Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)

1971-07-31 / nr. 8281

A A V 1 lata noua ANUL XXVII — NR. 8281 SIMBATA 31 IULIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI Ieri, 30 iulie a.c., în sala Teatrului de stat, a avut loc sesiunea ordinară a Consiliului popular jude­țean Galați, la care au fost invitați primari ai celor, președinți ai comi­niilor intercooperatiste cvn și­cooperativelor agricole ale de producție, directori ai în­treprinderilor de industrie locală și ai altor unități și instituții județene. In cadrul ordinei de zi, adoptată de sesiune, a luat c­u­v­î­n­t­u­l tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid, pre­ședintele Consiliului popu­lar județean, care a făcut o amplă expunere privind preocuparea comitetelor e­­xecutive ale consiliilor populare și organelor de re­sort județene pentru des­coperirea și valorificarea rezervelor și posibilităților fiecărei comune. Pe marginea expunerii au luat cuvîntul tovarășii Ștefan Bubenec, vicepreșe­dinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular județean, Mișu Dobrotă, di­rectorul direcției de plani­ficare și salarizare, Traian Gătej, președintele Uniu­nii județene a C.A.P., Ale­­cu Crăciun, președintele consiliului intercooperatist — Băleni, Mihai Gheorghe, directorul direcției de in­dustrie locală, Antohi Aba­­bei, primarul comunei Bră­­hășești, Jean Tancu, preșe­dintele Uniunii județene a cooperativelor meșteșugă­rești, Dumitru Eremia, directorul administrației fi­nanciare, Dumitru Băltăre­­țu, președintele C.A.P. Ca­­vadinești, Ion Bejan, vice­președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Simion Iacovlev, președintele con­siliului intercooperatist — Berești, Panait Botezatu, vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor de consum și Ciucă, secretar al Gheorghe Comite­tului orășenesc Bujor al P.C.R., președintele Comi­tetului executiv al Consiliu­lui popular orășenesc. Manifestînd un viu inte­res față de problema pusă în dezbatere, cei ce au lu­at cuvîntul au făcut o te­meinică­­ analiză, în spiritul răspunderii ce le revine, a modului cum s-a dus la în­deplinire hotărîrea sesiunii anterioare a popular județean, Consiliului privind (Continuare in pag. a III-a) Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Com­ifeu­lui județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean O sarcină de mare importanță economică și socială DESCOPERIREA ȘI VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE cesiunea Consiliului popular județean Raportul prezentat de tovarășul Constantin Dăscălescu Tovarăși deputați, încă din anul 1968, sesiunea Consiliului popular județean a pus în dezbatere și a luat măsuri in vederea valorificării superioa­re a resurselor și tradițiilor exis­­­­tente în comunele și satele jude­țului nostru. Pe baza acestora și a altor măsuri, stabilite de Con­siliul popular județean, de comi­tetul său executiv, a acțiunilor întreprinse de consiliile populare comunale, a studiilor efectuate de direcțiile de specialitate, prin îmbunătățirea stilului și metode­lor de muncă, s-a stimulat iniți­ativa organelor locale, s-a trecut cu mai multă hotărîre la îndepli­nirea indicațiilor partidului. De asemenea în prezent se experi­mentează trecerea unor mori lo­cale in subordinea consiliilor populare comunale. In ultimii ani, în comunele noastre, au luat ființă noi acti­vități productive, de prestări ser­vicii, s-au dezvoltat acțiunile e­­dilitare și gospodărești, a crescut preocuparea pentru extindere­a bazei materiale la obiectivele social-culturale. Atenția acordată valorificării unor terenuri degradate, erodate sau în pantă, prin plantarea cu viță de vie, a atras îmbunătățirea distribuției teritoriale a centrelor de prelucrare și depozitare a vi­nurilor. De asemenea, unitățile