Viața Nouă, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 8177-8254)
1971-04-22 / nr. 8195
X Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8195 JOI 22 APRILIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI ELOGIA Industria gălățeană, construcțiile, agricultura — ramuri de bază ale economiei acestui județ - au urcat în anii cincinalului care a trecut treptele unei afirmări plenare, cunoscînd ritmuri de dezvoltare care merită să fie notate cu majuscule în cronica marilor prefaceri contemporane. Prilej de rememorare entuziastă a drumului parcurs pînă acum, de reevaluare lucidă a prestigioaselor succese obținute în anul care a trecut, distincțiile recent acordate celor 6 mari unități economice din județul Galați — fruntașe și evidențiate pe ramură - încununează firesc o activitate aflată în permanență sub semnul înaltei priceperi profesionale și a maximei responsabilități. Există în același timp în aceste distincții semnificația majoră a recunoașterii deplinei maturități a economiei noastre, în ansamblul ei, rezultatele parțiale ale întreprinderilor distinse, neputînd fi desprinse din cadrul de ansamblu al avîntului fără precedent care caracterizează simbolic prezentul luminos al acestor meleaguri dunărene. Depășirea sarcinilor curente a devenit o obișnuință, întrecerea a căpătat în aceste condiții valențe inedite definindu-se în ultimă instanță ca una din modalitățile esențiale de a dovedi capacitatea de autodepășire a fiecărui vis, potențialul puternic stimulator al obiectivelor trasate de partid și de stat de a antrena și de a da o supremă valoare materială entuziasmului oamenilor muncii, conștienți de participarea lor directă la făurirea destinelor țării și a propriei bunăstări. Desprinsă din contextul unei deveniri cu perfectă corelație între trecut și viitor, actualitatea în economie se numește calitate și eficiență. Acestea au și fost de fapt criteriile fundamentale pentru departajarea întreprinderilor cărora le dedicăm astăzi aceste rînduri, întreprinderi ale căror colective au reușit să sintetizeze efortul general și să-l exprime cifric prin îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, dovedind in felul acesta, o priceperea cu dată in plus, care au fost conduse de către organele și organizațiile de partid, înaltul spirit organizatoric care a dat contur și finalitate fiecărui minut de muncă perseverentă și avîntată. Ne aflăm, alături de întregul popor al acestei țări, în pragul glorioasei aniversări a semicentenarului Partidului Comunist Român. Rezultatele pe care fiecare colectiv de muncă din întreprinderi obține în aceste zile au semnificația adîncă a unui omagiu adresat încercatului conducător al acestei țări, a recunoștinței pentru justețea și clarviziunea politicii pe care a promovat-o în toți cei 50 de ani ai existenței sale. Realizările notabile ale întreprinderilor dinstinse recent de către Comitetul Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, la propunerile Comitetelor uniunilor sindicatelor și ministerelor de resort se înscriu organic în acest context și constituie o garanșiție că munca de viitor va fi mai spornică, că ampla competiție în care fiecare întreprindere este angajată va duce la afirmarea și mai hotărîtă a economiei județului nostru, la permanenta lui înflorire. In intimpinarea gloriosului semicentenar al partidului SUCCESE DE PRESTIGIU PE PLATFORMA COMBINATULUI SIDERURGIC Un on , e 64 650000 Ul 01 U1 1 lei producție marfă peste plan , 19 761000 lei economii suplimentare la prețul de cost și 17 314000 lei beneficii . Planul de investiții depășit cu peste 32 milioane lei. Ampla întrecere socialistă desfășurată de siderurgiștii celei mai tinere cetăți de oțel a patriei de la Galați, în vederea întîmpinării glorioasei aniversări a semicentenarului partidului cu cele mai prestigioase succese, rodește din plin. Pe întregul flux tehnologic al Combinatului, colectivele secțiilor și sectoarelor de bază au raportat la sfîrșitul celor două decade din luna în curs rezultate remarcabile, depășiri de plan care întrec în mod considerabil angajamentele prevăzute pentru data de 8 Mai. Astfel, față de o depășire a planului de 14 000 de tone, aglomeratoriștii au realizat deja 17 290 de tone, jurnaliștii 19 076 de tone fontă, față de 9 000 de tone, iar laminatorii din L.T.G. 3 287 de tone de tablă groasă și mijlocie față de 2 000 de tone. Tot