Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)
1970-01-14 / nr. 7801
V> I Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI - Nr. 7801 MIERCURI 14 IANUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI Cititim pag allla — Evenimentele din Nigeria — Luptele din Vietnamul de sud — Premierul Caetano intenționează colaborarea cu liberalii într-un guvern remaniat. — In Italia ia amploare mișcarea grevistă — Din presa străină „Congo — Kinshasa: miracol economic". —ce mai bine gospodărit! JALOANE CONCRETE ALE ACTIVITĂȚII CERCETARE DE Pornind de la rolul tot mai important pe care-l are știința în progresul societății. Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului au subliniat necesitatea ca activitatea de cercetare științifică să fie orientată cu precădere spre rezolvarea problemelor pe care le ridică modernizarea producției, valorificarea superioară a resurselor materiale și îmbunătățirea calității produselor. Referindu-se la ramura siderurgiei, Directivele stabileau că : „Cercetarea științifică se va ocupa în mai mare măsură de problemele reducerii consumului de cocs, extinderii utilizării gazului metan în furnale, elaborării de oțeluri cu caracteristici superioare, ridicării calității și creării de noi sortimente de produse siderurgice. Prin înzestrarea siderurgiei cu echipamente moderne, de înaltă performanță, extinderea automatizării, promovarea tehnologiilor avansate și perfecționarea organizării muncii, va trebui să se asigure consumuri specifice, indici de calitate și de utilizare a agregatelor, comparabili cu cei obținuți la instalații similare pe plan mondial". Aceste sarcini au fost relevate încă o dată de secretarul general al partidului nostru, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, în cuvîntarea rostită la încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut. Cum acționează serviciul de cercetări metalurgice al puternicei unități siderurgice de la Galați în vederea înfăptuirii lor ? Care este contribuția colectivului de specialiști de aici la reușita acțiunii lansată pe platforma Combinatului ? Cu aceste întrebări ne-am adresat tov. ing. Hristache Tarpan, șeful serviciului de cercetări metalurgice al C.S.G. — Vorbind despre preocupările noastre din anul trecut, strict orientate spre reducerea consumurilor și valorificarea superioară a metalului, țin să evidențiez, ne-a declarat tov. ing. Tarpan, importanța unui valoros studiu, efectuat în cadrul laminorului Slebing în nu mai puțin de patru etape și anume cel legat de condițiile de ameliorare a factorilor tehnologici, astfel incit să se ajungă la reducerea consumului de metal. Afirmînd că este vorba de un studiu valoros, mă refer la faptul că de la situația total nesatisfăcătoare din trimestrul I al anului trecut, cînd consumul de metal fusese depășit îngrijorător, s-a putut ajunge, prin aplicarea concluziilor cercetărilor, la o reducere continuă a consumurilor și în final la o economie efectivă de peste 10 000 tone metal. Tot în cursul anului trecut am încheiat studiile legate de realizarea unui nou tip de lingotieră, cu pereți ondulați și raportul mare al laturilor de bază. Destinată îmbunătățirii calității oțelului lingou, noul tip de lingotieră va elimina în cea mai mare parte fenomenele ce determinau apariția crăpăturilor și implicit rebuturile. Ca să mă exprim așa, aceste două mari lucrări au constituit demarajul cercetărilor noastre pe linia indicațiilor Congresului al X-lea al partidului, pe cea a nevoilor curente și sarcinilor Combinatului nostru. Apreciind activitatea din anul trecut ca un „demaraj", presupunem că planul de cercetări al acestui an este ancorat mai complet în direcția valorificării superioare a metalului. Aceasta este caracteristica sa dominantă, întocmit din vreme, planul de activitate al serviciului nostru ține seama de problemele stringente ale Combinatului, de perspectiva dezvoltării producției pe 1970, ponderea obiectivelor supuse spre cercetare și soluționare căzind asupra acestei prețioase materii prime care este metalul. In mod concret, vorbiți-ne de cîteva teme de cercetare in acest sens. In primul rind, cu toate rezultatele obținute în cadrul laminorului Slebing, am ținut seama că, totuși consumurile de metal la faza de laminare lingou — bramă sînt incă ridicate, prevăzîndu-ne continuarea