Viața Nouă, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 7558-7634)
1969-04-01 / nr. 7558
Proletari din toate tarile, unifi-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV — Nr. 7558 MARȚI 1 APRILIE 1909 4 PAGINI - 30 BANI Agricultura cooperatistă a județului Galați in continuă dezvoltare economică și organizatorică CONFERINȚA UNIUNII JUDEȚENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE Cuvîntarea tovarășului Constantin Dascalescu Ieri, în sala Teatrului de stat s-au desfășurat lucrările Conferinței Uniunii județene a C.A.P., la care au participat delegații aleși în adunările generale ale celor 106 cooperative agricole de producție. La lucrările conferinței au mai participat : tovarășul CONSTANTINESCU, membru al DASCAC. C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid, președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, tovarășul Sterian Ionescu, membru al Biroului executiv al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, membri ai Biroului Comitetului județean de partid, directorii și cadre din conducerea Direcției agricole județene și a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii și ale tuturor celorlalte întreprinderi, instituții și organizații economice care-și desfășoară activitatea în agricultură, lucrători din aparatul Uniunii județene C.A.P. Conferința, pe baza raportului privind activitatea desfășurată de Consiliul Uniunii județene a C.A.P., prezentat de tov. ing. Emil Petrache, președintele Uniunii județene a rativelor agricole de coppeproducție, a făcut o amplă analiză a rezultatelor obținute de agricultura cooperatistă a județului Galați, a lipsurilor ce s-au manifestat în activitatea unor unități în domeniul activității economice și organizatorice. Conferința stabilit, pe baza posibilităților de care dispune agricultura cooperatistă a județului și a discuțiilor purtate de delegați și invitați măsurile ce se impun a fi luate de consiliile de conducere, de Consiliul Uniunii județene C.A.P., pentru folosirea cît mai deplină a posibilităților și rezervelor existente în fiecare unitate, pentru continua îmbunătățire a muncii de conducere și dezvoltarea a economică și organizatorică cooperativelor agricole din județul Galați. Pe marginea raportului prezentat de consiliul uniunii, de comisia de revizie și a planului de măsuri au discutat, venind cu importante propuneri tovarășii: Alecu Crăciun, președintele cooperativei agicole Băleni, Nicolae Ocheșelu, președintele cooperativei agricole Șivița, Ion Tăcu, președintele cooperativei agricole Crăiești, Gheorghe Stan, contabil la cooperativa agricolă Liești, Valentin Ghinea, președintele cooperativei agricole Cerțești, Petrache Botezatu, președintele cooperativei agricole Schela, ing. Mircea Samoil, Direcției agricole directorul județene, Ion Mihalcea, președintele cooperativei agricole „11 iunie 1948" Cudalbi, Ioana Ioniță, cooperatoare la C.A.P. Independența, Ion Negoiță, președintele cooperativei agricole „11 iunie 1948" Pechea, Vasile Carolică, prim secretar al Comitetului județean Galați al U.T.C., Vasile Trușcă, director al întreprinderii legume-fructe Galați. In încheierea primului punct al ordinii de zi a luat cuvîntul tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R., președintele Consiliului popular județean. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, delegații la Conferință au ales Consiliul Uniunii județene a cooperativelor agricole alcătuit din 91 membri și 15 membri supleanți, precum și Comisia de revizie. In prima ședință plenară (Continuare în pag. a II-a) Tovarăși, Conferința Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție constituie un eveniment de seamă în viața țărănimii cooperatiste din nostru. Folosesc acest județul prilej pentru a mulțumi Uniunii județene a C.A.P., consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, tuturor membrilor cooperatori, specialiștilor, mecanizatorilor pentru munca depusă în vederea creșterii continue