Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)
1970-01-29 / nr. 7814
r" Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7814 JOI 29 IANUARIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Constructorii din micro 19 — absenți la acțiunea de reducere a consumurilor. De ce? Acțiunea lansată la finele anului trecut pe platforma Combinatului siderurgic, cu privire la economisirea metalului, a avut un puternic ecou în majoritatea lor consumatoare întreprinderide metal din județul Galați și din țară. Pe această linie se poate vorbi de o adevărată „febră“ care a cuprins majoritatea colectivelor de muncă, ferm hotărîte să depisteze și să valorifice superior noi posibilități de reducere a consumului la acest prețios material. Evident, printre consumatorii de metal, deloc neglijabili, se situează și șantierele de construcții și în consecință și în acest domeniu de activitate se poate vorbi de o raționalizare a consumului specific și mai cu seamă de înlăturarea risipei, a pierderilor nejustificate de răspund acestei acțiuni metal, lansate de siderurgiștii gălățeni, constructorii de pe șantierul de locuințe din microdată o întrebare la care 19 ? am urmărit răspunsul în ziua de 22 ianuarie a.c. cu ocazia raidului întreprins pe șantierul respectiv, împreună cu fotoreporterul nostru, ne apropiem de echipa de fierar-betoniști condusă de maistrul Vasile Lucescu și, în lipsa acestuia, angajăm o discuție cu tovarășul Gheorghe Oprea, ajutorul șefului de echipă. — Ce ne puteți spune despre modul în care acționează colectivul de fierar-betoniști din care faceți parte, pe linia reducerii consumului tal, a unei utilizări cît de nemai raționale, a înlăturării pierderilor, a risipei ? — Vedeți, ne spune interlocutorul, noi ne străduim să folosim cît mai deplin fiecare cantitate de fier-beton, să înlăturăm pe cît posibil capetele neutilizabile și în bună măsură reușim acest lucru. Necazul nu în asta constă, ci în proasta organizare a șantierului cu privire la gospodărirea fierului Avem aici zone întregi beton de fier-beton — sîrme de la colaci, capete rezultate de prelucrare și chiar colaci înlatregi de fier oțelit — care de mult trebuiau strînse și predate la I.C.M. Nimeni însă n-a luat nici o măsură în această direcție. După cum lesne poate observa oricine, și în preajma acestui punct de lucru, de la înființarea șantierului, s-a acumulat însemnată cantitate de metal, la care se mai adaugă și bună parte adusă de pe șantierul din micro 17, cantitate ce putea fi valorificată încă din anul 1969. Și cu atît mai de neînțeles apare faptul că șantierul se aprovizionează cu fier beton oțelit ce nu poate fi prelucrat la rece și care urmează să ia drumul I.C.M.ului, la un loc cu celelalte deșeuri neutilizabile. Și încă un amănunt. Acest material se aprovizionează la prețul de cca 3 lei kg, iar I.C.M.-ul îl plătește doar cu 0,85 lei kg. Cine suportă paguba și din ce cauză se produc asemenea anomalii ? ! — Aprovizionarea, ne spune Constantin Harabagiu, din echipa de fierar-betoniști condusă de maistru Ion Dulman, se face de oameni care nu cunosc în suficientă măsură nevoile noastre, ale șantierelor, așa că nu trebuie să mire pe nimeni că primim fier oțelit. Dacă cei ce fac aprovizionarea ar fi de specialitate, dacă ar face și o recepție corespunzătoare și pe deasupra ar mai și răspunde de ceea ce aduc pe șantier, situația ar fi cu totul alta. Pînă atunci însă... — Sînteți convins că pe șantierul dv. se face risipă de metal și că aceasta ar putea fi înlăturată ? — Și încă foarte mare, ne răspunde tovarășul giu! Nu mai departe. Harabageți împrejurul blocurilor metaflate în construcții și vă veți agăța la fiecare Pas de fierbeton aruncat la voia întimplării. — Cauza ? — Dulgherii folosesc la legarea cofrajelor sîrme de diferite dimensiuni pe care utilizează doar la o operațiune ne, apoi le aruncă, sîrme care sînt tăiate din colaci și nu din capetele rămase la prelucrare. — Cu alte cuvinte, fiecare muncitor pe șantier, folosește cît vrea, ia de unde poate și cît poate, fără a fi deranjat de cineva ! — întocmai. Discuțiile purtate cu cei doi interlocutori ca și constatările noastre, le aducem