Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)

1971-07-24 / nr. 8275

A A Á Nr. 8273 MUNCA - matel Munca, un drept firesc al fiecărui om, a cucerit astăzi valențele suportului moral al existenței socialiste. In căutarea împlinirii, tinerii laolaltă cu vîrstnicii, tind spre o viață consacrată co­lectivității, depun eforturi reale pentru a-și impune uti­litatea cu fapte vrednice de apreciere, menite să-i așeze la loc de cinste în galeria a­­devăraților constructori de viață nouă. Realitatea impune însă, în contextul prefacerilor con­temporane, o redimensionare a noțiunii, munca însemnind de fapt mai mult decât un mijloc de a crea bunuri ma­teriale și spirituale. In complexitatea relațiilor pe care le stabilești între oa­meni, ea s-a transformat in­tr-un mare pedagog, avînd însușiri corective de primă mărime, adresîndu-se și mo­­delînd în sens superior con­știința. Și, desigur, primul mare ucenic al ei este tineretul, forța dinamică, în continuă mișcare, cu care țara se a­­dresează viitorului. Să vedem, deci, cum acțio­nează ea asupra tînărului, care îi sînt de fapt legile ca­re conduc la educația superi­oară ? Ne introduce in su­biect inginerul Costică Răduț, secretarul comitetului de par­tid de la I.S.C.L., întreprin­dere în care activează peste 300 de tineri : „Munca este într-adevăr marele pedagog al tineretului și nu numai al lui. Ea disciplinează și co­rectează noțiunii de însușirile, dă sens responsabilitate socială, maturizează, educă tînărul, dîndu-i noțiunea e­­xactă de patriotism, de om util țării și poporului său“. Ceea ce trebuie adăugat, pentru o definire mai exactă , este faptul că cel care în­drumă munca pe acest făgaș al devenirii este colectivul prin fiecare membru al său, prin fiecare fibră care vi­brează la temperatura con­științei socialiste. In fiecare an absolvenții școlii profesionale pășesc sfioși pe porțile întreprinde­rii. Acomodarea cu noile exi­gențe pe care le impune pro­ducția se face pe nesimțite. Unii dintre ei, cum a fost ca­zul comunistului Dumitru Stratulat, au încercat de la început satisfacția punerii în valoare a însușirilor. Dumitru Stratulat a vrut să fie strungar, dar nu unul oarecare. A învățat temeinic pentru aceasta și se găsește astăzi în frunte. Greutățile începutului, inerente, nu l-au demobilizat. Mai vîrstnicii l-au deprins să persevereze, să evite eșecul, să aspire la perfecțiune. Muncind, și-a dat seama că omul complet nu poate fi legat numai de mașină, că societatea cere ceva în plus și acel ceva se numește continua perfecțio­nare. Liceul seral nu l-a făcut întîmplător și nu întîmplător astăzi cei mai tineri îl aud vorbind despre necesitatea evoluției, despre obligativita­tea permanenței studiului, în directă legătură cu perfecțio­narea profesională. Este o plăcere — ni se spu­ne — să-l vezi lucrînd, să-i vezi strungul cu care se con­topește atunci cînd lucrează. Și este într-adevăr așa. Du­mitru Stratidat mai are însă o însușire, aceea despre care vorbeam la începutul acestor rînduri. De un an de zile pe aceeași mașină cu el lucrează Dumitru Tudose, un tînăr ce a deprins de la dînsul — fie și numai văzîndu-l la treabă CINE EȘTI DUMNEATA. ȚINERE? — legile producției. De aceea strungul, care a devenit mij­loc de comparație pentru cei doi și, în același timp, mijloc de verificare a resurselor proprii, nu mai funcționează decit sub semnul calității. Dumitru Tudose a înțeles că rebutul înseamnă o notă proastă în catalogul existen­ței sale, că deci, disciplina muncii e disciplina vieții. „Un fruntaș în producție — ne spune șeful de echipă Gheorghe Ignat — este un model în toate privințele. Și modelul este cu atît m­­ai con­vingător atunci cînd este vor­ba de un tînăr“. Așa am ajuns să cunosc la I.S.C.L. și numele lui Con­stantin Mitea, comunist