a producției agricole vegetale și animale și le urez ca și în viitor să obțină noi și mari succese. De la înființare și pînă acum, Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție a acumulat o oarecare experiență în conducerea și coordonarea activității unităților, experiență care dă din ce în ce tot mai multe roade în domeniile vieții economice și organizatorice a cooperativelor agricole. In prezent există mai multă răspundere față de creșterea producțiilor, mai multă receptivitate a consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole față de marile probleme ale agriculturii, mai multă inițiativă în valorificarea rezervelor existente, pentru folosirea superioară a mijloacelor de producție. Prin activitatea sa, Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție a contribuit la respectarea democrației cooperatiste, la întărirea muncii colective, a ridicat prestigiul consiliilor de conducere, a cadrelor în fața membrilor cooperatori. Pentru valorificarea superioară a potențialului agriculturii cooperatiste între Uniunea județeană a C.A.P. și Direcția agricolă a existat o strânsă legătură în ceea ce privește aplicarea a tot ce este nou în știința și practica agricolă. Cele două organe au efectuat în comun diverse studii privind dezvoltarea unităților cooperatiste în funcție de posibilitățile și condițiile naturale ale fiecăreia, dîndu-se, astfel, posibilitatea să se dezvolte intr-un ritm mai intens, nou în știința și practica agricolă Șivița, unitate situată în zona preorășenească a municipiului Galați, dezvoltă, pe lingă celelalte sectoare, în mod deosebit legumicultura, ramură în care are rezultate remarcabile. Asemenea profilări pe anumite ramuri de producție au fost extinse și la alte cooperative agricole. Așa cum a rezultat atît din materialele prezentate, cît și din discuțiile purtate în conferință, agricultura cooperatistă a înregistrat importante succese în toate domeniile activității economice și organizatorice. Dar, avînd în vedere cerințele actuale, rezultatele dobîndite nu trebuie să ne mulțumească, ci ele să constituie un motiv în plus pentru intensificarea eforturior viitoare.. Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție va trebui să ducă o muncă perseverentă, de durată, fără a se limita la indicații de moment, care nu duc la consolidarea unor unități , să acorde un sprijin concret tuturor cooperativelor agricole și îndeosebi celor mai puțin dezvoltate. Biroul executiv al Consiliului Uniunii va trebui să înlăture din munca sa practica de a acorda cea mai mare atenție unităților dezvoltate, cu experiență, lăsînd pe un plan secundar tocmai cooperativele agricole care au mai multă neavoie de ajutor calificat pentru ajunge la nivelul de dezvoltare a unităților fruntașe. In aceste din urmă unități va trebui acordată o atenție deosebită problemelor de organizare a muncii, începînd de la consiliul de conducere pînă la brigadă și echipă, nucleele de bază ale producției cooperatiste. In unele unități din nord și nord-estul județului s-au practicat unele forme organizatorice nestatutare, repartizîndu-se suprafețele, îndeosebi cultivate cu prășitoare, pe familii și grupe de familii și nu pe brigăzi și echipe. Aceste practici vor trebui complet înlăturate, întreaga activitate de producție și organizatorică concentrîndu-se la nivelul brigăzilor și echipelor.. O direcție spre care trebuie îndreptată atenția este aceea a întăririi rolului și autorității consiliilor de conducere a brigadierilor și șefilor de echipe prin antrenarea la rezolvarea operativă a sarcinilor economice și organizatorice a tuturor membrilor consiliilor de conducere. Prin atitudinea și exemplul lor personal, membrii consiliilor de conducere, brigadierii și șefii de echipe trebuie să contribuie mai mult la mobilizarea tuturor membrilor cooperatori la muncă. In județul nostru există tradiția organizării unor mari acțiuni de masă pentru executarea diferitelor lucrări, îndeosebi pentru punerea în