­prinse asigură, prin țevile ce străbat amenajarea, o tempe­ratură constantă de 20—28 grade. Desigur, s-ar putea crede că o asemenea instalație este cos­tisitoare. Dimpotrivă , polietile­na fixată aici va putea fi folo­sită și după ce salariile amena­jate nu vor mai trebui încăl­zite , cărămida utilizată la con­struirea cuptoarelor de ardere a fost procurată prin strînge­­rea deșeurilor rămase împreju­rul construcțiilor; țevile de tablă sunt aceleași care în timpul verii conduc apa de la motopompe în grădină; cau­ciucurile provin din depozitul de materiale casate. Așa că, singura cheltuială rămîne... re­tribuirea membrilor coopera­tori care au realizat această a­­menajare: circa 30 de zile muncă. Analizînd detaliat problema asigurării necesarului de răsa­duri, președintele unității, Ni­colae Ocheșelu, împreună cu inginerul hortiviticol Aron Lanțeron au ajuns la concluzia că mai trebuie amenajată și o seră înmulțitor. S-a lucrat o­­perativ. Pe parcursul a 10 zile s-a strîns tot materialul și s-a și ridicat noua amenajare. Și pentru a nu se trage concluzia eronată că se exagerează, menționăm că și de data a­­ceasta s-au adoptat aceleași V. PÎRLOG (Continuare în pag. a II-a) Nicolae Ocheșelu, președin­tele C.A.P. Aron Tantoron, ing. horti­­viticol In unul din solarii se lucrează la repicatul răsadului de roșii.

Next