de vîrstă utecistă, model în toa­te, exemplu în muncă și în viață. De ce Constantin Mi­tea, am întrebat ? Pentru că — mi s-a răspuns — se do­vedește­­ în cazul lui că „valoarea nu așteaptă numă­rul anilor“. Tînăr fiind, gă­sește întotdeauna m­etoda de a îndruma tinerețea, de a fi lingă inima ucenicului, lingă interesul și curiozitatea sa fi­rească, de a descoperi într-o muncă deosebit de pretenți­oasă ca aceea de trejilor po­sibilitatea unor satisfacții u­­nice, care sunt cele ale îm­plinirii. De altfel, în această com­plexă funcție pe care o exer­cită colectivul asupra noilor veniți, comuniștii de vîrstă utecistă au poate rolul cel mai însemnat. Seriozitatea cu care-și duc la îndeplinire sarcinile de producție dezvă­luie în primul rînd posibili­tatea tînărului de a egala ex­periența vîrstnicilor. Preocu­pările lor extraprof­esionale — tineri receptivi la frumu­sețea unei lecturi, la necesi­tatea unui spectacol,­­ adepți ai destinderii active, — slu­jesc de asemenea, ca îndrep­tar. In colectivul de oameni ai muncii de la I.S.C.L. sunt multe nume de tineri care ar trebui adăugate lîngă acelea ale lui Dumitru Stratulat și Constantin Mitea. Să ne în­toarcem însă la ceea ce spu­neam la început, subliniind calitatea unică a muncii — aceea de suport moral. Și vom mai da încă un exemplu aici pentru a susține Electricianul Gheorghe ideea. Ma­tei, chiar după absolvirea școlii profesionale și chiar după cîteva luni de produc­ție, rămăsese convins că își greșise vocația,, că fusese în­drumat prost pe un drum care nu îi era accesibil. Cîte­va eșecuri au subliniat con­vingerea, această convingere, și i-au subminat entuziasmul. Șeful de echipă Paul Cristof și maistrul Ioan Nisip, deși neîngăduitori cu rateurile, l-au înțeles pe adolescent ghicindu-i frămîntările. Me­todic — de la simplu la com­plex — de la o reușită fără răsunet la alta care dovedea de fapt însușiri remarcabile, Gheorghe Matei a ajuns să se cunoască. Meseria de e­­lectrician l-a cucerit încetul cu încetul, l-a cucerit pînă la a o considera indispensabilă, necesară propriei sale evolu­ții. G. M. știe acum că n-a greșit alegînd-o... Și „a alege" înseamnă — cum bine ne dăm seama astăzi — a opta pentru mun­ca cinstită, pentru munca u­­tilă și tocmai prin aceasta minunată. A alege, adică, în­tre o existență lipsită de sensul grav al utilității și una care se dedică și se dăruiește societății, oamenilor. RADU MACOVEI Echipa de dansuri populare a căminului cultural din comuna Tudor Vladimirescu. I VIAȚA N­O­U­A Cuptoarele de uscare a ziua și noaptea­ lucernei de la S.U.F. Hădăran funcționează fără întrerupere. Foto : PAUL POPA LA I. C. V. A. GALATI Nerespectarea graficelor de livrare creează greutăți centrelor de achiziții In urma unui raid organizat în primele zile ale lunii mai a.c. prin centrele de preluare a am­balajelor din sticlă, aparținînd I. C. V. A. Galati, consem­nam o serie de deficiențe pri­vind preluarea acestor ambalaje de la cetățeni. Analizând aspec­tele negative în legătură cu ac­tivitatea centrelor de achiziții din municipiul Galați, conduce­rea I.C.V.A. a hotărît o serie de măsuri, reușind să înlăture multe din cauzele­­ care generau aseme­nea stări de lucruri. Despre toa­te acestea ne-am putut convinge zilele trecute cînd, însoțiți de merceologul principal din cadrul serviciului comercial al I.C.V.A., tov. Petrică Nour, ne-am deplasat la mai multe unități. Este demn de evidențiat faptul că în peri­oada care a trecut s-a îmbună­tățit simțitor centre , multe activitatea acestor din deficiențele care produceau nemulțumiri ce­­­­tățenilor au fost lichidate. In ge­neral achizitorii și-au organizat mai bine munca, dispun de fon­duri suficiente pentru achitarea ambalajelor preluate de la cetă­țeni, respectă programul de lu­cru. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, conducerea S.C.V.A. a organizat experimental, în ur­ma consultării comitetelor aso­ciațiilor de locatari și sprijinului acordat de acesta, un centru de achiziții mobil cu program săp­­tămînal în cartierul Mazepa. După două săptămâni de funcțio­nare rezultatele sînt­­ promițătoa­re. Aspectele pozitive întîlnite la cele mai multe centre de achizi­ții dovedesc eficiența măsurilor luate, preocuparea mai atentă din ultima vreme, atît din partea conducerii cît și a personalului care concură la buna desfășura­re a activității de valorificare a acestor ambalaje. Cu toate aces­tea nu peste tot munca se desfă­șoară în mod corespunzător. Se manifestă încă deficiențe în ceea ce privește respectarea graficelor de preluare a ambalajelor de la centrele­ de achiziții și asigura­rea unor centre cu navete pentru transportul sticlelor și borcane­lor la depozit. In timp ce la une­le centre se găsesc astfel de na­vete, în cantități destul de mari, altele simt lipsa lor, cu toate in­tervențiile telefonice,­­la serviciul de resort. Centrul nr. 17 din stra­da Muncii Voluntare, avînd­ un spațiu restrîns nu poate achizi­ționa ambalaje dacă acestea nu sînt ridicate zilnic de către de­legații depozitului central, lucru care nu se realizează graficului, îngreunîndu-se conform astfel munca de preluare de la cetățeni. O situație cu totul anormală am întîlnit la centrul nr. 16 din strada Vadul Sacalelor, unde ca urmare a nerespectării graficu­lui de preluare, centrul era blo­cat cu mari cantități de sticle și borcane, așezate nu­­ numai în na­vete, dar și pe jos , achizitoarea fiind nevoită să sisteze preluarea ambalajelor de la cetățeni. Mai grav este faptul că la cererile insistente ale achizitoarei, adre­sate serviciului de resort din ca­drul S.C.V.A., în loc de măsuri care sa ducă la descongestiona­rea centrului de achiziții, achizi­toarea a primit observații și a­­menințâri. Cazul nu este singu­lar și se pare că cei care au sar­cina să ridice ambalajele ocolesc acest centru în mod intenționat din motive care se cer a fi ana­lizate. Aceleași deficiențe au fost semnalate și la centrul nr. 3 din strada Arad, cartierul Țiglina­­. După cum declara achizitorul a­­cestui centru, nerespectarea gra­ficului de livrare a ambalajelor, creează greutăți nu numai la rea­lizarea planului, dar mai ales creează nemulțumiri cetățenilor care uneori sunt nevoiți să plece de la centru cu ambalajele neva­lorificate. Indiferent ce cauze produc a­­ceste neajunsuri, ele trebuie să fie analizate cu mai m­­ultă exi­gență și înlăturate. Totodată, es­te necesară organizarea unui control permanent asupra acti­vității centrelor de achiziții în ve­derea depistării lipsurilor de orice natură și lichidării lor. Se impune, de asemenea, lua­rea unor măsuri pentru asigura­rea condițiilor de preluare a am­balajelor la centrele improvizate pentru acest anotimp călduros, dar necorespunzătoare pe timp friguros. V. NETCU Punct farmaceutic în microraionul 40 Pentru a veni în spriji­nul cetățenilor în mai bu­na aprovizionare și desfa­cere a medicamentelor în rețeaua comercială, Oficiul farmaceutic județean Ga­lați a amplasat unități far­maceutice și în noile carti­ere. Ținînd seama de cerințe­le populației din microra­ionul 40, aici, a fost înfiin­țat un punct farmaceutic de gradul I menit să satis­facă solicitările de medica­mente. Noul punct farma­ceutic este dotat cu mobi­lierul adecvat acestei uni­tăți, aprovizionat cu medi­camentele aflate în rețeaua farmaceutică, fiind­­ deser­vit de cadre calificate. DUMINICA 25 IULIE 8,30 Deschiderea Sport și sănătate. 9,00 emisiunii. Matineu duminical pentru copii. „Mic Pi­tic, inimă de voinic..." de Sergiu Milom­an. Interpretează actorii de la Teatrul de stat din Galați — „Cîntați cu noi" —­ program de cîntece pionierești. Film serial „Fiul mării". 