valoare a unor suprafețe erodate, prin terasări și plantarea lor cu viță de vie, pentru lucrări de combatere a eroziunii solului, pentru extinderea irigațiilor etc. Pe viitor va trebui să existe mai multă inițiativă din partea Consiliului, a aparatului Uniunii județene, a consiliilor de conducere din C.A.P. pentru executarea în continuare a unor astfel de lucrări prin acțiuni intercooperatiste la care să fie antrenate mari mase de oameni. Normarea și retribuirea muncii, utilizarea cu eficiență maximă a fondurilor materiale trebuie să constituie una din preocupările de bază ale activității viitoare a Consiliului Uniunii județene. In această direcție va trebui să se pună accent pe selecționarea cadrelor de brigadieri, pe permanentizarea acestora și a cooperatorilor în brigăzi, a solelor pe care fiecare brigadă le lucrează. In felul acesta se vor folosi mai bine, mai rațional îngrășămintele minerale și organice, forța de muncă și mijloacele materiale existente. In toate unitățile cooperatiste sînt mari cantități de îngrășăminte organice care se irosesc, în loc să fie duse și administrate pe ogoare. Permanentizarea suprafețelor fiecărei brigăzi cît și a membrilor cooperatori care le lucrează va spori cointeresarea acestora pentru folosirea îngrășămintelor, în scopul obținerii unor producții sporite. Creșterea producțiilor agricole vegetale și animale este considerabil influențată de justețea normării muncii și de aplicarea retribuției suplimentare, care îmbină interesele generale ale cooperativelor cu interesele personale ale țăranilor cooperatori. In domeniul normării muncii vor trebui făcute studii cunoașterea amănunțite pentru situației specifice fiecărei unități, pe baza căreia să se stabilească cele mai reale norme de lucru, care să-i mobilizeze pe cooperatori. Retribuția suplimentară, a cărei eficiență este bine cunoscută, încă nu se acordă în toate unitățile și în toate sectoarele producției agricole, tocmai ca urmare a slabei preocupări a uniunii județene. O cauză care a făcut ca această formă de retribuire să nu fie aplicată este generată de slaba evidență a muncii și a producției care se ține în unele unități. Uniunea județeană C.A.P. va trebui să facă totul ca în acest an retribuția suplimentară să fie generalizată în toate cooperativele și în toate sectoarele de producție ale acestora. In acest scop va trebui pusă la punct evidența muncii și a producțiilor pe brigăzi, care să fie ținută la zi, direcție în care sprijinul și ajutorul uniunii cooperatiste sunt hotărîtoare. Pentru generalizarea experienței pozitive în acest domeniu vor trebui organizate schimburi de experiență la care să participe toți factorii de răspundere din unități. Consiliul uniunii va trebui să ceară consiliilor de conducere respectarea cu strictețe a planurilor de producție, să urmărească cum se îndeplinesc prevederile acestor planuri. Să nu se mai permită ca pe parcurs unele obiective stabilite în plan să fie schimbate, iar altele complet eliminate. Tocmai pentru că au existat asemenea practici au fost situații cînd linele cooperative nu și-au realizat planul de livrări la toți indicatorii și pe sortimente. Trebuie luate măsuri severe pentru ca astfel de neajunsuri să nu se mai repete, și De asemenea s-au manifestat se manifestă încă destule lipsuri în aprovizionarea tehnico-materială a unităților agricole cooperatiste și valorifica (Continuare în pag. a Il aj La întreprinderea de construcții și montaje siderurgice Galați Stocurile fără mișcare și cu mișcare lentă să fie lichidate ! Așa cum este bine cunoscut, o latură deosebit de importantă a ridicării eficientei economice o constituie creșterea continuă a vitezei de rotație a mijloacelor circulante, ceea ce contribuie în mod direct la eliberarea unor importante valori materiale și bănești cu efect pozitiv asupra beneficiilor. Din acest punct de vedere I.C.M.S.G. a obținut rezultate incontestabile, reușind ca în ultimii doi ani să reducă stocurile de