Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)
1971-07-31 / nr. 8281
A A V 1 lata noua ANUL XXVII — NR. 8281 SIMBATA 31 IULIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI Ieri, 30 iulie a.c., în sala Teatrului de stat, a avut loc sesiunea ordinară a Consiliului popular județean Galați, la care au fost invitați primari ai celor, președinți ai cominiilor intercooperatiste cvn șicooperativelor agricole ale de producție, directori ai întreprinderilor de industrie locală și ai altor unități și instituții județene. In cadrul ordinei de zi, adoptată de sesiune, a luat cuvîntul tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, care a făcut o amplă expunere privind preocuparea comitetelor executive ale consiliilor populare și organelor de resort județene pentru descoperirea și valorificarea rezervelor și posibilităților fiecărei comune. Pe marginea expunerii au luat cuvîntul tovarășii Ștefan Bubenec, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Mișu Dobrotă, directorul direcției de planificare și salarizare, Traian Gătej, președintele Uniunii județene a C.A.P., Alecu Crăciun, președintele consiliului intercooperatist — Băleni, Mihai Gheorghe, directorul direcției de industrie locală, Antohi Ababei, primarul comunei Brăhășești, Jean Tancu, președintele Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești, Dumitru Eremia, directorul administrației financiare, Dumitru Băltărețu, președintele C.A.P. Cavadinești, Ion Bejan, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Simion Iacovlev, președintele consiliului intercooperatist — Berești, Panait Botezatu, vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor de consum și Ciucă, secretar al Gheorghe Comitetului orășenesc Bujor al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc. Manifestînd un viu interes față de problema pusă în dezbatere, cei ce au luat cuvîntul au făcut o temeinică analiză, în spiritul răspunderii ce le revine, a modului cum s-a dus la îndeplinire hotărîrea sesiunii anterioare a popular județean, Consiliului privind (Continuare in pag. a III-a) Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comifeului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean O sarcină de mare importanță economică și socială DESCOPERIREA ȘI VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE cesiunea Consiliului popular județean Raportul prezentat de tovarășul Constantin Dăscălescu Tovarăși deputați, încă din anul 1968, sesiunea Consiliului popular județean a pus în dezbatere și a luat măsuri in vederea valorificării superioare a resurselor și tradițiilor existente în comunele și satele județului nostru. Pe baza acestora și a altor măsuri, stabilite de Consiliul popular județean, de comitetul său executiv, a acțiunilor întreprinse de consiliile populare comunale, a studiilor efectuate de direcțiile de specialitate, prin îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă, s-a stimulat inițiativa organelor locale, s-a trecut cu mai multă hotărîre la îndeplinirea indicațiilor partidului. De asemenea în prezent se experimentează trecerea unor mori locale in subordinea consiliilor populare comunale. In ultimii ani, în comunele noastre, au luat ființă noi activități productive, de prestări servicii, s-au dezvoltat acțiunile edilitare și gospodărești, a crescut preocuparea pentru extinderea bazei materiale la obiectivele social-culturale. Atenția acordată valorificării unor terenuri degradate, erodate sau în pantă, prin plantarea cu viță de vie, a atras îmbunătățirea distribuției teritoriale a centrelor de prelucrare și depozitare a vinurilor. De asemenea, unitățile industriale create, alături de cele amplasate anterior, au îmbogățit peisajul industrial din mediul rural. Cooperația de producție, meșteșugărească și de consum au dezvoltat rețeaua de prestări servicii, de desfacere a produselor alimentare și industriale. Un loc important în sistematizarea economică și socială a teritoriului îl ocupă consiliile intercooperatiste ale cooperativelor agricole de producție. Se poate aprecia, deci, că măsurile stabilite în hotărîrea sesiunii anterioare, au condus la creșterea potențialului economic din unele comune, au contribuit la ocuparea în mai mare măsură a forței de muncă, la valorificarea resurselor naturale, la sporirea veniturilor bănești ale populației și a produselor destinate consumului. Cumulînd influența factorilor de dezvoltare economică și socială a satelor noastre, ținînd seama de rezultatele obținute înpodărirea