Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-10-14 / nr. 8034

A Proletari din toate tarile. initi-vl 1 Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8034 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI TOATE FORȚELE PENTRU REUȘITA LUCRĂRILOR AGRICOLE DIN CAMPANIA DE TOAMNĂ! Recoltatul porumbului —lucrare de maximă urgență S intem­ la jumătatea lunii octombrie și unități­le agricole cooperatiste mai au incă suprafețe destul de mari de pe care porumbul nu a fost recoltat. Dacă la nivelul comunelor, după cum re­zultă din harta cu realiză­rile din seara de 12 oc­tombrie a.c., raportate Di­recției agricole, sunt doar șapte comune care au recoltat sub 50 la sută din suprafață, numărul coope­rativelor aflate în această situație este mult mai mare. De exemplu, reali­zarea globală a celor trei C.A.P-uri din comuna Ca­­vadinești este de 56 la sută. Dar, luînd pe fiecare unitate în parte observăm că C.A.P. Vădeni a recol­tat aproape 76 la sută din porumb în timp ce coope­ratorii din Gănești au re­coltat 53,1 la sută, iar cei din Cavadinești numai 47,4 la sută. Un caz asemănător gă­sim și la comuna Munteni, care, de asemenea, pe raza sa administrativă are trei C.A.P-uri. La C.A.P. Țigănești, bunăoară s-a recoltat porumbul de pe 84 la sută din suprafață, în timp ce la C.A.P. Ne­­grilești lucrarea s-a exe­cutat pe numai 57 la sută, iar la C.A.P. Munteni pe numai 50 la sută. Așa că, realizarea globală pe co­mună, de 61 la sută, as­cunde unele lacune de organizare a muncii în unele cooperative agrico­le. Sunt, însă, comune cu realizări mult mai mici decit posibilitățile lor rea­le. In acestea, după cum rezultă din constatările făcute pe teren realizează un ritm de lucru cu mult sub nivelul forțelor de care dispun, ca urmare a unei slabe mobilizări a co­operatorilor la lucrările a­­gricole de toamnă. Considerăm că este de datoria comitetelor comu­nale de partid și ale co­mitetelor executive a con­siliilor populare comunale să intervină cu mai multă hotărîre în activizarea consiliilor de conducere, a specialiștilor și brigadie­rilor cooperativelor agri­cole pentru o cea mai ma­sivă mobilizare a forței de muncă și a mijloacelor de transport care să lu­creze întreaga zi lumină pentru recoltarea și tran­sportul porumbului în hambarele proprii și la bazele de recepție, în contul contractelor în­cheiate cu statul. Stadiul recoltării porumbu­lui — în procente și pe comu­ne — la data de 12 octombrie a. t . In scopul realizării însămințărilor la un nivel­­ agrotehnic ridicat Străduindu-se să înfăp­tuiască exemplar măsurile stabilite de conducerea par­tidului cu privire la însă­­mînțarea la timpul optim și de un ridicat nivel agroteh­nic a griului pentru realiza­rea unei producții sporite în primul an al viitorului cincinal, mecanizatorii din întreprinderile de mecaniza­re a agriculturii ca și trac­toriștii din fermele între­prinderilor agricole de stat au adoptat noi metode de lu­cru. Bunăoară, pentru mai buna tasare a solului după semănat, s-au confecționat și prins în urma semănători­lor S.U. 29 baterii de cite nouă tăvălugi ușori (greu­tatea medie 11 kg.). Deși asemenea metodă de lucru s-a utilizat pentru pri­ma dată in județul­­ nostru, s-a reușit ca pe raza de activitate a I.M.A.-urilor Berheci, Chilaitei, Bujor, Șendreni, Vameș și Tulu­cești însămînțarea să se execute pe o griului mare suprafață, cu circa 300 de agregate formate din semă­nători de cereale păroase și tăvălugi ușori, iar în I.A.S.-uri s-au utilizat în această toamnă 180 baterii de tăvălugi in agregat cu cupluri de semănători. In fotografia alăturată vă prezentăm o imagine ilus­­trind însămînțarea griului pe terenul fermei Bălțatu (condusă de Boris Biikmann) a I.A.S. Smîrdan. Lucrarea se execută cu cupluri de cite două semănători în a­­gregat cu baterii de tăvă­lugi ușori. Text: V. PÂRLOG Foto : P. POPA I * SOSIREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUȘESCU LA NEW YORK NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimișii speciali: Pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organiza­ției Națiunilor Unite, împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit to­varășii Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de­putat în Marea Adunare Na­țională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidențial a ate­rizat pe aeroportul internațio­nal „J. F. Kennedy” la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîm­­­pinării