Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)
1970-09-16 / nr. 8010
) ) J Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8010 MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI 14 ÎNTREPRINDERI ALE JUDEȚULUI NOSTRU ȘI-AU REALIZAT SARCINILE CINCINALULUI Direcția județeană de statistică ne-a comunicat că următoarele 14 întreprinderi din județul nostru și-au îndeplinit sarcinile inițiale de plan ce le-au revenit în actualul cincinal : I.R.E.G., UZINA I AMINORUL DE TABLĂ, I.S.C.L., UZINA MECANICA-NAVALÄ, ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE BETON, ÎNTREPRINDEREA „NĂVODUL", ÎNTREPRINDEREA „11 IUNIE", FABRICA DE SPIRT — GHIDIGENI, FABRICA DE PLASE ȘI UNELTE PESCĂREȘTI, UZINA DE REPARAȚII GALAȚI, UZINA DE REPARAȚII MAȘINI AGRICOLE TECUCI, ÎNTREPRINDEREA „ 1 MAI" TECUCI, S.U.C.T., TRUSTUL DE CONSTRUCȚII. Rezultatele pe care le-au obținut le vor permite acestor întreprinderi să realizeze pînă la sfîrșitul anului o producție globală suplimentară în valoare de peste 277 milioane lei. De altfel, și alte întreprinderi ale județului sunt pe punctul de a-și realiza sarcinile ce le-au avut în actualul plan cincinal. Chezășie sunt rezultatele obținute de colectivele întreprinderilor industriale din județul nostru, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, care pe 8 luni din acest an se concretizează în : realizarea planului la producția globală in proporție de 102 la sută, la producția marfă vîndută și încasată — 104,6 la sută, sarcina de creștere a productivității muncii — 101 la sută, iar planul de livrări pentru export — 105,4 la sută. De remarcat faptul că 87,9 la sută din sporul producției globale industriale obținut în 8 luni s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii. Realizările obținute în plus față de planul pe 8 luni la producția globală însumează 107 932 000 lei, la acest indicator înregistrîndu-se o creștere de 25,6 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Depășirea sarcinilor planificate pe 8 luni de către industria județului nostru se concretizează, din punct de vedere fizic, în următoarele produse : 10 680 tone fontă, 13 511 tone oțel, 19 024 tone sloburi, 12 962 tone tablă mijlocie și groasă, 903 tone tablă subțire, 549 tone tablă zincată, 732 tone sirmă trasă și bare, 210 tone cuie, 109 tone fire de bumbac, 48 000 mp țesături de bumbac, 36 tone preparate din carne, 7 tone unt, 101 tone ulei comestibil. Succesele obținute au permis industriei județului nostru să realizeze, până la 31 august, 64,6 la sută din planul anual. La Combinatul textil Implicații ale nerespectării contractului economic Contractul economic, în lumina legii recent adoptate Marea Adunare Națională, de devenit un instrument principal de fundamentare a planului de producție, de reglementare raporturilor de aprovizionare și a desfacere între întreprinderi. Nerespectarea clauzelor prevăzute în actul bilateral încheiat între cei doi parteneri, influențează negativ și, în egală măsură atît desfășurarea ritmică a planului de producție, cît mai ales încadrarea unităților respective în indicatorii economico-financiari. Din acest punct de vedere, realizarea sarcinilor contractuale de fiecare întreprindere în parte reprezintă o obligație expresă, o datorie care nu trebuie neglijată. Urmărind importanța contractelor, evitarea depășirii termenelor stabilite la unitățile din cadrul Combinatului textil Galați, s-a putut constata că indicațiile prevăzute prin lege nu au fost întocmai îndeplinite. In pofida faptului că pe întreaga perioadă analizată, indicatorii , producția globală, marfă, preț de cost etc au fost depășiți, totuși la 31 august a.c. un număr însemnat de