la cu GH. LUPOAIE (Continuare în pag. a II-a). Premieră studențească la estradă Realizat după un text de Nae Lăzărescu și Nucu Petrescu, spectacolul de estradă „Pilise ’70“ prezentat in premieră marți 27 ianuarie pe scena Casei de cultură a studenților s-a bucurat de succes. Regizorul spectacolului Iancu Valentin a utilizat în acest spectacol printre Puica Brețcan, alții pe Doina Micu, Nicolae și Mihai Enache, Cazacii răsplătiți în dese rînduri cu aplauze la scenă deschisă. Conducerea muzicală a fost asigurată de Alexandru Dumitriu. Deschisă în cadrul impunătorului sediu al D.S.A.P.C. Galați. Expoziția realizărilor în domeniul sistematizării și arhitecturii este vizitată cu viu interes. Foto : P. POPA Citiți in pag. a llla — VIETNAMUL DE SUD. Baze americano - bombardate saigoneze cu rachete și mortiere de forțele patriotice. — Sesiunea Consiliului interamerican economic și social. — Ample mișcări revendicative. — Situația din Cipru se menține încordată. — Caleidoscop. LA COMBINATUL SIDERURGIC GALAȚI Secțiile aglomerate și Slebing și-au realizat planul lunar Așa după cum anunțam la sfirșitul primei decade din luna ianuarie, în mod consistent depășindu-și sarcinile de plan pe perioada respectivă, siderurgiștii gălățeni au luat o serioasă opțiune pentru realizarea ritmică, încă din prima lună a anului 1970, a producțiilor sporite de aglomerat, fontă, oțel și laminate. Continunînd să manifeste zi de zi o atenție crescîndă față de exploatarea rațională a modernelor agregate, siderurgiștii au reușit să amplifice depășirile astfel încît, două principale secții — aglomerare și laminorul Slebing — și-au îndeplinit cinile din planul de stat iaral lunii ianuarie a.c. cu 4 zile mai devreme. Față de planul la zi, colectivul secției aglomerate raportează o depășire de aproape 13 000 tone aglomerat pentru furnal, iar cel al laminorului Slebing de aproape 6 000 tone brame predate laminorului de tablă groasă. De subliniat este faptul că producția care se realizează în primul trimestru a. c. în cadrul secției aglomerate este cu peste 18 la sută mai mare decît nivelul atins în ultimul trimestru al anului trecut. In același timp, pe data de 26 ianuarie, oțelarii combinatului siderurgic au realizat cea mai bună performanță de la intrarea în funcțiune a convertizoarelor, elaborînd pe parcursul a 24 de ore 40 de șarje de oțel. «!* în pag. a llI-a : HOTĂRÎREA HOTĂRÎREA plenarei Comitetului “JS | județean Galați UTM* adoptarea planului local de stat al P. C. R. pe anul 1970 Laminorul de tablă groasă. Vedere generală din zona ajustajului. Foto : FL. DOBRE Dispozitive perfecționate pentru creșterea productivității la condițiile unei producții diversificate, așa cum este cazul în perioada actuală la Șantierul naval din sculele și dispozitivele Galați, specifice operațiunilor joacă un rol însemnat. De aici și interesul pe care-l manifestă secția sculerie din șantierul amintit. Sculerii de aici au amorsat încă din prima lună întreaga producție de scule și dispozitive pentru toate agregatele de inventar la navele ce vor fi livrate în acest an. Pe de altă parte, au organizat temeinic fabricația unor dispozitive speciale pentru lucrări dificile și complexe. Amintim dintre acestea dispozitivele cu rozete pentru pregătirea suprafeței pereților metalici în vederea acoperirii lor, polizoarele electrice verticale suprafață mare, periile mecatalice acționate electric, pentru curățirea corpului navei înainte de vopsire. De asemenea, sculerii lucrează în prezent la trei dispozitive deosebit de importante în procesul de armare și finisare a navelor. Este vorba de dispozitivele pentru hormit, rectificat laine și pasivizarea tablelor navale. CINE EȘTI DUMNEATA. 