a avut loc în fața salo­nului oficial, unde erau arbo­rate drapelul de stat al Româ­niei și steagul Organizației Na­țiunilor Unite. Erau prezenți șefi de delega­ții ale țărilor membre ale Na­țiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați la O.N.U., precum și diplomați care iau parte la lucrările sesiunii A­­dunării generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat șefilor de stat care sosesc la Națiunile Unite, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în nu­mele secretarului general U Thant, de șeful ceremonialului, Siman Korl­, iar în numele pri­marului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul a­­cestuia John Palmer. Au fost de față membrii de­legației române la sesiunea or­dinară O.N.U., Nicolae Ecobes­­cu ,adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diacones­­cu, reprezentantul permanent al României la Națiunile Uni­te și Corneliu Bogdan, amba­sadorul țării noastre la Was­hington. Ziariști americani, corespon­denți străini, reporteri ai prin­cipalelor posturi de radio, tele­viziune și cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor re­prezentanților presei, președin­tele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus preșe­dintele Nicolae Ceaușescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizației Națiu­nilor Unite. Apreciem că Orga­nizației Națiunilor Unite îi re­vine un rol de seamă în asi­gurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite și aș dori să a­­dresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii și să am o întîlnire cu președintele S.U.A., domnul Nixon. In încheiere, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezentantului municipalității New Yorkului, șefului protoco­lului O.N.U., tuturor celor pre­zenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diploma­ților români, au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Națiunile Unite, reședința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, pe timpul șederii la New York. Marți după-amiază, președin­tele Nicolae Ceaușescu va a­­vea întrevederi cu președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adu­­­nării Generale a O.N.U., Ed­ward Haanbro, și cu secretarul general al O.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata in ziarul de miine. MONTREAL 13 — Trimisul special Liviu Bodescu, transmi­te : In continuarea călătoriei spre New York, avionul prezi­dențial a făcut în seara zilei de 12 octombrie escală la Mon­treal, unde tovarășul­­ Nicolae Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc au rămas peste noapte. Pe aeroportul din Mon­treal, înalții oaspeți au fost salutați ,în numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, și de alte persoane oficiale. Au fost prezenți Bucur Șchiopu, ambasadorul Republi­cii Socialiste România în Ca­nada, și membri ai ambasadei. Primii turiști la Tirgul internațional de la București ieri dimineața, au plecat pri­mele autocare ale O.N.T. cu tu­riști care și-au manifestat dorin­ța să viziteze Tîrgul internațional București, aflat la prima sa edi­ție. Printre cei 360 de turiști care au plecat ieri la București, se numără muncitori de la în­treprinderea de reparații auto și de la Uzina de reparații de mașini agricole Tecuci, cadre didactice și elevi de la școlile generale nr. 11, 24, 26 și 28, din municipiul Galați, și de la liceul nr. 1, din Tecuci. Pentru azi este anunțată ple­carea unui număr sporit de tu­riști, deoarece s-a apelat și la transportul pe C.F.R., în afara celor nouă autocare, care vor face zilnic transporturi de tu­riști spre și de la București. Printre viitorii vizitatori se a­­nunță și 800 de constructori de la I.C.M.S.G. care în ziua de 18 octombrie vor face o excursie colectivă la București. Agenția O.N.T. Galați, ne in­formează tov. Dumitru Nicules­­cu, directorul acestei unități, pri­mește zilnic cereri pentru vizita­rea Tîrgului internațional de la București. Un nou exemplu de promptitudine in înfăptuirea sarcinilor Pentru bunul mers al acti­vității în cadrul Complexului intercooperatist de îngrășare a mieilor, de la Hanu Conachi, au fost necesare de executat, cu maximum de operativitate, unele lucrări de construcții și montaje electroenergetice. In înfăptuirea lor, Biroul Comite­tului județean de partid a so­licitat trei importante unități: Combinatul siderurgic Galați — prin direcția sa energetică, I.R.E.G. și