contracte încheiate cu beneficiarri n-a fost onorat decit în parte. Este adevărat că nerealizările înregistrate în ultima perioadă sunt mai mici în comparație cu cele de la sfîrșitul trimestrului 1 sau II, dar aceasta nu absolvă Combinatul textil și respectiv unitățile din subordine de neajunsurile create întreprinderilor beneficiare. Din datele existente pe întreprinderi și pe total combinat, rezultă că nesatisfacerea la timp a unui număr de 29 contracte în valoare de peste 3 milioane lei s-a datorat în mare măsură necorelării executării producției cu termenele de livrare, slabei pregătiri profesionale a muncitorilor și maiștrilor din anumite secții, nerespectării calității produselor contractate. Semnificative sunt, în această direcție, exemplele oferite de întreprinderea textilă Galați. Un număr de 17 contracte în valoare de 1,6 milioane lei au ca principală cauză fie neîncadrarea mărfurilor fabricate în indicatorii calitativi prevăzuți de STASS, fie lipsa desenului sau a imprimeului contractat. Pentru Fabrica de confecții din Timișoara, bunăoară, nu s-au putut expedia mai bine de 31 000 mp diftină, deoarece secția finisaj și respectiv serviciul producție au obținut în urma proceselor de fabricație marfă de calitate inferioară, ce nu corespundea caracteristicilor de confecții. La I.C.R.T.I. Iași, Bacău și Tg. Mureș nu s-au livrat din lipsă de produse finite de data aceasta, mai mult de 60 000 m.p. țesături. Incercînd să justifice situația existentă, atît , serviciul contractări cît și serviciul producție plasează în centrul discuțiilor lipsa materiei prime, a coloranților, a utilajului corespunzător, evitînd adevăratele cauze. Ce argumente salvatoare ar mai putea fi invocate, atîta timp cit din rapoartele existente la serviciul C.T.C. rezultă un ridicat procent de marfă necorespunzătoare (ciftină, finet etc), atîta timp cît pe întregul proces de fabricație la secția finisaj utilajele sînt folosite în mod necorespunzător,ceea ce influențează evident asupra calității ? Directorul comercial al întreprinderii, inginera Gheorghița Stoichicescu vrînd să „amelioreze" situația aduce in discuție ca principal motiv aprovizionările neritmice cu coloranți. Iată însă că tov. Ștefan Cașu de la serviciul aprovizionare cît și ing. Aurelia Negrea din cadrul secției finisaj au cu totul alte păreri. — Pentru lunile iulie și august ,subliniază tov. Ștefan Cașu importul de coloranți avut o influență hotărîtoare în a nerealizarea ritmică a sortimentelor de pînză. Bazele de aprovizionare, și respectiv Ministerul Industriei Ușoare dintr-o anumită comoditate nu ne-au asigurat o aprovizionare proporțională cu materia primă necesară. Dar, în perioada amintită, o serie de neajunsuri s-au datorat și modului în care ne-am desfășurat activitatea. Bunăoară, fabricarea anumitor sortimente de marfă nu s-a efectuat în concordanță cu graficele de livrare — ceea ce a determinat satisfacerea unor MIHAI CHIRILA (Continuare in pag. a II-a) În întreg județul, într-o atmosferă de entuziasm S-AU REDESCHIS ȘCOLILE ! Ieri dimineață, in toate școlile generale, profesionale, liceele de cultură generală și de specialitate din țară a avut loc inaugurarea noului an de învățămint. La aceste manifestații s-a dat citire Salutului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar. La festivitățile din școli au participat membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat, cadre de răspundere din Inspectoratul școlar județean, un mare număr de părinți. Cu acest prilej Școala generală nr. 29 cu 24 săli de clasă din Galați și-a primit prima promoție de elevi - copiii din cartierul „Dunărea". In altă zonă a orașului, in microraionul 40 s-a