10,00 Viața satului. Secvențe de campanie. In miezul evenimentelor. Activitate politi­­co-educativă în comunele județu­lui Brașov. Vara oierilor — re­portaj pe pășunile montane. In desene și catrene : respectarea normelor de protecție a muncii. Petrecere populară în comuna A­­dîncata, județul Suceava. 11,15 A doua ediție a festivalului de mu­zică de cameră Brașov 1971. 11,45 Moment muzical cu violonistul George Carabulea. 12,00 De stra­jă patriei. 12,30 In reluare, la ce­rerea telespectatorilor. Muzică din operete. 13,00 Emisiune în limba maghiară. Postmeridian. 14,30 Sport. Concursuri in­ternaționale de călărie și motociclism viteză. 16,00 Ma­gazin. 18,10 Planeta giganților. Film serial pentru tineret. 19,00 Vetre folclorice. Banatule, mîn­­dră floare. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10 Reportajul săptămînii —­ orașul cu clopote de nisip. — Mediaș. 20,25 Desene animate. 20,40 Con- cursul național de creație și in­terpretare de muzică ușoară ro­mânească — Mamaia 1971 (Inter­­viziune). Concertul laureaților. 21,40 Film artistic. Patrula. Pre­mieră pe țară — cu Andre Mur­phy, Daven Mc­Gavin, Ruta Lee. 23,05 Telejurnalul de noapte. LUNI 26 IULIE _18,00 Deschiderea emisiunii. Cîntăm patria și partidul — pro­gram de cîntece și versuri. 18,20 Scena. Turneul teatral. 18,45 Stop- Cadru. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. Sport. 20,10 Roman foi­leton. Roșu și negru (II). 21,00 Oameni și fapte. 21,10 Steaua fă­ră nume (muzică populară). 22,10 Din viața popoarelor care con­struiesc socialismul. Imagini din Cuba. 22,35 Telejurnalul de noap­te. 22,45 Telesport. 23,00 închi­derea emisiunii. MARȚI 27 IULIE 18,00 Deschiderea emisiunii. Vasile Alecsandri —­ simbol al poetului patriot. Seară de versuri. 18,20 Toate pînzele sus ! Emisi­une pentru pionieri. .19,05 Breviar juridic. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. Sport. 20,10 Dinamica societății românești. 20,40 Cîntă pentru dr. Ioana Cristea și Emil Gavriș. 20,50 Seară de teatru. Ion Anapoda — comedie de Geor­ge Mihail-Zamfirescu. TV. 22,25 Recital Anda Premieră Călugă­reanu. 22,40 Telejurnalul de noap­te. 23,00 închiderea emisiunii. MIERCURI 28 IULIE 18,00 Deschiderea emisiunii. „Ex­terra ’71" — emisiune-con­­curs de construcții tehnice pen­tru pionieri și școlari. 18,25 „Mult e dulce și frumoasă..." 18,40 Confruntări — Tendințe rutiniere în aplicarea noii legis­lații în domeniul investițiilor. 19,10 Tragerea pronoexpres. 19,20 1001 de seri. 19,30 Tele­jurnalul de seară — sport. 20,10 Reflector. 20,25 Telecinemateca. Nimeni nu știe nimic. Producție a studiourilor cehoslovace. 21,40 Recitalul baritonului Octav Eni­­gărescu. 21,55 Teleglob — Amia­ între 25 — 31 iulie 1971 zon­a peruană. 22,10 Ecourile vacanței — film muzical. 22,50 Telejurnalul de noapte. 23,00 în­chiderea emisiunii. JOI 29 IULIE 17,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto. 18,50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. „Ce trebuie să facem pînă la sosirea medicului ?“. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Pagini alese ale muzicii corale în interpretarea Ansam­blului „Doina“. 20.30 Teatru scurt — Unul dintre noi — sce­nariu tv de Radu Bădilă. 21.15 Melodii și jocuri populare în interpretarea Ansamblului fol­cloric „Prahova" al Palatului Culturii din Ploiești. 21,35 Apa­rențe și realități în lumea ca­pitalului. 21,50 Sub cupola cir­cului. 22,10 Interpreta săptămî­nii : Angela Similea. 22,35 Tele­jurnalul de noapte. VINERI 30 IULIE 17,00 Deschiderea emisiunii. Cupa vacanței — emisiune pen­tru școlari. 18,00 Căminul. 18,50 Lumea copiilor — cu Mihaela Istrate și Iurie Darie. 19,10 Tra­gerea Loto. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară — Sport. 