atît de prestigioase sînt și realizările subsecțiilor unității siderurgiste gălățene : 10 747 de tone zgură granulată, 967 de tone utilaj de turnare, 3 503 Nmc oxigen tehnic, realizate suplimentar planului. Depășirile fizice își găsesc corespondentul în obținerea unei producții marfă peste plan în valoare de 64 650 000 lei, aproape dublul cifrei prevăzute să se realizeze pînă la data sărbătoririi semicentenarului partidului. Alte succese de seamă ale siderurgiștilor se referă la : economisirea a 2 197 tone cocs metalurgic și 929 tone cocs mărunt, obținerea a aproape 20 milioane lei economii suplimentare la prețul de cost și a peste 17 milioane lei beneficii, precum și depășirea planului de investiții cu peste 32 de milioane lei. Pe baza rezultatelor obținute și în dorința de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de conducerea partidului, siderurgiei, colectivul Combinatului siderurgic gălățean și-a propus să realizeze în acest an, suplimentar angajamentului inițial, producție marfă de 10 milioane lei prin îmbunătățirea structurii sortimentale a laminatelor. Constructorii de la I.C.M.S.G. raportează: • ,11 fii și montaje $ 5 314 000 lei peste plan producție secundar - industrială peste plan $ 6 milioane lei beneficii suplimentare. Onorîndu-și titlul obținut pentru a treia oară consecutiv, de unitate fruntașă pe ramură în întrecerea socialistă pe țară, constructorii de la I.C.M.S.G. continuă pe planuri superioare tradiția de a înfăptui înainte de termen angajamentele luate în vederea accelerării ritmului de execuție pe șantiere, de realizare înainte de termen a obiectivelor și ridicare a eficienței economice a activității pe care o desfășoară. Elocvent este în acest sens faptul că volumul lucrărilor de construcții și montaje realizat de la începutul anului și pînă în prezent depășește cu peste 17 milioane lei prevederile de plan și respectiv, cu 12 milioane lei angajamentul luat pînă la data de 8 Mai. In acest timp, au mai fost realizate peste plan , o producție secundar-industrială de 5 314 000 lei, față de 1,3 milioane lei angajament și 1130 tone confecții metalice, față de un angajament de 300 tone. Faptul că preocuparea pentru accelerarea ritmului de execuție a fost strîns împletită cu cea pentru mai buna gospodărire și folosirea rațională a materialelor, este demonstrat de obținerea unor economii substanțiale la prețul de cost și de cele 6 milioane lei beneficii suplimentare. Numeroase blocuri cu mii de apartamente confortabile pentru gălățeni (imagine din cartierele Țiglina I și II). Cel de-al treilea furnal de 1700 mc, de la C.S.G., începe să-și contureze profilul. Foto : G. BERCOVI La semănatul porumbului se cere UN ULM MAI ALERTUI LUCRU! Cu două zile în urmă anunțam că I.A.S. Dealu Bujorului și C.A.P.-urile Negrilești, Schela. „11 Iunie 1948"-Pechea, Slobozia Conache, Izvoarele și Cuza Vodă au terminat semănatul porumbului. In zilele care au trecut, folosind din plin mașinile și timpul bun de lucru, alte unități agricole socialiste au încheiat această importantă lucrare. Acestea sînt : I.A.S. Galați — director ing. Petre Moțățăianu; C.A.P.-urile Țigănești — pre Timpul secetos, cu vânturi care continuă să usuce pămîntul într-un ritm foarte accentuat impune o serioasă intensificare însămînțării porumbului. De alta fel, cei mai mulți specialiști din unitățile de producție țin seama de acest deziderat, fapt confirmat de suprafața mare care s-a semănat cu această cultură pînă ieri — aproape 70 la sută din plan. Simultan cu intensificarea ritmului, o atenție cu totul aparte va trebui acordată calității lucrărilor și în primul rînd adîncimii de semănat și densității. ședințe Lucian Turcu, Negrea — președinte Costică Toderiță, Smîrdan — președinte ing. Tănăsache Dărăban, Șendreni — președinte Nicolae Dublea, Galați — președinte Petre Balcan, „7 Noiembrie"Pechea — președinte Costică Călin. Un însemnat număr de alte unități agricole lucrează în aceste zile pe ultimele suprafețe, avînd condiții să termine semănatul pînă la sfîrșitul acestei săptămini. Este cunoscut că în condițiile secetei din această primăvară — și buletinele metorologice anunță în continuare încălzirea timpului și vînturi cu intensități și durate destul de mari — adâncimea de semănat are o importanță deosebit de mare pentru germinarea boabelor și răsărirea plantelor. Deși în marea majoritate a unităților