Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)
1970-10-14 / nr. 8034
A Proletari din toate tarile. initi-vl 1 Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8034 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI TOATE FORȚELE PENTRU REUȘITA LUCRĂRILOR AGRICOLE DIN CAMPANIA DE TOAMNĂ! Recoltatul porumbului —lucrare de maximă urgență S intem la jumătatea lunii octombrie și unitățile agricole cooperatiste mai au incă suprafețe destul de mari de pe care porumbul nu a fost recoltat. Dacă la nivelul comunelor, după cum rezultă din harta cu realizările din seara de 12 octombrie a.c., raportate Direcției agricole, sunt doar șapte comune care au recoltat sub 50 la sută din suprafață, numărul cooperativelor aflate în această situație este mult mai mare. De exemplu, realizarea globală a celor trei C.A.P-uri din comuna Cavadinești este de 56 la sută. Dar, luînd pe fiecare unitate în parte observăm că C.A.P. Vădeni a recoltat aproape 76 la sută din porumb în timp ce cooperatorii din Gănești au recoltat 53,1 la sută, iar cei din Cavadinești numai 47,4 la sută. Un caz asemănător găsim și la comuna Munteni, care, de asemenea, pe raza sa administrativă are trei C.A.P-uri. La C.A.P. Țigănești, bunăoară s-a recoltat porumbul de pe 84 la sută din suprafață, în timp ce la C.A.P. Negrilești lucrarea s-a executat pe numai 57 la sută, iar la C.A.P. Munteni pe numai 50 la sută. Așa că, realizarea globală pe comună, de 61 la sută, ascunde unele lacune de organizare a muncii în unele cooperative agricole. Sunt, însă, comune cu realizări mult mai mici decit posibilitățile lor reale. In acestea, după cum rezultă din constatările făcute pe teren realizează un ritm de lucru cu mult sub nivelul forțelor de care dispun, ca urmare a unei slabe mobilizări a cooperatorilor la lucrările agricole de toamnă. Considerăm că este de datoria comitetelor comunale de partid și ale comitetelor executive a consiliilor populare comunale să intervină cu mai multă hotărîre în activizarea consiliilor de conducere, a specialiștilor și brigadierilor cooperativelor agricole pentru o cea mai masivă mobilizare a forței de muncă și a mijloacelor de transport care să lucreze întreaga zi lumină pentru recoltarea și transportul porumbului în hambarele proprii și la bazele de recepție, în contul contractelor încheiate cu statul. Stadiul recoltării porumbului — în procente și pe comune — la data de 12 octombrie a. t . In scopul realizării însămințărilor la un nivel agrotehnic ridicat Străduindu-se să înfăptuiască exemplar măsurile stabilite de conducerea partidului cu privire la însămînțarea la timpul optim și de un ridicat nivel agrotehnic a griului pentru realizarea unei producții sporite în primul an al viitorului cincinal, mecanizatorii din întreprinderile de mecanizare a agriculturii ca și tractoriștii din fermele întreprinderilor agricole de stat au adoptat noi metode de lucru. Bunăoară, pentru mai buna tasare a solului după semănat, s-au confecționat și prins în urma semănătorilor S.U. 29 baterii de cite nouă tăvălugi ușori (greutatea medie 11 kg.). Deși asemenea metodă de lucru s-a utilizat pentru prima dată in județul nostru, s-a reușit ca pe raza de activitate a I.M.A.-urilor Berheci, Chilaitei, Bujor, Șendreni, Vameș și Tulucești însămînțarea să se execute pe o griului mare suprafață, cu circa 300 de agregate formate din semănători de cereale păroase și tăvălugi ușori, iar în I.A.S.-uri s-au utilizat în această toamnă 180 baterii de tăvălugi in agregat cu cupluri de semănători. In fotografia alăturată vă prezentăm o imagine ilustrind însămînțarea griului pe terenul fermei Bălțatu (condusă de Boris Biikmann) a I.A.S. Smîrdan. Lucrarea se execută cu cupluri de cite două semănători în agregat cu baterii de tăvălugi ușori. Text: V. PÂRLOG Foto : P. POPA I * SOSIREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUȘESCU LA NEW YORK NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimișii speciali: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizației Națiunilor Unite, împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidențial a aterizat pe aeroportul internațional „J. F. Kennedy” la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în