20,10 Șapte zile în țară. 20,25 Cîntă Irina Micuț. 20,40 Pagini umoristice din literatura română. 21,00 Ecran românesc . Pădurea spînzuraților (II). 22,20 Program muzical realizat de te­leviziunea din R.D.G. 22,45 Te­lejurnalul de noapte. 23,00 în­chiderea emisiunii. SÎMBATA 31 IULIE 16,15 Deschiderea emisiunii — emisiune în limba germană. 18,00 Bună seara, fete ! Bună­­ seara, băieți ! 19,10 Tragerea de amor­tizare ADAS. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10 Tele­ enciclopedia. 21,00 Săptămîna internațională. 21,15 Primul film serial televiziunea Română realizat de „Urmări­rea" — scenariul de Eugen Bar­bu, N. Mihail. Regia Radu Ga­­brea — episodul II. Recepție la von Braun. 22,05 Concertul mae­strului Gheorghe Zamfir. 22,35 Telejurnalul de noapte. 22,45 Telesport. 23,00 Recital Deva. 23,30 închiderea emisiunii. PROGRAMUL TELEVIZIUNII Pag. a 3-a POȘTA JU­RIDICĂ Costică Stoian, din Galați, soli­cită să i se comunice dacă fiica sa care a fost angajată permanent de la data de 1 iulie a. c. poate primi alocația de stat pentru co­pil, finind cont că anterior a lu­crat ca angajată sezonieră. RĂSPUNS . Fiica dv. are drep­tul la alocație de stat pentru co­pii numai după ce va împlini 90 zile în calitate de angajată permanentă. Timpul cît a lucrat ca angajată sezonieră nu se ia în considerație la acordarea alocați­ei. Alexandru Galaț, din Galați, ne scrie că s-a angajat în muncă la 28 iulie 1970 și vrea să știe cînd are dreptul la concediu de odih­nă. RĂSPUNS : Potrivit legii conce­diului de odihnă al angajaților, aveți dreptul la concediu după ce ați împlinit 11 luni de activitate neîntreruptă în muncă. Petrache Boboc, din comuna I­­vești, reclamă neplata abonamen­tului pentru transport pe C.F.R. de către unitatea la care lucrează. RĂSPUNS: Plata abonamentu­lui de C.F.R. nu este o obligație din partea unității la care lucrați, ci se apreciază dacă este cazul, să vi se plătească sau nu. Petrache Tofan, din comuna Jo­­răști, ne informează că în timpul satisfacerii stagiului militar în termen s-a îmbolnăvit, a fost pensi­onat pentru o invaliditate de gra­dul II și vrea să știe dacă se poate angaja în muncă, cumulînd pensia cu salariul. RĂSPUNS : Nu puteți cumula pensia cu salariul dacă vă veți angaja în muncă. Ștefan Bordei, din comuna Li­­ești, vrea să știe dacă după ce co­pilul împlinește vîrstă de 14 ani, va mai putea primi alocația de stat. RĂSPUNS: Nu mai puteți pri­mi alocație de stat pentru copilul care a depășit vîrstă de 14 ani. Reghina Tofan, din comuna Jo­­răști,­­ ne scrie că funcționează în calitate de educatoare suplini­toare și solicită să i se comunice dacă are dreptul la concediu de maternitate. RĂSPUNS : Dacă în momentul cînd veți primi certificatul medi­cal respectiv, veți avea calitatea de angajată, veți primi concediu de maternitate chiar dacă sînteți educatoare suplinitoare. C. M. din Galați, vrea să știe dacă se poate pensiona avînd 28 ani vechime în muncă, vîrstă de 1>2 de ani, ținîndu-se cont că a născut 4 copii, dar a crescut 3 copii deoarece unul a decedat. RĂSPUNS : Nu vă puteți pen­siona în condițiile arătate decit la împlinirea vîrstei de 54 ani. Copilul care a decedat de mic nu se ia în considerație deoarece legea pensiilor cere femeilor ca o condiție pentru reducerea vîrs­tei de pensionare să fi născut și crescut copii pînă la vîrstă de 10 ani. Spiros Caragheiopulos, din Ga­lați, arată că lucrează ca fochist și dorește să cunoască dacă are dreptul la concediu de odihnă suplimentar. RĂSPUNS : Funcția dv. nu este prevăzută în dispozițiile legale, printre cele care dau dreptul la concediu suplimentar de odihnă. CEZAR RADU jurist Pădurea Gîrboavele atrage tot mai mulți vizitatori. In fotografie : Restau­rantul „Căprioara“. Foto : G. BERCOV %

Next