1 DUBLA LXISUEM ȘI IMPLICAȚIILE thick skinth ? sippLE! PIERDUI Fiecare om își formează modul său de conduită în societate pornind de pe piedestalul educației, culturii, învățăturii. Cinstea, demnitatea, buna-cuviință îl înnobilează, îi dau noi valențe personalității. Buna pregătire profesională, felul cum muncește, cum contribuie prin posibilitățile sale la succesul colectivului din care face parte, cum înțelege să-și petreacă timpul cît mai folositor pentru sine și pentru societate îi dă omului prestanță, prețuirea tovarășilor de muncă. In felul acesta, pe baza unicului criteriu valabil în societatea noastră, — eramavîntată și demnă, cu care constituie izvorul tuturor valorilor materiale și spirituale — omul își cîștigă locul său pe scara ierarhiei sociale. „Suntem ceea ce faptele noastre sînt“ spunea Tudor Vianu înțelegînd prin aceasta că omul se definește nu prin vorbe, nu prin părerile pe care le are el despre sine, ci prin fapte concrete, prin bunurile materiale și spirituale pe care le oferă contemporanilor, prin strădania și truda sa. Oricît ai încerca tu să-ți ascunzi faptele și gîndurile în spatele unor vorbe frumoase pină la urmă oamenii din preajma ta vor înțelege adevărul și te vor judeca ca atare. „Sînt încă destui tineri, ne spunea de curînd tehnicianul Stoian Caraman, secretarul organizației U.T.C. de la Grupul IV instalații electrice a I.C.M.S.G.-ului, care cred OPINII că dacă își îndeplinesc satisfăcător sarcinile de serviciu, dacă sunt disciplinat pe șantier și nu creeaz greutăți evidente tovarășilor de muncă pot să-și risipească timpul destinat odihnei și instruirii. Și astfel, de cum pășesc pe poarta întreprinderii, ori a șantierului se transformă radical. Devin impertinenți, recalcitranți, agresivi chiar, își risipesc banii și tinerețea prin restaurante și baruri iar, alteori, comit și fapte antisociale grave pentru îndreptarea cărora nevoită să intervină legea. Dar, necunoscîndu-1 îndeajuns, neștiindu-i preocupările sale în afara locului de muncă ești pur și simplu mirat cînd afli că tînărul care pînă ieri lucra lingă tine și pe care-1 știai om liniștit a comis un act de huliganism, ori vreo altă faptă pentru care va trebui să răspundă în fața legii. Așa s-au petrecut lucrurile cu un tînăr din colectivul nostru de muncă — Aurel Filoti, care era liniștit pe șantier, își vedea de treabă, pentru ca în timpul liber, în anturaj cu alți tineri de pe alte șantiere să-și piardă nopțile prin restaurante, să acosteze și să lovească fete și femei pe stradă. Vă puteți închipui surpriza noastră cînd am aflat că liniștitul Filoti e arestat pentru „ultraj la bunele moravuri". Intr- adevăr, dubla existență a tinărului este deosebit de periculoasă și pentru el și pentru colectiv MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) Din zootehnie — rezultate pe măsura potențialului real al unității! SELECȚIA - factor de bază în obținerea de producții sporite A existat o vreme cînd țăranii cooperatori din Scînteiești, aflați pe atunci la începutul drumului către bunăstare se îndoiau de eficacitatea aplicării științei în practica creșterii animalelor preferind, de cele mai multe ori dintr-o inerție explicabilă, tradiția (în sensul ei îngust) oricăror elemente ale noului. Rezultatele de azi ale fermei de animale din unitate, spulberînd îndoielile se dovedesc premise certe pentru un viitor economic remarcabil. Simpla citare a faptului că planul valoric în zootehnie a fost realizat în proporție de 119 la sută este edificator. Dar cum s-a ajuns aici ? Ca urmare, printre altele, a rigurozității selecției. Prima întrebare pe care ne-am pus-o după asigurarea efectivelor de animale (taurine, porcine, mai puțin ovine) a fost cea a determinării capacității de transmitere la urmași a unor particularități biologice valoroase — stabilirea genotipului. La taurine de pildă efectuarea selecției în cel mai strict cadru ne-a condus la rezultate semnificative. Vacile cu mare productivitate (peste 2 000 litri lapte anual) au fost lotizate, stimulindu-se în continuare capacitatea lor productivă prin măsuri speciale de furajare, gimnastică funcțională etc., lucru care s-a concretizat, la două loturi de animale, intr-o producție de circa 3 500 litri lapte anual. Produșii obținuți de la aceste mame au fost urmăriți cu mare atenție de tehnicianul operator însămînțător pînă la vîrsta de 18 luni cînd au fost trecuți în loturile de prăsilă. Junincile s-au furajat permanent „la suplimentar“ cu 0,500 kg concentrate peste norma zilnică pentru a menține un timp cît mai întedelungat „în formă“ fizică bună înaintea montei. Concomitent consolidarea