materiale, prefabricate și construcții metalice cu 100 milioane lei în condițiile realizării unui volum de construcții-montaj mediu anual de circa un miliard lei. Se pune în mod justificat întrebarea: Care au fost căile principale și măsurile luate ? Fără a enumera toate metodele folosite, arătăm că pentru cunoașterea în ansamblu a tendinței de viitor a aprovizionărilor s-a introdus o evidentă valorică trimestrială a comenzilor, a căror realizare se urmărește zilnic și se pot face calcule estimative pentru a se stabili cu anticipație care va fi tendința stocurilor pe întreprindere, în comparație cu normativele. De exemplu, încă din februarie a.c. s-a acționat pentru reducerea noilor cereri de materiale pe trimestrul a.c. și în comparație cu consumul preliminar pe trimestrul următor se apreciază că stocurile vor înregistra o scădere de cîteva zeci de milioane lei. Pozitiv este și faptul că la emiterea comenzilor pentru noi aprovizionări se tine seama în mai mare măsură de stocurile existente, renunțîndu-se la unele aprovizionări nejustificate. De exemplu, în anul 1968, stocul s-a redus cu 2 800 tone tablă peste 4 mm, 700 tone profile, 650 tone conducte etc, folosindu-se resursele existente și renunțîndu-se la noi aprovizionări. Măsuri au fost luate și pe linia corelării necesarului comparativ cu resursele, lichidarea stocurilor disponibile, cît și alte acțiuni care și-au dovedit eficienta. Față de cerințele actuale și posibilitățile existente este necesar insă ca la această întreprindere să se îmbunătățească în continuare aprovizionarea cu materiale, prefabricate, construcții metalice și piese de schimb. Existența unor im D BICHIR (Continuare in pag. a lll-a) Prima navă livrată din acest an Ieri de la Șantierul naval Galați a fost livrată beneficiarului prima navă din acest an. Este vorba de un cargou de transportat cherestea pentru export care face parte dintr-o serie numeroasă de nave de acest tip. Semnificativ este tul că deși condițiile fapde lucru in etapa de finisare au fost nefavorabile (geruri și ninsori) livrarea navei s-a făcut la termenul stabilit in graficul de fabricație, IA I.R.A. TECUCI Masurile luate și-au dovedit eficacitatea Ca urmare a eforturilor depuse și a aplicării in practică a măsurilor stabilite în adunarea generală a salariaților, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea de reparații auto din municipiul Tecuci raportează îndeplinirea indicatorilor de plan ai producției globale marfă pe trimestrul I, în proșiporție de 101,4 la sută. Din punct de vedere fizic, realizările s-au materializat in executarea reparațiilor la un număr de 595 autocamioane, față de numai 533 planificate, la care se mai adaugă confecționarea de prelate și alte asemenea lucrări. In telegrama trimisă Comitetului județean de partid de către conducerea uzinei, se subliniază faptul că pentru ridicarea eficienței activității economice a întreprinderii, colectivul de aici este hotărît, ca în continuare să acționeze cu și mai multă abnegație în vederea îmbunătățirii proceselor tehnologice, reducerii timpilor de imobilizare, executării unor reparații calitativ superioare, care să satisfacă exigențele beneficiarilor. TELEGRAME DELIGITARE ADRESATE TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU și ION GHEORGHE MAURER CU PRILEJUL REALEGERII IN FUNCȚIILE DE PREȘEDINTE AL CONSILIULUI DE STAT ȘI DE PREȘEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIȘTRI Cu prilejul realegerii sale în funcția de președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit telegrame de felicitare din partea : guvernatorului general al Canadei, Roland Michener; președintelui Republicii Indonezia, Suharto ; guvernatorului general în funcțiune al Maltei, Anthony Mamo. De asemenea, cu prilejul realegerii sale în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit telegrame de felicitare din partea primului ministru al Canadei, Pierre Eliott Trudeau ; primului ministru al Maltei, Giorgio Borg