și înfrumusețarea goscomunelor și satelor din județ. Comitetul executiv al Consiliului popular județean a apreciat încă din anul trecut, că sunt condiții pentru trecerea la o etapă nouă în dezvoltarea localităților rurale. După cum vă este cunoscut, biroul permanent a analizat cu factorii de răspundere la Băleni și la Schela căile de urbanizare a comunei și a stabilit obiectivele ce se vor realiza în anii următori. Prin ceea ce ne-am propus în aceste comune se conturează germenii unor forme noi de dezvoltare, care pentru populația rurală, înseamnă măsuri concrete de urbanizare a localităților rurale. Informez sesiunea că procesul de urbanizare are loc în condițiile cînd elaborarea schițelor de sistematizare a comunelor și satelor începută în anii trecuți, va fi terminată la sfîrșitu acestui trimestru Măsurile ce se preconizează vor asigura localităților rurale din județul Galați o dezvoltare armonioasă, în deplină concordanță cu cerințele noi, cu tendințele de creștere a puterii economice, a nivelului de trai. Desigur, dacă s-ar fi exercitat un control mai exigent, în primul rînd din partea tovarășilor care coordonează sectoarele respective, am fi fost în măsură să raportăm sesiunii rezultate mult mai bune. Tovarăși deputați. Pentru a ne înscrie în cerințele etapei în care trăim, a realiza sarcinile ce ni le propunem în legătură cu urbanizarea comunelor județului, trebuie să găsim formele și mijloacele de influențare pentru ridicarea nivelului economic și social. Resursele materiale și umane existente în localitățile rurale, să le introducem planificat în circuitul economic, să contribuim la sporirea bunurilor de folosință personală a cetățenilor din comune prin ocupare și mai, completă a forței de muncă pe tot parcursul anului. Este știut că în afara contingențelor de oameni ai muncii care se detașează permanent în mediul urban, ocupînd noi locuri de muncă, în comunele noastre avem importante resurse care, folosite pot contribui la satisfacerea nevoilor consumului social. Dacă avem în vedere progresele în domeniul mecanizării agriculturii care eliberează forță de muncă, ideea diversificării activităților economice în comune apare ca o necesitate obiectivă. Dar, nu numai atît. In comunele și satele județului trăiesc (Continuare în pag. a III-a) Produse ale secției de prelucrare a răchitei din Liești. Foto: P. POPA Cei care pătează onoarea unității In orînduirea noastră socialistă, fiecare om al muncii este retribuit pentru activitatea, desfășurată în conformitate cu normele legal stabilite, după cantitatea și calitatea muncii depuse. Realizarea de venituri suplimentare prin înșelăciune, prin însușirea unor bunuri din avutul obștesc, prin practicarea obiceiului de a primi bacșiș etc., constituie o sfidare la adresa moralei comuniste, o abatere flagrantă de la normele de conduită cetățenească. Există, din păcate indivizi care, deși cunosc aceste lucruri elementare, ca și consecințele unor astfel de fapte necinstite riscă pînă și cel mai de preț bun personal — Onoarea — în dorința nechibzuită de a realiza venituri cît mai mari. Metodele folosite, de cele mai multe ori, vizează buzunarul cetățeanului, bunăvoința acestuia, sau neatenția lui la cumpărarea unor produse ori la solicitarea prestării unor servicii. Cei contaminați de boala bacșișului, a „micilor atenții". Cu mîna în buzunarul cetățeanului mai devreme sau mai tîrziu, sînt tentați să recurgă la fel de fel de metode pentru sporirea cîștigurilor și nu dau înapoi chiar atunci cînd faptele lor murdare ies la iveală. Unii merg atît de departe încît nu se sinchisesc nici măcar atunci cînd „greșind", semenii lor le întind o mînă de ajutor, încercînd să le îndrepte pașii pe un drum bun. In această situație se află, de exemplu, tehnicianul radiofonist George Tîrlă, de la secția radio nr. 1 din strada Brăilei a cooperativei „Avîntul" Galați, care din luna decembrie 1970, pînă în luna iunie 1971 a primit, pe lîngă recomandări și aspre critici, nu mai puțin de patru sancțiuni administrative pentru o serie de abateri. Trei din aceste sancțiuni se întemeiază pe faptele necinstite săvîrșite de tehnicianul în cauză. Astfel, în luna februarie a.c. organele controlului financiar intern au descoperit în secția res- VASILE NETCU (Continuare în pag. a II-a) 1 PARAMETRII PROIECTAȚI—PARAMETRI EFECTIVI REPRODUCȚIEI întreruperile în funcționarea agregatelor, depășirile de consumuri - principalele carențe în activitatea fabricii de aglomerare Prin poziția sa în fluxul producției de