agricole se însămînțează porumbul cu toată intensitatea — despre temperatura din sol nu se mai poate spune că nu-i optimă — în unele cooperative se constată totuși un ritm nesatisfăcător și aceasta în detrimentul cîștigării umidității, și așa destul de superficiale, din sol. Unități cooperatiste ca din Scînteiești, de exemplu, cea a semănat numai 37 la sută din suprafață, în timp ce toate unitățile vecine se apropie de sfârșitul acestei lucrări. Condrea, din 430 ha, a semănat, după cum rezultă din datele centralizate la Direcția generală agricolă, numai circa 45 la sută, iar Cavadinești 35 la sută, în timp ce la Gănești s-a semănat peste 90 la sută din suprafață. Cu asemenea exemple, exceptînd unitățile din nordul județului — Nicorești, Buciumeni — și pe cele care au majoritatea suprafețelor pe soluri de baltă, cu apa freatică la suprafață și reci, s-ar putea continua. Condițiile atmosferice, despre care am amintit mai sus, impun o serioasă intensificare a ritmului de lucru, fără însă a se neglija nici o clipă calitatea. In acest scop specialiștii din fiecare unitate, membrii consiliilor de conducere și, în mod deosebit, brigadierii de câmp, care trebuie să fie bine pregătiți cu normele tehnice de semănat, să nu lipsească nici o clipă din câmp, de acolo unde lucrează semănătorile. De asemenea, comitetele și organizațiile de partid au datoria să urmărească lucrarea astfel ca fiecare mașină, avînd asigurate toate cele necesare desfășurării muncii pe întreaga durată a zilei, să realizeze viteza zilnică planificată, iar acolo unde apar neajunsuri de ordin organizatoric se constată unele abateri de sau la normele tehnice să fie luate măsuri operative de înlăturare a lor. &-CSIL dziekhr La ^alaj. Zilele tehnice româno-iugoslave Ieri dimineață, în aula Institutului politehnic din Galați, a fost inaugurată prima manifestare comună dintre Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor din România și Uniunea Inginerilor și Tehnicienilor din R.S.F. Iugoslavia, intitulată .* Zilele tehnice româno-iugoslave. Acțiune importantă, înscrisă în planul de colaborare încheiat anul trecut între cele două organizații ale inginerilor și tehnicienilor, manifestarea de la Galați, este dedicată dezbaterii experienței dobîndite de specialiștii țării prietene în domeniul cercetării, proiectării și construcției navelor. Comunicările specialiștilor iugoslavi sunt urmărite de specialiști de la Centranav, Șantierul naval, ICEPRONAV și Uzina mecanică navală din Galați, de la alte șantiere din țară, precum și de cadre didactice și studenți de la Institutul Politehnic Galați. După cuvintele de deschidere rostite de ing. Oliviu Rusu, vicepreședinte al C.N.I.T. și Dragan Vasilievici, membru al Comitetului Central al Uniunii Inginerilor și Tehnicienilor din R.S.F. Iugoslavia, conducătorul delegației specialiștilor iugoslavi, a început prezentarea referatelor și comunicărilor științifice. In prima zi, au fost audiate și s-au purtat discuții asupra următoarelor teme : realizările R.S.F. Iugoslavia în domeniul construcțiilor navale riverane ; dezvoltarea flotei de nave împingătoare în Iugoslavia ; aplicarea hidraulicii la vasele în (Continuare în pag. a ll-a) Capitala și-a primit recent solii artei amatoare îmbrăcată în haine de sărbătoare. Parcurile înverzite, siluetele zvelte ale noilor construcții, melodiile fanfarelor întregeau atmosfera de entuziasm în care s-a deschis finala celui de-al X-lea concurs al formațiilor muzical-coregrafice. Galațiului i-a revenit cinstea de a deschide întrecerea celor mai bune formații de amatori ale țării, care au căutat să aducă partidului prinos de adîncă recunoștință și dragoste, cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de la crearea sa, Iată-ne așadar, așteptînd, cu inima plină de emoție și încredere retragerea lentă a cortinei, din spațioasa sală de spectacole a U.G.S.R. Programul artistic al județului Galați a fost început de corul mixt al Sindicatului C. F. R„ premiat la cel de-al IX- lea concurs și la festivalul zonal „Ciprian Porumbescu". Sub bagheta dirijorului Stanciu Lazăr această formație cu tradiție a interpretat cu multă sensibilitate artistică piesele : „Slăvim flamurile patriei" de M. Neagu, „lamă-n brațe" de I. Croitoru, „Suită preclasică" — aranjament de George Pascu și „Serenada" de I. Brahms. Ținute citadine a corului CFR i-a urmat apoi, bogăția de culori