inaugurat Școala generală nr. 30, cu 16 săli de clasă. Liceul pedagogic „Costache Negri" a luat in primire un modern internat, în timp ce alte școli de pe cuprinsul județului au adăugat noi clase, le-au înfrumusețat pe cele vechi. Totul purta pecetea sărbătorii tinere sub care a semnat generația care, pentru noi, simbolizează viitorul. Era poate primul ceas al zilei de septembrie, cînd s-au trezit. Unii își aminteau de frumoasele serbări ale anilor trecuți, alții încercau să se acomodeze cu gîndul că aceasta este ultima toamnă... cînd poartă uniforma școlară. „Cei de șase ani" au cunoscut emoțiile începutului. Au căutat cu privirea uniforma albastră sau șorțul și bluza (apretată de mama sau de bunica cu cine știe cite ore înainte). Ghiozdanul aștepta pe un scaun încărcat de caiete ; nu au vrut să creadă că nu le vor trebui toate încă în prima zi, așa că le-au îndesat (cu grijă) în jumătatea din dreapta. Etichetele au rămas, firește, — în afară — ca să știe toată lumea numele și prenumele, desenate în tuș, aseară, de tata, ce-i cu alfabetul. Nu prea știu ei dar după o săptămînă, două. .. Unul, locuiește într-un cartier nou (și școlile care sînt acum „gata", au crescut o dată cu planurile lui de... absolvent de grădiniță) ; altul stă undeva, pe o stradă cu nume vechi. La școala în care intră acum, a învățat poate și tata și mama. Doar varul și băncile sunt altele, noi, strălucitoare. .. Dincolo ,adică de partea cealaltă a emoțiilor, se află constructorii. La Școala generală nr. 29 din Cartierul „Dunărea", am discutat cu maistrul Valerian Tîmpescu, de la Șantierul 2 al Trustului de construcții. A condus lucrările de ridicare a celei de a patra școli cu 24 de clase din Galați. Ne atenționează că Liceul economic, care se află în apropiere, a fost, de asemenea, înălțat de meșterii din satul său. Maistrul a împlinit de curînd treizeci de ani și vine de prin părțile Bucovinei. Munca sa din ultimul timp, se măsoară, după cum ați văzut, clase cu ferestre imense unde elevii, învață legile firii și ale științei. L-am privit cu atenție : a intrat, ieri dimineață împreună cu copiii aproape în fiecare clasă, i-a ajutat chiar, pe unii dintre ei să se instaleze în băncile noi, neașteptat de frumoase. Vă spuneam că maistrul Tîmpescu este tînăr ; el are experiența marilor șantiere, a trăit din plin atmosfera vernisajelor arhitecturale. A socotit că e bine ca, împreună cu o parte dintre tovarășii săi, să fie prezent la clipa în care elevii vor păși pe coridoarele albe, stăpîniți de emoția începutului. Peste tot, în întreg județul nostru, învățătorii și profesorii, educatoarele au adus la școală flori albe și roșii, flori de cîmp , le-au așezat pe pupitre împreună cu cărțile noi de citire sau de aritmetică. Fluvii de flori multicolore, fluvii de glasuri de copii au străbătut, în miez de septembrie, drumurile către școală. Le vom vedea, de acum înainte, vreme de un an, anticipînd marea întîlnire cu Viața. VIRGIL JIGANUȘ Din nou la școală Foto G. BERCGV Aspect din secția tablouri electrice de la Uzina mecanică navală Galați. O condiție esențială pentru obținerea unei producții sporite de grîu RESPECTAREA TEHNOLOGIEI SEMĂNATULUI Am pășit în a doua jumatate a lunii septembrie, perioadă cind in agricultură trebuie executat un foarte mare volum de muncă. Pentru a cunoaște felul cum conducerile unităților agricole de stat și coopera Intreprinderea agricolă de stat Matca, unitate cu un pronunțat caracter cerealier, are de recoltat în această toamnă 1 600 ha cu floarea-soarelui, peste 2 000 ha porumbul trebuie să însămînțeze cu păioase 4 400 ha, din care cu grîu 3 800 ha. — In aceste condiții, ne spunea ieri ing. Gh. Lazăr, directorul