fața salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României și steagul Organizației Națiunilor Unite. Erau prezenți șefi de delegații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați la O.N.U., precum și diplomați care iau parte la lucrările sesiunii Adunării generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat șefilor de stat care sosesc la Națiunile Unite, președintele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de șeful ceremonialului, Siman Korl, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul acestuia John Palmer. Au fost de față membrii delegației române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu ,adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la Națiunile Unite și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington. Ziariști americani, corespondenți străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune și cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor reprezentanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Apreciem că Organizației Națiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite și aș dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii și să am o întîlnire cu președintele S.U.A., domnul Nixon. In încheiere, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezentantului municipalității New Yorkului, șefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaților români, au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Națiunile Unite, reședința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, pe timpul șederii la New York. Marți după-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu va avea întrevederi cu președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Haanbro, și cu secretarul general al O.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata in ziarul de miine. MONTREAL 13 — Trimisul special Liviu Bodescu, transmite : In continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidențial a făcut în seara zilei de 12 octombrie escală la Montreal, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc au rămas peste noapte. Pe aeroportul din Montreal, înalții oaspeți au fost salutați ,în numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, și de alte persoane oficiale. Au fost prezenți Bucur Șchiopu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Canada, și membri ai ambasadei. Primii turiști la Tirgul internațional de la București ieri dimineața, au plecat primele autocare ale O.N.T. cu turiști care și-au manifestat dorința să viziteze Tîrgul internațional București, aflat la prima sa ediție. Printre cei 360 de turiști care au plecat ieri la București, se numără muncitori de la întreprinderea de reparații auto și de la Uzina de reparații de mașini agricole Tecuci, cadre didactice și elevi de la școlile generale nr. 11, 24, 26 și 28, din municipiul Galați, și de la liceul nr. 1, din Tecuci. Pentru azi este anunțată plecarea unui număr sporit de turiști, deoarece s-a apelat și la transportul pe C.F.R., în afara celor nouă autocare, care vor face zilnic transporturi de turiști spre și de la București. Printre viitorii vizitatori se anunță și 800 de constructori de la I.C.M.S.G. care în ziua de 18 octombrie vor face o excursie colectivă la București. Agenția O.N.T. Galați, ne informează tov. Dumitru Niculescu, directorul acestei unități, primește zilnic cereri pentru vizitarea Tîrgului internațional de la București. Un nou exemplu de promptitudine in înfăptuirea sarcinilor Pentru bunul mers al activității în cadrul Complexului intercooperatist de îngrășare a mieilor, de la Hanu Conachi, au fost necesare de executat, cu maximum de operativitate, unele lucrări de construcții și montaje electroenergetice. In înfăptuirea lor, Biroul Comitetului județean de partid a solicitat trei importante unități: Combinatul siderurgic Galați — prin direcția sa energetică, I.R.E.G. și Șantierul Electromontaj. Ca și cu alte prilejuri, colectivele unităților au răspuns exemplar la solicitările organului județean de partid. Intre altele, au trebuit asigurate condițiile de alimentare cu energie electrică, în vederea mecanizării operațiilor de preparare