Oliver, (Agerpres) Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației de activiști ai Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit luni 31 martie a.c. delegația de activiști ai Comisiei Centrale de Control și Revizie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de tovarășul Milos Jakes, președintele Comisiei, care la invitația C.C. al P.C.R. face o vizită de schimb de experiență în țara noastră. La primire au participat tovarășii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Colegiului Central de Partid, Ioan Gluvacov, membru al C.C. al P.C.R., membru al Colegiului central de partid, Nicolae Ionescu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. A fost de față Karel Kurka, ambasadorul Republicii Socialiste Cehoslovace la București, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. DE LA ANGAJAMENT LA FAPTE ! Acțiunile gospodărești — în dezacord cu primăvara După o iarnă prelungită destul de capricioasă, municipipiul Galați a rămas cu multe „traumatisme“ gospodărești. Din cauza excesului de zăpadă și de gheață, a apei care a băltit (și mai băltește încă pe alocuri) unele străzi și trotuare s-au deteriorat. Au avut de suferit parcurile, zonele verzi unde s-au rupt copaci și arbuști, gazonul s-a bătătorit, unde s-au „acumulat“, fie spulberate de vînt, fie din neglijența cetățenilor și a locatarilor din jur, tot felul de resturi menajere și vegetale. Pe aleile noilor cartiere, în preajma unităților comerciale și a punctelor gospodărești, lipsa de salubrizare, în parte justificată și „protejată" de stratul de zăpadă ce a existat, atrage acum atenția într-un chip cît se poate de neplăcut. Era deci firesc ca, fată de această situație, în primele zile după topirea zăpezii, edilii municipiului să se orienteze asupra unor acțiuni preliminare care să înlăture cît de cît urmările iernii. Am încercat, în ui. Umele două zile, să vedem cum i se răspunde acestui deziderat de strictă actualitate, însă în afară de unele acțiuni cu totul izolate, prea multă activitate n-am observat în această direcție. Este adevărat că s-a început refacerea trotuarului la esplanadă, se lucrează la reamenajări în zonele verzi din centrul orașului, au apărut unele puncte de lucru pe strada Brăilei, dar ceea ce se face acum este departe de a ne convinge că primăvara a venit intr-adevăr și pentru gospodarii municipiului Galați. O vizită prin cartierul Țiglina I este edificatoare în acest sens. Prima constatare este că pînă în prezent aici nimeni n-a întreprins nimic în privința înlăturării „petelor" multiple pe care le-a lăsat iarna. Străzile Saturn și Partizanilor pe care circulă numeroase autobuze, deși asfaltate, prezintă numeroase degradări, gropi care se cer cît mai grabnic înlăturate. Intr-o stare greu de descris se află aici și punctele gospodărești, mai ales cele din preajma blocurilor de pe str. Saturn nr. 6 și nr. 18. Pe lîngă faptul că pereții unor asemenea puncte gospodărești au fost deteriorați, observăm că multe resturi menajere s-au depus în zona verde înconjurătoare, dar nici I.C.G. nici asociațiile de locatari nu se gîndesc să înlăture aceste focare de infecție. Destule reziduuri am întîlnit apoi și în jurul complexului comercial amplasat în apropierea străzii Brăilei și cu toate că timpul permite să se treacă la acțiuni de deocamdată aspectul igienizare, rămîne neschimbat. Mai sînt și alte lucruri de făcut în această perioadă premergătoare unor acțiuni gospodărești de amploare. De exemplu ar putea fi curățate de resturi menajere și greblate terenurile cu arbuști din fața blocurilor, ar fi necesar să se treacă la reamenajarea locurilor de joacă pentru copii, la repararea instalațiilor montate aici, a băncilor de pe alei. Repetăm, despre asemenea acțiuni nu se poate vorbi încă, deși timpul și starea cartierului le reclamă cu toată stringența. Oare cît va mai aștepta Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Galați pentru a pune de acord activitatea gospodărească cu sezonul în care ne