efectivului de vaci s-a făcut prin achiziționarea a încă șapte animale de la C.A.P. Filești care pînă la sfîrșitul anului 1969 și-au justificat valorea, de la ele obținîndu-se producții de lapte apreciate la peste 2 500 litri. Ca urmare, de la cele două loturi experimentale mai sus amintite s-au obținut 7 000 litri lapte și respectiv 5 500 peste prevederile planului pe grupă. O contribuție deosebită și-au adus, de altfel, cei doi responsabili îngrijitori ai loturilor — Ghiță Slabu și Trandafir Slabu — care au și primit pentru munca lor (cantitatea totală de lapte muls, procentul de grăsime constant de patru la sută) circa 3 500 lei retribuție suplimentară. S-au livrat statului peste plan ca o consecință a aplicării întregului ansamblu de măsuri circa 15 000 litri lapte. In sectorul porcin profilat, la noi, pe livrări de material biologic la îngrășăturii autorizate, am plecat de la ideea consolidării efectivului existent la începutul anului 1967 prin procurări de animale de la unitățile cu prestigiu cumpărîndu-se circa 60 scrofițe de la I.A.S. Rușețu. Anul 1968 nu a fost în sectorul porcin tocmai un succes căci datorită crizei de aclimatizare (schimbarea în special a regimului de furajare) scroafele n-au dat rezultatele scontate (purcei neviabili și deci neîndeplinirea numărului de purcei pe cap de scroafă). Apreciindu-se cu seriozitate rezultatele, n-am depus nici un moment armele și continuînd cu asiduitate să ne ocupăm de animale (furajare, respectarea întregului normativ de măsuri zoo-veterinare), am reușit ca în 1969 să obținem 10 purcei înțărcați de la fiecare scroafă. Și, desigur, planul livrărilor materialului biologic a fost onorat în totalitate și chiar depășit. Desigur, așa cum menționam mai sus, activitatea noastră de îmbunătățire a parametrilor producțiilor animaliere se află la început, însă, avînd încredere în capacitatea oamenilor și metodele științifice este posibil să realizăm dezideratul care azi ne absoarbe toată energia oamenilor muncii produse mai multe și mai bune. Medic veterinar GHEORGHE POTOP, șef fermă la C.A.P. Scînteiești *III In portul de calcar Lucrările de amenajare a portului de calcar de la Mahmudia se apropie de sfîrșit. Așa după cum ne-a informat ing. Iulian Simionescu, directorul D.N.F., Galați, aici s-a terminat construcția cheiului cu o lungime de peste 600 m. 1, dintre care 300 m. 1. sînt dane. A luat, de asemenea, sfîrșit construcția platformei de depozitare a calcarului și s-a montat calea de rulare pentru macarale. In prezent conducere D.N.F. se preocupă de transportarea și montarea în noul port Mahmudia a două macarale portal de 10 tone fiecare, lucrări care vor dura circa trei săptămîni. In funcție de condițiile meteorologice se prevede ca priva să apă activitatea în cursul lunii martie a. c. Adus în portul docuri din Galați, calcarul va fi descărcat din șlepuri direct în autocamioane de mare tonaj, îmbunătățindu-se astfel aprovizionarea Combinatului siderurgic cu materialul respectiv. Vasul „Muntenia" - în dotarea flotei D.N.F. Galați Vasul de pasageri „Muntenia" cu o capacitate de 300 locuri, care a fost de curînd terminat la Șantierul naval Oltenița, a intrat în dotarea flotei D.N.F. Galați. Noul vas întrunește cele mai moderne caracteristici de construcții în materie navale și dispune de un grad înalt de confort. Așteptat să sosească zilele următoare în Galați, „Muntenia“ portul va efactua curse de călători pe ruta Brăila — Galați — Sulina. La timpul oportun vom reveni cu noi amănunte privind calitățile constructive și alte elemente, precum și asupra programului curselor pe care le va întreprinde vasul. !» Noutăți la « Casa de mode din Galați Zilele acestea la Casa de mode din Galați au sosit noi sortimente de stofe indigene și din import. Amintim dintrea acestea mult apreciatele stofe de lună produse de fabricile „Dorobanțul" și „Partizanul roșu", tergafuri din China și Anglia, stofe pentru confecții de damă din Spania, R. D. Germană și Italia. In același timp ni s-a comunicat că s-a primit și gamă bogată de modele pentru confecții care vor satisface prin linia lor modernă gustul celor mai pretențioși solicitanți.