Șantierul Electro­­montaj. Ca­­ și­­ cu alte prilejuri, co­lectivele unităților au răspuns exemplar la solicitările orga­nului județean de partid. Intre altele, au trebuit asi­gurate condițiile de alimentare cu energie electrică, în vede­rea mecanizării operațiilor de preparare a nutrețurilor, a ilu­minării saivanelor, intr-un cu­­vînt­ de electrificare a acestei importante unități economice intercooperatiste. Pe baza stu­diului întocmit de comun a­­cord cu specialiștii s-a stabilit ca lucrarea să fie executată într-un timp record: circa 10 zile. Am vizitat în cursul zile de ieri — 13 octombrie a.c. — Complexul de la Hanu Cona­chi. Ceea ce s-a prevăzut în planul de măsuri stabilit de Biroul Comitetului județean de partid era întocmai înfăptuit. Electricienii Ilie Colceriu, Constantin Mocanu, Aurel Bo­tez, Aftanase Marinasac, Ale­xe Gladcov, Ion Burghiu și Ionică Soare, de la electroenergetic C.S.G., serviciul efec­tuau ultimele lucrări de montaj la panourile de alimentare și comandă pentru prepararea furajelor. Direcția energetică de la C.S.G. a făcut dovada răspun­derii, din nou (am aminti, ca un fapt anterior, repunerea în funcțiune a stației de repom­­pare a apei de la Șerbești) cu promptitudine la solicitările organului județean de partid. Cu personalul serviciului e­­lectroenergetic și al secției de reparații energetice, din rîndul cărora, așa după cum ne sub­linia tovarășul ing. Cornel Velincov, director tehnic al C.S.G., s-au evidențiat, de a­­ceastă dată, alături de electri­cienii enunțați mai sus, ingi­nerul Mihai Iorga, maistrul principal Mircea Munteanu și șeful de echipă Constantin Bă­lan, au fost executate instala­țiile de acționare, tablourile de comandă și alimentare cu e­­nergie electrică pentru utilaje­le de tocare și preparare a nutrețurilor. — întreprinderea noastră a răspuns operativ la sarcina dată de comitetul județean de partid, ne spune tov. ing. Victor Mirea directorul IREG. Sub conducerea șefului de șantier Petre Costache, echi­pele de electricieni conduse de Grigore Zgîbei Nițu — avîndu-l ca și Valentin maistru coordonator pe Vasile Tănase — au executat într-o perfectă colaborare, racordurile de mare­­­die tensiune, postul de trans­formare de 250 KVA și insta­lațiile interioare, par­tea de forță și iluminat, din cadrul complexului. Cea de-a treia unitate soli­citată, Șantierul Electromontaj (șef, șantier ing. Virgil Morea­­nu) a efectuat prin echipa lui Anghel Mihai și sub suprave­gherea șefului de lot Sorin Bondrea, pozarea a 5 cabluri de joasă­ tensiune, și montajul tablourilor de distribuție a e­­nergiei electrice. Ieri, cînd am vizitat Com­plexul de îngrășare a mieilor de la Hanu Conachi, se efec­tuau aici ultimele finisări la instalațiile electrice. Cadrele de conducere ale unității au a­­preciat cum se cuvine spriji­nul concret primit din partea Biroului Comitetului județean de partid, ajutorul dat de C.S.G., I.R.E.G. și Șantierul E­­lectromontaj. Prin rîndurile de față, redacția ziarululi nostru se face ecoul aprecierilor lor, subliniind totodată promptitu­dinea cu care au răspuns de fiecare dată cînd au fost soli­citate, cadrele de specialiști și muncitorii de la Combinatul siderurgic gălățean. Cartoful — o cultură rentabilă și în județul nostru In sud-estul Moldovei, deși nu este o zonă cu tradiție in cultura cartofului, totuși o oa­recare experiență există. Cînd facem această afirmație avem în vedere faptul că țăranii din județul nostru au cultivat în­totdeauna cartofi, obtinînd re­colte bune și chiar foarte bu­ne, o parte fiind valorificată. Această disponibilitate a fost și există și în prezent în can­tități mai mari în zona de nord, unde cartoful se cultivă pe soluri cu structură ușoară, bi­ne fertilizate cu îngrășăminte organice. Folosind experiența țăranilor cooperatori obținută în gospo­dăriile proprii, în ultimii ani și în mod deosebit anul aces­ta,­ la indicația Biroului Comi­tetului județean de partid, în­­tr-un însemnat număr de co­operative agricole de produc­ția s-a introdus în cultură car­toful, rezultatele fiind nu nu­mai satisfăcătoare, ci chiar bune și încurajatoare. In rîn­­durile care urmează vom reda aprecierile unor ingineri și președinți de cooperative care au cultivat cu bune rezultate cartofi, aprecieri care se re­feră și la planurile și inten­țiile lor viitoare. Prima noastră întrebare s-a referit la suprafețele cultivate, producțiile obținute