Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)

1969-11-19 / nr. 7756

k Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7756 MIERCURI 19 NOIEMBRIE 19694 PAGINI - 30 BANI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România și-a continuat, marți dimineață, lu­crările celei de a treia sesiuni a celei de-a șasea legislaturi. In sală se aflau deputații Marii Adunări Naționale, pre­cum și numeroși invitați — con­ducători de instituții centra­le și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Erau prezenți șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați București, corespondenți ai pre­la sei străine. Deputații și invitații au întîm­­pinat cu puternice și îndelungi aplauze sosirea în sala de șe­dințe a tovarășilor: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Mau­rer, Emil Bodnaraș, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Dumitru Popes­­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cor­nel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind orga­nizarea și funcționarea Mili­ției. Raportul Comisiei pentru consiliile populare și adminis­trația de stat și al Comisiei ju­ridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Bafan­a, președintele Comisiei pentru consiliile popu­lare și administrația de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputații Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului județean Vra­ncea al PCR, președintele Consiliului popular județean, și Ioan Ben­­ko, prim-vicepreședinte al Consi­liului popular județean­­ Mureș. După discutarea pe articole, Ma­rea Adunare Națională a adop­tat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea și funcționa­rea Miliției. La următorul punct de pe or­dinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiec­tul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de ga­ranții și răspunderea în legă­tură cu gestionarea organizațiilor socialiste, bunurilor Depu­tatul Aurel Vojcui, președintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei co­misii și al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputații Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului jude­țean Satu Mare al PCR, preșe­dintele Consiliului popular jude­țean, Eleonora Ni­ca, director general al Combinatului textil din Cisnădie, și Paraschiv Be­­nescu, președintele Consiliului județean Galați al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continua­re, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Națională a adoptat Legea privind angajarea gestio­narilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organiza­țiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiției, Adrian Dimitriu, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege privind executarea iar deputatul Mihail pedepselor, Ghelme­­geanu, vicepreședinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuție. In cadrul dezbaterilor ce au ur­mat au luat cuvîntul deputații Emilian Nucescu, președintele Tri­bunalului Suprem al Republicii Socialiste România, și Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Con­siliului popular județean Mara­mureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a a­­doptat, prin vot secret, cu bine Legea privind executarea pe­depselor. In ședința de marți dimineața deputații au adoptat de a­­semenea, modificări în com­ponența unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Naționale - punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului MAN, în locul deputa­tului Florea Dumitrescu, care îndeplinește funcția de ministru al finanțelor, deputatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Co­misiei economico-financiare. In locul deputatului Angelo Micu­­lescu, care îndeplinește funcția de m­­­nistru al agriculturii și sil­viculturii, Marea Adunare Națio­nală a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură și silvicultură. La amiază, ședința plenară a luat sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adu­nări Naționale, a anunțat că in conformitate cu principiul­ sesiu­nilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanente care vor examina celelalte proiecte de legi însci­­se pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în ședințe plenare va fi anunțată din timp. ★ După încheierea ședinței ple­nare, comisiile permanente : eco­­nomico-financiară ; pentru agri­cultură și silvicultură ; pentru în­­vățămînt, știință și cultură ; pen­tru sănătate, muncă și preve­deri sociale ; juridică s-au întru­nit în ședințe de lucru. (Agerpres) Citiți în interiorul ziarului: _ ________________ Lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor or­ganizațiilor socialiste. Lege privind executarea pedepselor Stația de apă fierbinte aparținînd Centralei electrice și de termoficare Galați. ACȚIUNE PIONIEREASCA In cadrul acțiunilor metodice, în ziua de 15 noiembrie a. c., au avut loc la 10 din Galați Școala nr. „Jocuri în aer liber" organiza­te de către detașamentului pionierii clasei a V-a , sub conduce­rea comandantului Gh. Plesnilă. Această inițiativă a fost bine primită de către școlari constituind în același timp un u­­til schimb de experien­ță între cei 20 de co­mandanți ai unității Școlii generale nr. 10 Galați, dornici să rea­lizeze acțiuni cit mai interesante și antrenan­te pentru cei 1­200 de pionieri. Au plăcut in mod deosebit jocurile : „Bu­chețelele", „Al treilea de prisos", „Provoca­rea prin trei lovituri" și altele. Prof. CATERINA LOGHIN Citiți în pag. a IV-a — Vizita delegației U.G.S.R. în R. S.­­ F. Iugoslavia. — Evoluția navei spa­țiale „Apollo­ 12". — Vești din țările so­cialiste. — Intîlnirea delegațiilor C. C. al P.S.U.G. și conducerii P. C. Ger­man. — Pe scurt. Cargoul „Brad" s-a întors din probele efectuate pe mare Ieri, după un voiaj de cinci zile pe Marea Neagră a anco­rat la dana nr. 2 nava „Brad“ — un nou tip de cargou de 4 500 tone construit la Șantie­rul naval din Galați. Pe durata navigației pe ma­re s-au verificat, printre alte­le­, regimul de funcționare a motorului principal, sistemul de ancoraj și de guvernare. De asemenea, s-au făcut mă­surători de torsiometrie a li­niei de ax și de vibrații. In probele de marș noul prototip s-a comportat bine­ îmbunătățirile aduse — majo­rarea vitezei comerciale mărirea spațiului de depozita­­i­re — au dat satisfacții. Acum, specialiștii de la S.N.G., pe baza propriilor observații și a analizării diverselor măsură­tori efectuate și ținînd cont, totodată, și de părerile comi­siei de supraveghere din par­tea Societății de clasificare a navelor, vor dispune executa­rea ultimelor finisări înainte ca nava să fie predată defi­nitiv clientului. Secvențe portuare gălățene ÎNSEMNĂRI DE REPORTER Fără să mai vorbim de gălă­­țeni, se pare că fiecare călător sosit în cunoscuta noastră urbe își face neapărat timp să treacă și prin port. Pentru cei ma­­rculli, zona aceasta riverană, care se întinde pe zeci de kilometri și conferă orașului o anumită personalitate, ii imprimă un spe­cific aparte, este de fapt prima țintă a vizitei, și atrage aici es­planada și faleza Dunării,, lucrare unitară de proporții impresio­nante, cu funcții de o certă uti­litate practică, dar și cu un pronunțat caracter estetic, care deschide Galațiului o largă per­spectivă spre fluviu, spre stră­vechi meleaguri dobrogene, le îndeamnă la meditație curgerea necontenită a bătrînului Danu­­biu, le stimulează fantezia vase­le acostate la cheiuri sau aflate in plină cursă în aval și amonte, care arborează pavilioane ale unor țări situate pe cele mai în­depărtate meridiane și paralele. Și atracția aceasta este cu atît mai puternică, deopotrivă pen­tru localnici și vizitatori, cu cit portul se află intr-o continuă schimbare, generatoare de inedit și pitoresc. Dar dincolo