metal al Combinatului gălățean, fabrica de aglomerare reprezintă un sector care condiționează într-o măsură hotărîtoare buna funcționare a obiectivelor siderurgice primare, respectiv a furnalelor de 1700 m.c., condiționează ,în ultimă instanță, randamentul acestora. Tocmai de aceea încadrarea fabricii în parametrii proiectați are o însemnătate majoră, atît pentru realizarea cantitativă a propriei producții, cît și pentru reducerea în ansamblu a prețului de cost pe tona de metal. Analizînd activitatea anului 1970, precum și pe cea din primul semestru al acestui an, rezultă că sectorul de aglomerare a înregistrat anul trecut o depășire a indicelui intensiv de lucru planificat de aproape 3 tone pe metru pătrat de bandă și zi efectivă și 2,2 tone în primul semestru din acest an. Dacă privim activitatea din punctul de vedere amintit, adică raportînd realizările la planul stabilit, lucrurile stau bine. Privind însă realizările de pe poziția posibilităților de care dispune sectorul de aglomerare, al unor indicatori avuți în vedere la întocmirea studiului tehnic-economic al investiției, trebuie precizat că funcționarea agregatului nu satisface total. Astfel, indicele mediu de utilizare proiectat nu a fost încă atins. Din această cauză, dacă comparăm realizările cu parametrii proiectați constatăm, de exemplu, că pe semestrul I 1971, fabrica a produs cu aproximativ 1 700 tone aglomerat mai puțin. Ni se spune că aceasta se datorește structurii calitative a minereului. Calculele demonstrează însă că structura minereului nu a putut și n-a influențat nerealizările decît într-o mică măsură. Ceea ce stînjenește evident activitatea acestui sector sînt: lipsa de ritmicitate, opririle accidentale exagerate ale utilajelor și agregatelor, nerespectarea rețetelor de aglomerat. Un singur fapt este suficient pentru a dovedi cauza datorită căreia fabrica, deși funcționează de peste trei ani, nu-și găsește cadența în ansamblul producției siderurgice : procentul de aglomerat declasat care, pentru a ajunge să fie utilizat în furnal, este supus unor noi procese de corectare calitativă. Factorii care-l determină ? Variațiile mari în compoziția chimică a minereurilor, nerespectarea granulației la calcar și cocs, iar pe de altă parte, conducerea defectuoasă a procesului tehnologic. Cu alte cuvinte, neajunsuri care țin nemijlocit de puterea colectivului fabricii de a le rezolva. In ceea ce privește timpul calendaristic utilizat, situația este, de asemenea, necorespunzătoare. Faptul că 17,23 la sută din timp agregatele și utilajele mașinilor de aglomerare au staționat, a influențat în mod negativ ceilalți indicatori In afara staționărilor obiective — reparații și întrețineri planificate — s-au înregistrat peste 1 500 de opriri neprevăzute. Și în acest caz, ca și în cazul altor aspecte, conducerea sectorului găsește suficiente motive de scuză. Unele dintre ele sunt, într-adevăr, întemeiate. Precizăm dintre acestea : slaba activitate a secției de reparații siderurgice și a secției de reparații ce, lipsa unui personal energeticalificat și în număr suficient, lipsa unor piese de schimb. Referitor la piesele de schimb este de menționat că în anul 1970, față de necesar, s-au primit cu 94 tone mai puțin, cantitate de loc neglijabilă, după cum și în primul semestru al acestui an piesele de schimb pentru aglomerare au fost asigurate doar în procent de 40 la sută. Ce s-ar putea spune însă despre lipsurile în :organizarea judicioasă a forței de muncă, de nesupravegherea atentă a agregatelor, mecanismelor, aparatajelor, fapte ce cauzează defecțiuni ce conduc la întreruperea procesului de producție ? Cui îi mai aparțin ? Așa se explică de ce din timpul nominal planificat pe anul 1970 s-a înregistrat la ambele mașini peste 1 190 ore nefuncționare. In primul semestru, tot din cauzele amintite, fabrica nu a funcționat timp de 741 ore. Firește, asta în GH. TEODORESCU ION PALAMIUC (Continuare în pag. a II-,i) Ieri, la Vînători s-a inaugurat O NOUĂ AMENAJARE PISCICOLĂ ȘI VIITOR LOC DE AGREMENT Pe valea „Burdurului" cîteva izvoare situate mai jos de livada cooperativei agricole Vînători formau un pîrîiaș care, deși a«...