și pers­pectivele anului 1971, la care am primit următoarele răspun­suri : Ion Negoiță, președintele co­operativei agricole „11 Iunie 948" — Pechea . — In cultivarea pe scară mai mare a cartofului sîntem destul de „tineri". Am început această treabă în 1969, cînd rezultatele ne-au satisfăcut și astfel, am continuat-o anul a­­c esta pe o suprafață de 15 ha, obținînd o producție medie de­­ 5 tone la hectar, în condiții de îeirigare. Or, făcînd un calcul al rentabilității, despre care­­ am vorbi ulterior, am ajuns­a concluzia că este bine ca în 1971 să extindem suprafața la 10 ha, mai cu seamă că această cultură folosește cu bune re­zultate terenurile ușoare. Pentru a evita eventualele reajunsuri în legătură cu ma­­terialul săditor, noi ne-am asi­gurat de pe acum întreaga can­titate de cartofi de sămânță pe care o depozităm în cooperati­vă. — Știut fiind că de condiți­ile de păstrare depinde viabi­litatea tuberculilor de cartofi, ce ne puteți spune metodele de însilozare despre ce le veți folosi ? — Oricum ar fi privită pro­blema, noi am „împrumutat" metodele de păstrare a carto­filor folosite de țărani în gos­podăriile personale. Adică, am construit pivnițe în pămînt, a­­coperite tot cu pămînt (sistem bordei), cu uși și orificii de a­­erisire acoperite și în care vom păstra cartofii. Avantajul a­­cestor amenajări simple și ieftine constă în faptul că se poate regla temparatura inte­rioară prin orificiile de aeri­sire, iar în timpul iernii există posibilitatea verificării stadiu­lui de păstrare și la navoie se poate interveni cu o sortare sumară, înlăturînd tuberculii bolnavi. Cu­ despre rezultate, nu avem nici o îndoială, pen­tru că la bază stă experiența anului trecut Ion Catană — președintele cooperativei agricole de pro­ducție „Calea nouă" — Matca . — Cooperativa noastră a cultivat anul acesta 20 ha cu cartofi și rezultatele sunt bune, dacă nu chiar foarte bune. In medie se va realiza (la data discuției noastre mai erau de recoltat cartofii de pe opt ha — n.a.), peste 15 tone la ha. Insă am putea spune că poten­țialul de producție a pămîntu­l. CREȚEANU (Continuare >n rotj. a TfI ai •m$k Pe urmele articolelor publicate de interese „majore“ mențin încă .A neclarificat cazul fiena Olt A trecut o bună bucată de vreme de la publicarea anche­tei „Nepotismul și micile în­­vîrteli au huzurit pe seama lui „Nu știu", „Nu mă privește" (ziarul nr. 7956 din 14 iulie a.c.) prin care aduceam în discuție abuzurile săvîrșite de contabi­la șefă, Elena Olteanu în de­trimentul prestigiului Liceului agricol din Tecuci. Luam ati­tudine împotriva actelor co­mise la adăpostul funcției de contabila șefă, cit și împotriva acelora care — deși în cunoș­tință de cauză sau avînd obli­gații să intervină nu au făcut acest lucru. Ne vedem nevoiți să reve­nim pentru că sub pretextul soluționării de către instanța a cazului Elenei Olteanu se as­cund — cel puțin așa lasă să se­ înțeleagă lunga tărăgăneală unele interese. Din cauza a­­ceasta are de suferit procesul de învățămînt, se întreține încă o atmosferă de suspiciu­ne și neîncredere în rîndul personalului liceului agricol. Organizația de partid din li­ceu și apoi comitetul municipal de partid, analizînd abaterile săvîrșite de Elena Olteanu, in­compatibile cu ținuta morală a unui membru de partid, au ho­­ărît excluderea ei din rîndul comuniștilor. Și Ministerul A­­griculturii și Silviculturii, în subordinea căruia se află lice­ul, s-a grăbit să destituie funcție doar pe directorul din a­­cestei instituții Gheorghe Susanu, inginerul O măsură binevenită dacă ținem cont că fostul director s-a complăcut într-o asemenea situație mult timp. Curios însă că — deși faptele obligau la aceasta, Di­recția de învățămînt și perso­nal din minister nu a acționat sub nici o formă împotriva contabilei șefe! Țesătura de intervenții a încercat să pă­trundă pînă și la Comitetul municipal de partid Tecuci. —­ Intr-una din zile — ne spune tovarășul prim-secretar Traian Gătej, s-a prezentat la noi inginerul V. Dorea, ins­pector din cadrul Direcției de învățămînt și­ personal a mi­nisterului. Am cerut să se cla­rifice situația și în primul rînd liceul să fie încadrat cu un nou contabil șef. Am fost asi­gurați că așa se va întîmpla. inginerul Dorea n-a scăpat însă prilejul să ne „sugereze" că-i prea aspră măsura excluderii din partid a contabilei și dacă CORNELIU MIHĂILESCU (Continuare în nag. a UII-a) 1 ’h­i

Next