de aura romantică a priveliștei portuare, dincolo de sumedenia de aspecte care pre­­dispun la reverie, la nostalgice călătorii imaginare, portul galâ­­țean trăiește o viață intensă, efervescentă. In ce fel se muncea în trecut, cit de mult s-a am­plificat aici activitatea, cum a pătruns și s-a materializat noți­unea de mecanizare, desigur, se poate afla din statistici. Și totuși parcă mai vii și mai grăitoare sunt imaginile pe care ni le înfățișează Ștefan Zalum, un vechi muncitor de port, astăzi pensionar. Istorisile sale despre hamali despuiați până la briu, nădușiți sub povara baloturilor, despre schele prăbușite cu oa­meni cu tot în albia fluviului, despre armatori și vătafi hrăpă­reți, spuse cu privirea ațintită cînd la ,,pădurea" de macarale ce împinzește portul, cînd la si­luetele numeroaselor vase acos­tate, se alcătuiesc într-o verita­bilă antiteză cu prezentul. NI lăsăm sa-și depene in continu­are amintirile in compania unor oameni cu care s-a aflat împre­ună decenii de-a rindul și ne îndreptăm spre miezul actuali­tății. Primul popas îl facem la Că­pitănia portului. Aici, in această instituție de control și suprave­ghere a navigației, se desfă­șoară o activitate febrilă. Se dau dispoziții telefonice, sunt recepționate mesaje, se poartă discuții în diferite limbi. Ceea ce ne interesează aflăm repede : de la începutul anului și pină la data vizitei (13 noiembrie a.c). în port au acostat și au fost supuse operațiunilor de încărca­­re-descărcare un număr de 40 di nave maritime și 5 030 vase flu­viale sub cele mai diferite pavi­lioane. Ce reprezintă de fapt a­­ceste cifre ?­­ Confirmă că în cel de al doilea port maritim al țării­­ ne răspunde tov. lancu Marga­rint, căpitanul portului,­­ activi­tatea se desfășoară la nivelul cerințelor actuale, reflectă po­tențialul economic al țării noas­tre și creșterea volumului de schimburi comerciale și de altă natură - turism, cooperare teh­nică etc - pe care le întreținem cu un mare număr de state din lume. Datorită înzestrării sale tehnice și edilitare, modului de L. BASSERO (Continuare în pag. a IV-a) SA I. T. G. Depășirea angajamentelor luate rodul unei activități­­ economice fructuoase ■ întrecerea socialistă — mijloc eficient de valorifica­re a rezervelor interne . Peste plan : 5 milioane lei la producția globală, 6 milioane lei la producția marfă vîndută și încasată . Preț de cost scăzut, beneficii su­perioare — rodul unei utilizări raționale a mijloacelor disponibile. Anul 1969 a ridicat in fața colectivului de muncă de la întreprinderea textilă Galați, sarcini de o deosebită însem­nătate, legate de creșterea ni­velului de producție, de îmbu­nătățirea calității produselor, de atingerea parametrilor pro­iectați la noul obiectiv dat în funcțiune — filatura N­. B — precum și la celelalte utilaje puse în funcțiune de la secția finisaj și filatura B.I. De la bun început trebuie să arătăm că nivelul de pro­ducție al anului 1969 a fost superior față de realiză­rile anului 1968, înregistrîn­­du-se o creștere a producției globale de 22 la sută. Această creștere substanțială a produc­ției s-a întemeiat pe folosirea integrală a noilor capacități de producție puse în funcțiu­ne, precum și pe creșterea in­dicilor de utilizare a utilaje­lor existente. Creșterea valorică a sarci­nii de producție se concreti­zează în creșterea producției fizice cu 155 tone fire și 630 mii mp țesături finite, compa­rativ cu anul precedent. Cu toate că sarcinile anului 1969 au fost deosebit de mobi­lizatoare, totuși colectivul de muncă de la I.T.G. însuflețit de ferma hotărîre de a da viață politicii partidului și sta­tului, de sporirea puterii eco­nomice a statului, s-a angajat chiar­ de la începutul anului să depășească prevederile pla­nului, să sporească eficiența activității economice. In acest sens, sarcinile ce reveneau pe acest an, au fost dezbătute atît în adună­rile