și e»niciodată, nu se bucura de cine știe ce atenție. Poate niciodată localnicii nu s-au gîndit că firul de apă le-ar putea aduce venituri serioase, dacă ar fi adunat într-un bazin de acumulare. Ideea a încolțit și s-a conturat în mintea veșnic căutătoare de lucruri noi a comuniștilor. Cînd a fost exprimată în mod public de către comitetul de partid și consiliul de conducere, ceilalți cooperatori din Vînători au îmbrățișat-o cu căldură, iar argumentele i-au determinat să ceară Oficiului de îmbunătățiri funciare Galați să întocmească studiul economic și proiectul de execuție a unui eleșteu de pește. De la lansarea acestei idei au trecut cîteva luni, iar de la începerea lucrării circa 60 de zile. Mecanicul screperist Constantin Neagu, de la O.I.F. ne spunea că pentru a realiza lacul, a cărui oglindă de apă măsoară 20 000 m.p., a fost necesar un dig lung de 90 m și înalt de cinci metri, pentru care a fost nevoie să se disloace 8 000 m.c. de pămînt. Nu a fost o muncă ușoară, dar voința de a face lucru de calitate și într-un timp cît mai scurt, a învins. Așa că, pînă ieri în lacul de la C.A.P. Vînători, terminat cu 15 zile mai devreme, s-au acumulat circa 15 000 m.c. de apă. Intr-un asemenea stadiu, cu o asemenea „istorie“, ieri — 30 iulie 1971 — s-a inaugurat, în prezența tovarășului Constantin Dăscălescu, membru al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, primul lac de pește amenajat pe teritoriul cooperativei agricole Vînători, care a și fost populat cu puiet de crap. Cu ocazia acestei inaugurări, adresîndu-se constructorilor și beneficiarilor tovarășul Constantin Dăscălescu a spus : „Inaugurarea acestui eleșteu pentru pește să fie începutul amenajării unei salbe de lacuri pe valea „Bur- M. CRETEANU (Continuare în pag. a H-a) Vedere parțială noului iaz amenajat in apropierea comunei Vînători. Pe șantierul uzinei cocso-chimice a fost încheiată glisarea celui de-al doilea coș de fum Pe șantierul uzinei cocso-chimice, de pe platforma Combinatului siderurgic Galați, a fost încheiată glisarea de-al doilea coș celui de fum aferent primei baterii. Lucrarea fost executată în sistemul acordului global. Planificată și se execute în termen de 45 de zile ea a fost terminată în 36 de zile. Constructorii au folosit atît experiența obținută la glisarea coșului de fum nr. 1 cit și alte metode și procedee avansate. O contribuție prețioasă la executarea în termen a acestei lucrări și-au adus-o muncitorii din formația condusă de Ion Budi, sub îndrumarea maiștrilor Nică Anghel, Jan Nour și a inginerului Constantin Mocanu, șef de lot la Șantierul nr. 12 I.C.M.S.G. 1 Suplimentarea contractelor—acțiune patriotică a țărănimii noastre cooperatiste Alte cooperative au hotărît să vîndă în plus importante cantități de grîu C.A.P. BLÎNZI : 145 tone Pentru cel care cunoaște zona geografică în care-i situată cooperativa agricolă Blînzi, producția de aproape 2 300 kg grîu la hectar, în medie de pe 520 ha, este o realizare bună, dacă nu chiar foarte bună. Cum a fost posibilă ? La această întrebare ne răspund următoarele fapte : o mai substanțială fertilizare a solului și calitatea lucrărilor mecanizate, folosirea mai corectă a tehnologiei cultivării griului în condițiile de sol ale unității. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără sprijinul acordat de stat, ceea ce, de altfel i-a determinat pe cooperatorii din Blînzi să împuternicească consiliul de conducere, să suplimenteze cantitatea de grîu contractată cu statul cu încă 145 tone. C.A.P. SUCEVENI : 128 tone Prin hărnicia și modestia lor, țăranii cooperatori din Suceveni s-au făcut de mult cunoscuți în județul nostru. Aproape în permanență, chiar și în condiții naturale mai puțin favorabile ei au obținut rezultate bune. Așa s-au petrecut lucrurile și în acest an, cînd producția de grîu a fost superioară prevederilor planului de producție. In aceste condiții, cooperatorii din Suceveni în frunte cu comuniștii au împuternicit consiliul de conducere să informeze Comitetul județean de partid Galați cu hotărîrea lor de a vinde statului, în plus față de obligațiile asumate prin contractele încheiate la începutul anului, încă 128 tone de grîu. C.A.P. DRAGUȘENI , 103 tone Situată în plină zonă a dealurilor Bîrladului cooperativa agricolă Drăgușeni dispune de terenuri în pantă, cu fertilitate naturală scăzută, sau, în cel mai bun caz, mijlocie. Cu toate acestea, aplicînd un judicios plan de fertilizare, folosind cu grijă fiecare kilogram de îngrășămînt mineral, anul acesta s-a putut obține o producție medie de 2 300 kg grîu la hectar, față de 2 000 kg cît a fost planificat. In aceste condiții, din plusul de recoltă, cooperatorii din Drăgușeni au hotărît să vîndă statului, peste prevederile inițiale, 103 tone de grîu. In felul acesta ei înscriu numele cooperativei lor în rindul unităților fruntașe la cultura griului.