întreprinderii, dacă consiliul de administrație, pe ansamblu, și fiecare șef de fermă nu ar fi luat cele mai bune măsuri organizatorice, sarcinile mari ce se impun a fi rezolvate ne-ar fi depășit. Dar, folosind forțele de care dispunem, îngrijindu-ne din timp de asigurarea forței de muncă sezoniere, am reușit să terminăm de recoltat floarea-soarelui, iar de pe 1000 de hectare a și fost treierată. Concomitent a fost organizat transportul la baza de recepție, predînd la fondul central al statului peste 1000 tone. De asemenea, s-a trecut din plin la recoltatul porumbului tiste au reușit să organizeze actuala campanie, in vederea încadrării in termenii stabiliți, am organizat ieri un raid anchetă ale cărui constatări se relatăm în cele ce urmează, din soiurile timpurii (noi, avînd loturi semincere, trebuie să așteptăm să ajungă la coacere deplină), realizînd pînă la ora actuală circa 600 ha. De mîine (adică de azi), avînd avizul favorabil al Agrosemului, beneficiarul producției, începem livrarea producției. Acum cîteva cuvinte despre pregătirile pentru semănat, întreaga cantitate de sămînță o avem pregătită din producție proprie (și la grîu noi am avut loturi semincere și am furnizat grîu pentru sămânță), recunoscută și aprobată de laboratorul de controlul semințelor ca fiind bună. Intrucît vom semăna circa 40 la sută din după prășitoare tîrzii, suprafață lucrăm la eliberatul terenului de produsul secundar al culturilor recoltate, la fertilizarea și executarea arăturilor. Față de felul cum ne-am organizat forțele de care dispunem, ne vom îndeplini exemplar toate sarcinile ce ne stau în față. Dacă așa stau lucrurile la I.A.S. Matca, să-i dăm cuvîntul tov. Vasile Lazăr, inginer șef la C.A.P. Umbrărești. — note. Fată de rezultatele obțiapreciem că treburile merg bine. S-au recoltat 100 ba floarea-soarelui — 50 la sută din suprafață și 190 ha de porumb. La floarea-soarelui, întrucît dispunem de două combine C-12, vom termina recoltatul pînă la sfîrșitul săptămînii. Greutăți, insă vom avea cu griul. Planul prevede să insămînțăm 192 ha după porumb, suprafață pe care încă nu a fost declanșat recoltatul. Așa că, după calculele mele, această suprafață va putea fi terminată de recoltat și eliberat la 29 septembrie, iar aratul și pregătitul terenului, care se vor executa pe măsură ce se recoltează și eliberează terenul, vor fi decalate cu câte o zi lucrare de lucrare. Deci, după cum se poate vedea, la Umbrărești nerespectarea tehnologiei de semănat, avînd în vedere pauza de circa 10 zile intre arat și semănat, sau în celălalt caz, nerespectarea datei stabilite pentru terminarea însămînțărilor s-a prevăzut prin planul de organizare a campaniei. Față de această situație, deși inginerul șef ne spunea că a refăcut planul de acțiune pentru actuala campanie de toamnă de trei sau de patru ori, consiliul de conducere, împreună cu comitetul de partid pe M. CREȚEANU (Continuare în pag. a 11-a) m Omul Cine ești dumneata, tinere? de lingă tine _ , nul din numeroasele B I șantiere de pe plata I forma Combinatului B / siderurgic. Asemămănător și totuși atât de deosebit de celelalte prin funcționalitatea sa. Căci tot ce se construiește aici, deasupra cotei zero - turnuri de răcire și castele de apă, sau sub ea - chesoanele, nu vor adăposti vreuna din modalitățile de existență ale metalului incandescent. Vor reține însă, pentru a o reda mai departe, cu o forță însoțită, apa atât de necesară viitorului laminor de benzi la cald. Fiindcă producerea miilor de tone de laminate presupune, în mare parte, prezența unui puternic sector hidro, capabil să asigure impresionantele cantități de apă trebuitoare in atâtea puncte ale