de grupă sindicală cit și în adunările ge­nerale ale salariaților, im­­primîndu-se o opinie puterni­că de masă în favoarea desco­peririi și valorificării tuturor rezervelor existente în între­prindere. Cunoașterea detailată a sar­cinilor de plan pe secții, ate­liere și fiecare loc de muncă, precum și propunerile rezul­tate din dezbateri s-au finali­zat în luarea unor angajamen­te de depășire a sarcinilor de plan, care, centralizate pe în­treprindere, reprezintă­­ creș­terea producției globale cu 5 milioane lei, a producției mar­fă vîndută și încasată cu milioane lei, livrări peste plan , la fondul pieții de 2,5 mili­oane lei. Angajamentele valo­rice au avut la bază depășirea planului fizic cu 50 tone fire și 120 mii mp țesături. In scopul realizării sarcini­lor de plan și a angajamente­lor pe anul 1969, comitetul de direcție sub îndrumarea comi­tetului de partid, a antrenat masa largă a salariaților la obținerea unor indici sporiți prin respectarea disciplinei tehnologice, folosirea completă a timpului de lucru și utiliza­rea cu maximă eficiență a ma­șinilor pe care le deservesc. Legat de creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție, în cadrul acțiunii de organizare științifică a pro­ducției, au fost abordate serie de studii cu privire la o reducerea orelor de staționare pentru reparații accidentale, la filaturi și țesătorii , îmbu­nătățirea tehnologiei de încle­­iere a urzelilor, organizarea mai rațională a muncii la sec­ția de bobinat a filaturii N­. B etc. Aceste studii aplicate au dus la obținerea unei reduceri a staționărilor în filaturi, de la 7,2 la sută, la 3,9, iar în țe­­sătorii, de la 6,5 la 5,3 la sută, din timpul total de lucru al utilajelor, ceea ce reprezintă un spor de producție de 30 to­ne fire și 80 mii mp țesături. Paralel cu preocuparea pen­tru folosirea mai completă a capacității utilajelor, în acest an s-a desfășurat o intensă acțiune de creștere a califică­rii cadrelor, atît prin cursuri­le de calificare de scurtă du­rată, cursuri de ridicare a ca­lificării cit și prin diferite alte forme organizate de cabi­netul tehnic, ca de pildă con­cursuri „Cine știe meserie cîș­­tigă", „Olimpiada filatorilor și țesătorilor“, conferințe tehnice de nivel mediu și superior, simpozion pe teme tehnice și altele. Ca rezultat al acestei acți­uni, au fost calificați în ca­drul cursurilor de scurtă dura­tă un număr de 350 filatori țesători și reglori, iar în pre­zent circa 1 000 muncitori frecventează cursurile de ridi­care a calificării. Pentru ridicarea la un nivel calitativ superior a cursurilor de calificare a fost solicitată inițiativa masei de salariați, în găsirea unor forme noi de instruire care să asigure pe deoparte interesul cursanți­lor, iar pe de altă parte o în­sușire mai ușoară a lecțiilor predate. Mesele rotunde organizate în acest scop de către comite­tul sindicatului s-au soldat cu adoptarea unor soluții eficien­te în ceea ce privește îmbună­tățirea tematicilor, organizarea mai judicioasă a cursurilor, instruirea lectorilor în sensul de a pregăti și prezenta lecțiile în mod atractiv, utilizînd ma­teriale didactice ca grafice, scheme, schițe etc. In lumina sarcinilor trasate prin documentele de partid și de stat, comitetul de partid a îndrumat conducerea întreprin­derii încă de la sfîrșitul ani- Ing. M. SECARESCU, Ing. S. GUTMAN, întreprinderea textilă Galați (Continuare în pag. a IV-a) La Casa de cultură a sindicatelor din Galați O SEARĂ DE NOIEMBRIE Este (încă) toamnă. Po­mii și-au spus de mult toate poveștile și acum au rămas copleșiți de speranțe. Cerurile curg înapoi, albe de nori ; par­că zăpezile s-au așezat in­vers, la ceasuri de taină. Am pacea uitat (recunoașteți !) ploilor verii și ne­ adunăm seara, che­mați de amurguri, pe-n­tinderea vie a gindurilor. Iată, aici, la orizontul Ți­­glinelor, ceasurile Gala­țiului spun o legendă de marmură