a nutrețurilor, a iluminării saivanelor, intr-un cuvînt de electrificare a acestei importante unități economice intercooperatiste. Pe baza studiului întocmit de comun acord cu specialiștii s-a stabilit ca lucrarea să fie executată într-un timp record: circa 10 zile. Am vizitat în cursul zile de ieri — 13 octombrie a.c. — Complexul de la Hanu Conachi. Ceea ce s-a prevăzut în planul de măsuri stabilit de Biroul Comitetului județean de partid era întocmai înfăptuit. Electricienii Ilie Colceriu, Constantin Mocanu, Aurel Botez, Aftanase Marinasac, Alexe Gladcov, Ion Burghiu și Ionică Soare, de la electroenergetic C.S.G., serviciul efectuau ultimele lucrări de montaj la panourile de alimentare și comandă pentru prepararea furajelor. Direcția energetică de la C.S.G. a făcut dovada răspunderii, din nou (am aminti, ca un fapt anterior, repunerea în funcțiune a stației de repompare a apei de la Șerbești) cu promptitudine la solicitările organului județean de partid. Cu personalul serviciului electroenergetic și al secției de reparații energetice, din rîndul cărora, așa după cum ne sublinia tovarășul ing. Cornel Velincov, director tehnic al C.S.G., s-au evidențiat, de această dată, alături de electricienii enunțați mai sus, inginerul Mihai Iorga, maistrul principal Mircea Munteanu și șeful de echipă Constantin Bălan, au fost executate instalațiile de acționare, tablourile de comandă și alimentare cu energie electrică pentru utilajele de tocare și preparare a nutrețurilor. — întreprinderea noastră a răspuns operativ la sarcina dată de comitetul județean de partid, ne spune tov. ing. Victor Mirea directorul IREG. Sub conducerea șefului de șantier Petre Costache, echipele de electricieni conduse de Grigore Zgîbei Nițu — avîndu-l ca și Valentin maistru coordonator pe Vasile Tănase — au executat într-o perfectă colaborare, racordurile de maredie tensiune, postul de transformare de 250 KVA și instalațiile interioare, partea de forță și iluminat, din cadrul complexului. Cea de-a treia unitate solicitată, Șantierul Electromontaj (șef, șantier ing. Virgil Moreanu) a efectuat prin echipa lui Anghel Mihai și sub supravegherea șefului de lot Sorin Bondrea, pozarea a 5 cabluri de joasă tensiune, și montajul tablourilor de distribuție a energiei electrice. Ieri, cînd am vizitat Complexul de îngrășare a mieilor de la Hanu Conachi, se efectuau aici ultimele finisări la instalațiile electrice. Cadrele de conducere ale unității au apreciat cum se cuvine sprijinul concret primit din partea Biroului Comitetului județean de partid, ajutorul dat de C.S.G., I.R.E.G. și Șantierul Electromontaj. Prin rîndurile de față, redacția ziarululi nostru se face ecoul aprecierilor lor, subliniind totodată promptitudinea cu care au răspuns de fiecare dată cînd au fost solicitate, cadrele de specialiști și muncitorii de la Combinatul siderurgic gălățean. Cartoful — o cultură rentabilă și în județul nostru In sud-estul Moldovei, deși nu este o zonă cu tradiție in cultura cartofului, totuși o oarecare experiență există. Cînd facem această afirmație avem în vedere faptul că țăranii din județul nostru au cultivat întotdeauna cartofi, obtinînd recolte bune și chiar foarte bune, o parte fiind valorificată. Această disponibilitate a fost și există și în prezent în cantități mai mari în zona de nord, unde cartoful se cultivă pe soluri cu structură ușoară, bine fertilizate cu îngrășăminte organice. Folosind experiența țăranilor cooperatori obținută în gospodăriile proprii, în ultimii ani și în mod deosebit anul acesta, la indicația Biroului Comitetului județean de partid, într-un însemnat număr de cooperative agricole de producția s-a introdus în cultură cartoful, rezultatele fiind nu numai satisfăcătoare, ci chiar bune și încurajatoare. In rîndurile care urmează vom reda aprecierile unor ingineri și președinți de cooperative care au cultivat cu bune rezultate cartofi, aprecieri care se referă și la planurile și intențiile lor viitoare. Prima noastră întrebare s-a referit la suprafețele cultivate, producțiile obținute și perspectivele anului 1971, la care am primit următoarele răspunsuri : Ion Negoiță, președintele cooperativei agricole „11 Iunie 948" — Pechea . — In cultivarea pe scară mai mare a cartofului sîntem destul de „tineri". Am început această treabă în 1969, cînd rezultatele ne-au satisfăcut și astfel, am continuat-o anul ac esta pe o suprafață de 15 ha, obținînd o producție medie de 5 tone la hectar, în condiții de îeirigare. Or, făcînd un calcul al rentabilității, despre care am vorbi ulterior, am ajunsa concluzia că este bine ca în 1971 să extindem suprafața la 10 ha, mai cu seamă că această cultură folosește cu bune rezultate terenurile ușoare. Pentru a evita eventualele reajunsuri în legătură cu materialul săditor, noi ne-am asigurat de pe acum întreaga cantitate de cartofi de sămânță pe care o depozităm în cooperativă. — Știut fiind că de condițiile de păstrare depinde viabilitatea tuberculilor de cartofi, ce ne puteți spune metodele de însilozare despre ce le veți folosi ? — Oricum ar fi privită problema, noi am „împrumutat" metodele de păstrare a cartofilor folosite de țărani în gospodăriile personale. Adică, am construit pivnițe în pămînt, acoperite tot cu pămînt (sistem bordei), cu uși și orificii de aerisire acoperite și în care vom păstra cartofii. Avantajul acestor amenajări simple și ieftine constă în faptul că se poate regla temparatura interioară prin orificiile de aerisire, iar în timpul iernii există posibilitatea verificării stadiului de păstrare și la navoie se poate interveni cu o sortare sumară, înlăturînd tuberculii bolnavi. Cu despre rezultate, nu avem nici o îndoială, pentru că la bază stă experiența anului trecut Ion Catană — președintele cooperativei agricole de producție „Calea nouă" — Matca . — Cooperativa noastră a cultivat anul acesta 20 ha cu cartofi și rezultatele sunt bune, dacă nu chiar foarte bune. In medie se va realiza (la data discuției noastre mai erau de recoltat cartofii de pe opt ha — n.a.), peste 15 tone la ha. Insă am putea spune că potențialul de producție a pămîntul. CREȚEANU (Continuare >n rotj. a TfI ai •m$k Pe urmele articolelor publicate de interese „majore“ mențin încă .A neclarificat cazul fiena Olt A trecut o bună bucată de vreme de la publicarea anchetei „Nepotismul și micile învîrteli au huzurit pe seama lui „Nu știu", „Nu mă privește" (ziarul nr. 7956 din 14 iulie a.c.) prin care aduceam în discuție abuzurile săvîrșite de contabila șefă, Elena Olteanu în detrimentul prestigiului Liceului agricol din Tecuci. Luam atitudine împotriva actelor comise la adăpostul funcției de contabila șefă, cit și împotriva acelora care — deși în cunoștință de cauză sau avînd obligații să intervină nu au făcut acest lucru. Ne vedem nevoiți să revenim pentru că sub pretextul soluționării de către instanța a cazului Elenei Olteanu se ascund — cel puțin așa lasă să se înțeleagă lunga tărăgăneală unele interese. Din cauza aceasta are de suferit procesul de învățămînt, se întreține încă o atmosferă de suspiciune și neîncredere în rîndul personalului liceului agricol. Organizația de partid din liceu și apoi comitetul municipal de partid, analizînd abaterile săvîrșite de Elena Olteanu, incompatibile cu ținuta morală a unui membru de partid, au hoărît excluderea ei din rîndul comuniștilor. Și Ministerul Agriculturii și Silviculturii, în subordinea căruia se află liceul, s-a grăbit să destituie funcție doar pe directorul din acestei instituții Gheorghe Susanu, inginerul O măsură binevenită dacă ținem cont că fostul director s-a complăcut într-o asemenea situație mult timp. Curios însă că — deși faptele obligau la aceasta, Direcția de învățămînt și personal din minister nu a acționat sub nici o formă împotriva contabilei șefe! Țesătura de intervenții a încercat să pătrundă pînă și la Comitetul municipal de partid Tecuci. — Intr-una din zile — ne spune tovarășul prim-secretar Traian Gătej, s-a prezentat la noi inginerul V. Dorea, inspector din cadrul Direcției de învățămînt și personal a ministerului. Am cerut să se clarifice situația și în primul rînd liceul să fie încadrat cu un nou contabil șef. Am fost asigurați că așa se va întîmpla. inginerul Dorea n-a scăpat însă prilejul să ne „sugereze" că-i prea aspră măsura excluderii din partid a contabilei și dacă CORNELIU MIHĂILESCU (Continuare în nag. a UII-a) 1 ’hi