complexei metamorfoze a oțelului in tablă. Aici, pe șantier, în liniștea unei pauze, ne-a fost interlocutor Ion Vlădulescu, șeful unei cunoscute echipe de dulgheri, unul dintre structorii care ar trebui, canin mod sigur, să figureze in cartea de aur a construcției Combinatului. Discutăm despre tineri și tinerețe cu acest om care are în urmă treizeci de ani de muncă pe marile șantiere ale patriei, muncă dăruită generos in sute de obiective, răsplătită cu ordine și medalii dar, mai ales, cu respectul și dragostea celor din jur. — Din cei 28 de oameni ai echipei, 12 sunt tineri. — Vă întrerup pentru a vă pune, de la bun început, o întrebare : care considerați că este „limita superioară“ a virstei tinere ? Sincer să fiu, e greu de spus. Eu unul, dacă mi s-ar zice, de exemplu, că nu mai sunt tînăr, m-aș cam supăra. Nu, nu glumesc. In acel moment aș înțelege că locul meu pe șantier ar trebui să-l dau altuia, mai tînăr. Dar tînăr poți fi și la douăzeci de ani, și la cincizeci. E o chestie mai mult de „inimă" și mai puțin de ani. In sfîrșit, dacă e să vorbim totuși de ani, să luăm cifra 26 ca „limită superioară". Muncitori din aceștia am, cum am spus, doisprezece în echipă. Toți băieți foarte buni și ca meseriași și oameni. Fiu de dulgher dintr-un sat risipit prin viile Drăgășanilor, Ion Vlădulescu, de echipă de astăzi, nu șeful a uitat anii începuturilor sale, ca ucenic. Ca atiția alții, a simțit pe atunci ațintite asupră-i privirile „meșterului", i-a urmărit cu atenție măiestria mîinilor și înțelepciunea gindului. A căutat să fie la fei. S-a lăsat învățat de altul, a ascultat sfaturile, intelegind că acestea sunt condiții ale viitoarei sale afirmări. Fiindcă a văzut că viața ii răsplătește cu adevărat doar pe cei ce se dedică fizbește și subește muncii, a muncit cu rivnă ca să facă parte din rindul celor mai buni. Și a reușit. A rămas insă pentru totdeauna cu gîndul la acei ani de ucenicie și acum își continuă drumul dind altora aceea ce alții i-au dat lui atunci. Ba chiar mai mult... Da, toți sunt băieți foarte buni. Suntem ca o familie. ARCADIE STRAHILEVICI (Continuare în pag. a II-a) La clubul ziariștilor Duminică după amiază a avut loc la Clubul Filialei Galați a Uniunii Ziariștilor satul expoziției de pictură vernial elevei Doina Vartolomeu. Despre motivația de idei care stă la baza creației plastice a pictoriței, a vorbit Zoe Luca. In continuare, actorii Olga Dumitrescu, Dorel Bantaș și Radu Dumitrescu au citit cîteva dintre cele mai bune lucrări ale membrilor cenaclului elevilor din municipiul Galați Expoziția Doinei Vartolomeu rămine deschisă pină la 1 octombrie a.c. Citiți în pag. a V-a — Deschiderea lucrărilor celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. Comentariul zilei Semnificațiile unui turneu — Din presa străină Nemulțumiri australiene Lărgire dificilă — Caleidoscop. — Pe scurt Năbădăiosul pește ! MARGINALII Un concurs de pescuit sportiv, indiferent de amploarea pe care o are, este un fel de spectacol de estradă în premieră. Liniștea proverbială ce domnește peste baltă ori rin dialogurile intre alungată, concurenți sunt pline de vervă și spontaneitate, ale toamnei, fondul arpegimuzical, ca să spunem așa, sunt punctate de exclamații ce cuprind întreaga gamă a sentimentelor, de la bucuria plină de speranță pe care ți-o poate da o „cioftănică de vreo suma de kil" pină la amarnica durere a unui „exemplar scăpat din buza minciocului". Fiindcă cu peștele nu-i de glumit. E năbădăios rău de tot ! Cînd spui ajută, ne relata doamneduminică pe malul lacului arhitectul Aurel Pop, minteri om așezat și abla locul lui, atunci numai ce MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a' 1