cercetărilor în acest domeniu. Dacă anul trecut ceea ce am realizat a constituit o sarcină departamentală, anul acesta tema este înscrisă în planul de stat și responsabilitatea e cu totul alta. In acest sens acționăm în direcția perfecționării tehnologiei în subsecția de încălzire Siebing pentru a determina căile de realizare a unei oxidări minime. Tot în sectorul de laminoare, specialiștii serviciului nostru au îndreptată atenția spre îmbunătățirea extracției la tablele groase de peste 25 mm, prin optimizarea parametrilor tehnologici de încălzire și laminare — reducîndu-se în acest caz tablele colaterale. De asemenea, avem în sarcină realizarea de noi sortimente de laminare din oțeluri speciale, pentru a veni în sprijinul industriei constructoare de mașini. Cum cercetarea este preocupată în genere și de problemele perspectivei, o parte din forțele serviciului nostru au fost canalizate în direcția asimilării fabricației în țară a tuturor tipurilor de cilindri de laminor, inclusiv pentru noile laminoare care urmează să fie puse în funcțiune. Din etapele propuse pînă la finalizarea fiecărei teme de cercetare în parte rezultă un mare volum de muncă. Va putea face față, cu actualele forțe și capacități, colectivul serviciului dv. acestor sarcini, dat fiind faptul că la mijloc este vorba și de termene și precizări destul de bine definite ? In principal ne bazăm pe forțele proprii. Divagînd "puțin pe tema capacității noastre aș ține să arăt că, privind lucrurile în perspectivă, ea nu este corespunzătoare. Există însă o propunere de a se înființa în cadrul Combinatului un centru de cercetări metalurgice, propunere acceptată de ministerul nostru și supusă chiar soluționării. Referindu-mă la temele pe care ni le-am propus pe linia valorificării Convorbire consemnată de GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) Deși tînăr în meserie, U.T.C.-istul Ion Iorga se numără printre muncitorii de bază ai atelierului de întreținere din sectorul oțelărie 81 C S G‘ Foto. Fl. DOBRE Elevi ai grupului școlar „Al I. Cuza“ din Galați făcînd practică într-un laborator modern utilat al școlii. Foto : G. BERCOV ,M. k>** Cabinet stomatologic la Tulucești Măsurile luate pentru anul 1970 de Consiliul popular județen, prin Direcția de sănătate, pentru îmbunătățirea continuă a asistenței medicale a populației din mediul sătesc, încep să prindă viață. Recent dispensarul medical din comuna Tulucești a fost înzestat cu aparatură medicală necesară unui cabinet stomatologic. Totodată, în această comună a fost repartizat să lucreze un medic stomatolog. Iepuri vii la export Avînd în plan toate de iepuri să livreze la ex- vii. Constituiți în port un număr de echipe de hăitași iepuri vii, teluri și deprinzători, clenii Ocolului sil- purtînd mijloace vie Tecuci, cu sonore au pus pe sprijinul unuima- fugă pe urechiați re număr de zi- într-o anumită dineri mobilizați de secție unde le era Comitetul munici întinsă plasa. In pas U.T.C., autelul acesta au participat în zilele fost prinși un nude 10, 11 și 13 număr de peste 100 muarte la o vînă de iepuri vii. ÎNSEMNĂRI Iți amintești, moș Dionisie? Recent pașii m-au condus în partea de nord-est a Galațiului, acolo unde se întretaie str. Aurel Vlaicu cu Silozului, în fostul cartier al „demobilizaților“. Un bătrîn cu părul nins îmi explică sensul și rostul fostei denumiri a cartierului. După prima încleștare de la începutul secolului, aici se rostuiau toți cei ce se întorceau acasă sau urmașii celor care nu mai apucaseră să vină. Cartier împestrițat cu case mici și insalubre, populat de oameni ce erau bîntuiți de flagelul crizei. Mi-am privit interlocutorul, pe moș Dionisie, (așa mi-a spus că-l cheamă) și i-am citit schimbarea sufletească prin care trecea. Ochii-i rîdeau. Rîdea cu întreaga-i ființă. Mi-a ghicit nedumerirea și-mi dădu explicația : — Am ajuns. Aceasta-/ clădirea pe care o căutai. In fața mea se ridică un grup de clădiri paralelipipedice, moderne scăldate în lumina binefăcătoare a soarelui, un punct pe harta orașului ce te incintă și te copleșește. — Am și eu un aici. O să iasă oțelar, nepot ca tat-su. Mi-arunc privirea spre cele două clădiri ce se impun in fața unui întreg complex de construcții. Citesc în stingă: „Grupul școlar al Combinatului siderurgic Galați, iar în dreapta „Bibliotecă", „Club“, „Cantină". De la tov. Burghelea Ion, secretarul organizației de bază P.C.R., aflu o serie de cifre toate legate de elemente de surpriză, om, de reflecție și de revelație . — In școala noastră învață 3 006 elevi (mă surprinde plăcut exactitatea cu care mă informează) veniți din toate colțurile țării, pentru cetatea de foc a Galațiului, pentru a muncitori calificați, ajunge tehnicieni și maiștri pentru meseriile de jurnaliști, oțelari, luminatori, modelari, turnători, strungari, frezori, lăcătuși, electricieni, instalatori gaze, sudori. Construcția școlii a început în primăvara anului 1966, iar în toamna aceluiași an au fost date în folosință primele săli de clasă. Am fost înzestrați laboratoare moderne, atecu liere de lăcătușerie generală, de mașini-unelte, de sudură electrică și autogenă și un atelier de forță pentru elevii din anul I. In firul discuției străbatem terenul de sport școlii și intrăm într-o clăai direce din exterior nu-și trădează identitatea. At S. VIRGIL (Continuare in pag. a II-a) Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, in R. S. S. Iugoslavia ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE BELGRAD 13. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu transmit: La sediul guvernului federal au început, marți dimineață, convorbirile oficiale dintre președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia Mitia Ribi. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavă română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afaceri externe, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, Hasan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relațiilor românoiugoslave de prietenie, colaborare economică și tehnico-științifică, cele două părți exprimîndu-și satisfacția în legătură cu amplificarea constantă a acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asupra evidențierii unor noi posibilități de extindere a colaborării și cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul și avantajul celor două țări,al întăririi și adîncirii prieteniei dintre popoarele român și iugoslave. In continuare, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și președintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, au abordat principalele aspecte ale situației politice internaționale prin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce contribuția, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internațională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înțelegere și securitate, la soluționarea tuturor problemelor pe cale pașnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relații internaționale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. Plenara Consiliului Uniunii județene a C. A. P. In cursul zilei de ieri s-au desfășurat lucrările plenarei Consiliului Uniunii județene Galați al cooperativelor agricole de producție în cadrul căreia au fost dezbătute măsurile pentru înfăptuirea programului stabilit de conducerea partidului privind dezvoltarea agriculturii cooperatiste, pentru realizarea hotărîrilor recentei plenare a Consiliului Uniunii Naționale a C.A.P. La consfătuire au participat tovarășul CONSTANTIN DASCALESCU, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid Galați, președintele Consiliului popular județean, ing. Emil Petrache, membru al Biroului Comitetului județean de partid, președintele Uniunii județene a C.A.P., ing. Mircea Samoil, membru supleant al Biroului Comitetului județean, de partid, directorul Direcției agricole județene, președinții cooperativelor agricole de producție, președinții consiliilor populare comunale, secretarii comitetelor comunale de partid și ai comitetelor de partid din C.A.P., activiști de partid și din aparatul de stat, specialiști din cooperativele agricole de producție, de la Direcția agricolă județeană și U.J.C.A.P. In cadrul plenarei, tov. Emil Petrache a expus măsurile ce urmează a fi înfăptuite pentru continua îmbunătățire a agriculturii cooperatiste din județul nostru. La dezbateri, au participat tovarășii Ioni Negoiță, Erou al Muncii Socialiste, președintela cooperativei agricole de producție „11 iunie 1948" irechea Jan Slabu, președintele C A.P. Foltești, ing. Ștefan Fierbin’țeanu de la C.A.P. Ciuresti Alee Crăciun, președintele C.A.P. Băleni, ing. Mircea . I“mail, directorul Direcției agricole județene, Petrache Botezzatu, președintele C.A.P. Schela. Vorbitorii au exprimat în unanimitate adeziunea deplină a țăranilor cooperatori din județul Galați la măsurile stabilite de conducerea partidului privind dezvoltarea agriculturii cooperatiste. DIN ZOOTEHNIE - REZULTATE PE MĂSURĂ POTENȚIALULUI REAL AL UNITĂȚII Un colectiv, o experiență și... produse livrate peste plan til Cu un an în urmă, coleciide muncă de la ferma Prisaca a întreprinderii agricole de stat Țigănești se angaja să realizeze exemplar pianul la producția de carne de porc și să livreze peste prevederi 10 000 kg. După șase luni însă realizarea planului fermei, condusă de medicul veterinar Sever Cucu, era periclitată. Unitățile din care Trustul zonal al I.A.S. repartizase materialul biologic întîrziau livrarea grăsunilor. Și totuși la sfîrșitul anului bilanțul fermei consemna: s-au livrat 1586 tone carne de porc, cu 11000 kg peste prevederi. Pentru a avea o imagine mai clară asupra activității desfășurate aici am adresat șefului de fermă cîteva întrebări : — Ce acțiuni au fost întreprinse pentru realizarea planului de producție ? — In primul rînd, s-a efectuat o sotizare riguroasă a întregului efectiv în funcție de vîrstă și greutate, experimental constituindu-l chiar pe grupe avînd ca etalon puterea de asimilare și rasa. Apoi s-a insistat asupra respectării programului de lucru, administrării hranei la ore fixe și prevenirii pierderilor prin acțiuni profilactice — carantinizarea noilor loturi, vaccinări etc. Faptul că în primul trimestru s-au obținut rezultate bune — spor zilnic în greutate la porcinele din grupa 2—4 luni de circa 500 grame — se datorește atit asigurării unei părți din efectiv, încă din ultima lună a anului precedent, precum și administrării de hrană caldă preparată după rețete proprii în bucătăria noastră. Cred însă că dezideratul major pe care l-am avut in față s-a realizat și mulțumită controlului permanent al muncii, efectuat în îngrășătorie, de către conducerea întreprinderii. — Intrucît am fost informați că ați întîmpinat unele greutăți în asigurarea numărului de grăsuni planificați, ne-ar interesa să cunoaștem ce s-a întreprins în această direcție ? — Conform repartiției emise de forul tutelar, ferma Prisaca trebuia să primească de la alte întreprinderi agricole de stat un număr de grăsuni. Dar, așa cum spune proverbul, „pielea e mai aproape decit cămașa“, la T. A. S. însurăței cînd am fost chemați să preluăm purceii planificați, n-am mai găsit decit ceea ce refuzaseră alții. Dezbaterea purtată pe această temă într-o ședință a consiliului de administrație al unității a dat două soluții : mărirea greutății de livrare a porcilor îngrășați și cumpărarea de grăsumi. Corectînd tehnologia (hrănirea la discreție în perioada de finisare) am reușit să obținem o greutate medie de 105 kg per exemplar iar efectivul s-a completat prin cumpărarea a 2 000 de grăsuni din diferite tîrguri. Și pentru ca în acest an să nu mai întîmpinăm deficiențe de genul celor de mai sus, ne-am străduit să ne procurăm cit mai timpuriu. Avem acum în îngrășătorie 6 600 porcine din care peste 2 000 au o greutate medie de circa 55 kg. Aceasta ne dă garanția Interviu realizat de : V. PÂRLOG (Continuare in pag. a II-a) Expoziție consacrată aniversării a 120 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu Biblioteca „V. A. Urechia“, depozitara unor bogate colecții din operele scriitorilor clasici și contemporani, organizează între 15 — 31 ianuarie cu prilejul împlinirii a 120 ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești — Mihai Eminescu — o expoziție de carte, menită să marcheze acest eveniment. Expoziția cuprinde ediții rare ale operei lui Mihai Eminescu printre care se numără : ediția princeps Titu Maiorescu „1884", Ediția Garabet Ibrăileanu, I. Scurtu, Murărașu, (7 volume), Perpessicius precum și drama istorică inedită „Bogdan Dragoș“. Printre exponate află și culegerea de desonumente manuscrise privind biografia poetului, alcătuită de fratele acestuia, Matei Eminescu, la cererea Comitetului gălățean pentru ridicarea statuii din centrul orașului, cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea lui Eminescu, prof. LICA BERMAN ÎN PAGINA A III-A RETRIBUȚIA SUPLIMENTARĂ — DINAMIZATOR AL PRODUCȚIEI IN C. A. P.