a costumelor naționale ale corului din comuna Nămoloasa, formație premiată la trecutele concursuri, care sub conducerea profesorului Florică Dumitrache a interpretat cu măiestrie un repertoriu emoționant, comunicînd participanților, pe undele melodiei, dragostea de țară a locuitorilor de pe aceste plaiuri și frumusețea neasemuită a cîntecului popular românesc. Scena este apoi inundată de unda de veselie și de ritmul vioi al horelor și sîrbelor executate de taraful căminului cultural din comuna Frumușița (condus de Drăguș Ștefan) care a demonstrat ridicata valoare interpretativă pe care o deține în prezent această formație. Melodia nostalgică a fluierului a fost din plin admirată în interpretarea formației căminului cultural din comuna Cuca, prin piesele : „Mărunțica", „Stanicul“, „Ciobănașul" și „Sârba de la Cuca". O bună impresie a produs asupra publicului și a juriului, formația de dansuri populare a căminului cultural Ivești - instructor Traian Suliman. Frumusețea costumelor și sincronizarea mișcărilor au demonstrat cu prisosință posibilitățile artistice ale tuturor dansatorilor, poezia și măiestria jocurilor populare din județul nostru. Merită să apreciem cu acest prilej aportul adus în pregătirea acestei formații de către maestrul coregraf Grigore Băcanu, metodist la Casa de creație a județului Galați. Programul județului Galați a fost continuat de formațiile artistice ale sindicatelor C. S. G. I.C.M.S.G. și S.N.G., de fanfarele sindicatelor C. F. R. Galați și Fabricii de conserve Tecuci (ultima laureată a celui de-al IX- lea concurs). O comportare meritorie au avut formațiile sindicale ale așezămintelor culturale care ne-au reprezentat județul în finala de la Piatra Neamț. Brigada Uzinei Laminorul de tablă și a cooperativei meșteșugărești „Progresul" au fost invitate la Ieșu la un spectacol al Bucucelor mai bune formații. Dincolo de clasificările pe care juriul central le va face, putem aprecia că cel de-al X-lea Concurs al formațiilor muzicale și coregrafice a contribuit din plin la crearea unei atmosfere sărbătorești în cinstea aniversării semicentenarului Partidului, determinînd înnoirea și îmbogățirea repertoriului formațiilor cu lucrări valoroase din creația românească contemporană, dedicate trecutului revoluționar de luptă al poporului și muncii avîntate sub conducerea partidului pentru făurirea societății socialiste. De asemenea, repertoriul formațiilor a fost completat și cu lucrări din creația românească clasică și creația clasică și contemporană universală. Spectacolele prezentate publicului de către formațiile artistice de amatori în timpul desfășurării concursului s-au alăturat manifestărilor calde de adîncă recunoștință pe care poporul nostru le aduce conducătorului său dîrz și încercat Partidul Comunist Român cu prilejul glorioasei sale aniversări. ARSENE GROSU vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă Cel de-al X-lea concurs al formațiilor muzical-coregrafice de amatori Prezența in finală a reprezentanților județului Galați Abuzul care a „zărit“ pădurea de la Buciumeni , vremea cînd teii înfloresc și nu numai atunci, pădurea da la Buciumeni își primește oaspeții de pretutindeni. Și gălățenii vin pînă aici în căutare de frumos, de umbră și de lumină. S-a statornicit o tradiție, o serbare cîmpenească a teiului. Ca și anul trecut, ca și în alți ani, revederea cu pădurea îi va chema din nou pe cetățeni, dar se vor „ră ATITUDINI cori“ pe dată numai cînd vor zări cum o mîndră și tînără plantație s-a rărit așa de mult ! De nesocotită mînă, ce gînd nechibzuit a dat iarna într-o pădure care de acum încolo promitea să se împlinească și mai trainic ? Oricîtă nedumerire și mirare vom iscase cuvine să spunem fără ocolișuri că tot răul i se trage pădurii tocmai de acolo de unde era de așteptat să primească cea mai mare grijă, adică de la Comitetul executiv al Consiliului popular comunal ! Abuzul de care se face vinovat tovarășul Mitică Cosma, președintele consiliului popular comunal, nesocotirea unei decizii de către secretarul comitetului executiv, Gheorghe Strat, deci tocmai de cel desemnat să aplice, cît și ușurința cu care Ocolul silvic Tecuci a autorizat exploatarea, iată factorii care au contribuit la defrișarea pădurii. Fiecare, prin funcția pe care o avea sau datorită atribuțiilor, era în măsură să oprească pînă și intenția prin (Continuare in pag. a II-a)