aflăm ? Intrucît orice zi trecută cu vederea, accentuează și mai mult lipsa de gospodărire este imperios necesar să se treacă la acțiuni concrete atit în Țiglina I, cît și pe întreg cuprinsul orașului! L. BASSERO Să asigurăm obținerea unor cantități sporite de legume timpurii ! Oameni de nădejde la C.A.P. Șivița Neavizatului ce parcurge întîia oară, pe șoseaua de asfalt, distanța Galați — Foltești, apropierea de sediul cooperativei agricole Șivița îi va stîrni uimirea. La ieșirea din satul Tătarca va zări, cu mult mai aproape decit geana orizontului, nouă coșuri fumegînd aidoma — păstrînd proporția — celor existente în puternicele centre industriale. Este despre serele înmulțitor vorba ale C.A.P. Șivița unde președinte este Nicoilae Ocheșelu, iar inginer holitmstico! Aron Lanțcron. Aceste sere constituie prima dovadă că în această unitate, oameni de nădejde, pricepuți legumicultori au hotărît ca prin înfăptuirea măsurilor stabilite de către secretariatul Comitetului județean de partid cu privire la desfășurarea în condițiuni optime a activității în legumicultura, să întreacă timpul, să preîntîmpine gospodărește capriciile acestei ierni tîrzii. Și pentru că pe omul harnic e bine să-l cunoști la acasă, iată-ne vizitînd amenanl jările la adăpostul cărora primăvara domnește nestingherită. Totul a pornit de la acea dorință, specifică țăranilor cooperatori posesori ai unei doze sporite de hărnicie, de a obține pentru unitatea lor venituri tot mai mari, de a dezvolta continuu sectoarele de producție rentabile. Aproape toată iarna la Șivița s-au studiat acțiunile ce trebuie întreprinse în scopul obținerii unor cantități mari de legume și cit mai timpuriu. Chiar din primele zile ale lunii ianuarie s-au amenajat răsadnițe, s-au însămînțat roșii timpurii, ardei, vinete, varză, dar... iarna prelungindu-și existența, întîrzia dezvoltarea lor. Trebuia găsită o altă metodă de lucru. La indicațiile date de către Comitetul județean de partid în urma ședinței de secretariat care a analizat legumicultura, consiliul de conducere și, mobilizați de acesta, țăranii cooperatori din Șivița au trecut la desfășurarea unei activități titanice, în numai cîteva zile pe scheletele din fier, beton și lemn ale vechilor solarii, ce însumează 1200 mp suprafață utilă, s-a fixat polietilena. Apoi, prin asamblarea conductelor de irigare de 12 toni la nivelul stratului de sol cultivabil și punerea lor în legătură cu un cuptor construit în afara pereților din material plastic, s-a creat posibilitatea transformării serelor solar în sere înmulțitor producătoare de răsaduri. Combustibilul folosit ? Cauciucuri uzate de la diferite autovehicule care, o dată aprinse asigură, prin țevile ce străbat amenajarea, o temperatură constantă de 20—28 grade. Desigur, s-ar putea crede că o asemenea instalație este costisitoare. Dimpotrivă , polietilena fixată aici va putea fi folosită și după ce salariile amenajate nu vor mai trebui încălzite , cărămida utilizată la construirea cuptoarelor de ardere a fost procurată prin strîngerea deșeurilor rămase împrejurul construcțiilor; țevile de tablă sunt aceleași care în timpul verii conduc apa de la motopompe în grădină; cauciucurile provin din depozitul de materiale casate. Așa că, singura cheltuială rămîne... retribuirea membrilor cooperatori care au realizat această amenajare: circa 30 de zile muncă. Analizînd detaliat problema asigurării necesarului de răsaduri, președintele unității, Nicolae Ocheșelu, împreună cu inginerul hortiviticol Aron Lanțeron au ajuns la concluzia că mai trebuie amenajată și o seră înmulțitor. S-a lucrat operativ. Pe parcursul a 10 zile s-a strîns tot materialul și s-a și ridicat noua amenajare. Și pentru a nu se trage concluzia eronată că se exagerează, menționăm că și de data aceasta s-au adoptat aceleași V. PÎRLOG (Continuare în pag. a II-a) Nicolae Ocheșelu, președintele C.A.P. Aron Tantoron, ing. hortiviticol In unul din solarii se lucrează la repicatul răsadului de roșii.