albă. Nimeni dintre noi nu-i ocoleș­te lumina. Intrăm. Casa de cultură a sin­dicatelor, acest vestit „palat al armoniei arhi­tecturale“ oferă gălățeni­­lor, deopotrivă, imaginea concretă a destinderii, a spectacolului artistic, dar și practica propriei rea­lizări culturale, științi­fice. Despre migala con­structorilor și eleganța încăperilor am mai scris. Fotoreporterii noștri s-au apropiat întotdeauna cu emo­ție de geometria foaierului și a sălii de dans, de paste­lul tacolul fotoliilor și de spec­luminii, de flo­­rescența stejarului su­pus, prin toate fibrele sa­­le puternice, Artei. De această dată, am venit să vedem Oamenii. In zi­ua vizitei noastre, in­tr-o singură oră, numă­­rul celor care au trecut pe aici a întrecut cifra 1­000. Cine sunt ei ? Este desigur greu de realizat o statis­tică minuțioasă, exactă pentru că numai în cele zece săli destinate cer­curilor am intîlnit sala­­riați din mai toate în­treprinderile și institu­țiile Galațiului. Ora 18. Profesoara Na­talia Copceag conduce una din cele 13 grupe de limbi străine. Cînd am intrat în eleganta sală „de engleză“ ne-au întîm­­pinat privirile celor ce învață limba lui Shakes­peare : tineri, foarte ti­neri, copii, oamenii ma­­turi. In mai puțin de o lună, elevii au învățat re­­gulile fonetice, vestite prin dificultatea lor. Pes­te două ore, prof. Ion Gabor conducea o clasă de „italiană“. Profesorul imprimă lecțiilor sale ce­va din temperamentul și muzicalitatea limbii su­rori. Explicațiile sale sunt largi, gesturile bogate, , a­­proape nervoase. „Ce vreți, ne spune — o limbă stră­ină nu se buchisește, ci se vorbește,­cordăm foarte de aceea a­­mult timp conversației“. La cercurile „Radio — T.V.“ funcționează cinci grupe cu peste 120 de cursanți. Conduse de ingineri de speciali­tate, grupele fac cunoș­tință pentru început cu noțiunile esențiale ale e­­lectrotehnicii. Materialul demonstrativ nu este prea bogat.­­„Deocamdată“ — a ținut să precizeze unul dintre cursanți, salariat la C.S.G. Vom face rost de radiouri și televi­zoare uzate, le vom repa­ra, efectuînd în același S-a redeschis magazinul „BIJUTERIA“ Comitetul de direcție al O.C.L. „Produse industriale“ se ocu­pă în permanență de moder­nizarea rețelei comerciale. Printre numeroasele unități comerciale care în acest an și-au schimbat pozitiv înfățișa­rea și calitățile funcționale se numără și magazinul „Bijute­ria“ din centrul municipiului Galați. După o perioadă de renovare și modernizare de a­­proape o lună de zile, ieri ma­gazinul și-a redeschis ușile. Prin lucrările de renovare, s-a înlocuit pardoseala de vi­nilin cu mozaic decorativ, s-au extins vitrinele de prezentare a mărfurilor, s-a făcut o redi­­mensionare a spațiului com­er­­­cial. La redeschidere, magazinul „Bijuteria“ se prezintă ca un bogat sortiment de bijuterii, ceasuri de mină și deșteptătoa­re și alte mărfuri. timp, și o bună practică radio—TV“). 20 de tineri sînt înscriși la „cineclu­­bul“ condus de Iancovici Dolfi și alți 20 amatori de artă fotografică se a­­dună săptămînal in labo­­ratorul Casei de cultu­ră pentru a învăța de la Nicolae Földy, tehnica contrastelor și a perspec­tivei. Dar dacă vorbim de cercurile care funcționea­ză aici, nu putem să nu le consemnăm pe cele le­gate direct de Artă. Arte­le plastice și-au aflat în­­tr-una din încăperi un se­­diu elegant, un amplu la­borator de creație. Mari­­ana Burdujan, conducă­­toarea cercului, a indicat câteva teme de pictură în ulei. Desigur, nu putem vorbi încă de niște reuși­te, dar „semne bune“ e­­xistă și acestea toate in favoarea artei adevărate, realiste. Am intrat in să­­lile de repetiții ale celor cinci formații muzicale : jazz, chitare electrice, muzică ușoară, taraf de muzică populară, orches­tră de mandoline. Forma­ VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare în pag. a IV-a) Sala de lectură a bibliotecii. Foto : G. BERCOV

Next