industriale create, alături de ce­le amplasate anterior, au îmbogă­țit peisajul industrial din mediul rural. Cooperația de producție, meș­teșugărească și de consum au dezvoltat rețeaua de prestări ser­vicii, de desfacere a produselor alimentare și industriale. Un loc important în sistemati­zarea economică și socială a te­ritoriului îl ocupă consiliile in­tercooperatiste ale cooperativelor agricole de producție. Se poate aprecia, deci, că mă­surile stabilite în hotărîrea sesi­unii anterioare, au condus la creșterea potențialului economic din unele comune, au contribuit la ocuparea în mai mare măsură a forței de muncă, la valorifica­rea resurselor naturale, la spori­rea veniturilor bănești ale popu­lației și a produselor destinate consumului. Cumulînd influența factorilor de dezvoltare economică și socia­lă a satelor noastre, ținînd seama de rezultatele obținute în­podărirea și înfrumusețarea gos­co­munelor și satelor din județ. Co­mitetul executiv al Consiliului popular județean a apreciat încă din anul trecut, că sunt condiții pentru trecerea la o etapă nouă în dezvoltarea localităților rura­le. După cum vă este cunoscut, biroul permanent a analizat cu factorii de răspundere la Băleni și la Schela căile de urbanizare a comunei și a stabilit obiective­le ce se vor realiza în anii ur­mători. Prin ceea ce ne-am pro­pus în aceste comune se conturea­ză germenii unor forme noi de dezvoltare, care pentru populația rurală, înseamnă măsuri concre­te de urbanizare a localităților rurale. Informez sesiunea că procesul de urbanizare are loc în condiții­le cînd elaborarea schițelor de sistematizare a comunelor și sa­telor începută în anii trecuți, va fi terminată la sfîrșitu­­­ acestui trimestru Măsurile ce se preco­nizează vor asigura localităților rurale din județul Galați o dez­voltare armonioasă, în deplină concordanță cu cerințele noi, cu tendințele de creștere a puterii economice, a nivelului de trai. Desigur, dacă s-ar fi exercitat un control mai exigent, în primul rînd din partea tovarășilor care coordonează sectoarele respective, am fi fost în măsură să raportăm sesiunii rezultate mult mai bu­ne. Tovarăși deputați. Pentru a ne înscrie în cerințe­le etapei în care trăim, a realiza sarcinile ce ni le propunem în le­gătură cu urbanizarea comunelor județului, trebuie să găsim for­mele și mijloacele de influențare pentru ridicarea nivelului econo­mic și social. Resursele materiale și umane existente în localitățile rurale, să le introducem planifi­cat în circuitul economic­, să con­tribuim la sporirea bunurilor de folosință personală a cetățenilor din comune prin ocupare și mai­, completă a forței de m­­uncă pe tot parcursul anului. Este știut că în afara contingențelor de oameni ai muncii care se detașează perma­nent în mediul urban, ocupînd noi locuri de muncă, în comunele noastre avem importante resurse care, folosite pot contribui la sa­­tisfacerea nevoilor consumului social. Dacă avem în vedere progre­sele în domeniul mecanizării a­­griculturii care eliberează forță de muncă, ideea diversificării activităților economice în comu­ne apare ca o necesitate obiec­tivă. Dar, nu numai atît. In co­munele și satele județului trăiesc (Continuare în pag. a III-a) Produse ale secției de prelucrare a răchi­tei din Liești. Foto: P. POPA Cei care pătează onoarea unității In orînduirea noastră socialis­tă, fiecare om al muncii este re­tribuit pentru activitatea, desfă­șurată în conformitate cu nor­mele legal stabilite, după canti­tatea și calitatea muncii depuse. Realizarea de venituri suplimen­tare prin înșelăciune, prin însu­șirea unor bunuri din avutul obștesc, prin practicarea obice­iului de a primi bacșiș etc., con­stituie o sfidare la adresa mora­lei comuniste, o abatere flagran­tă de la normele de conduită ce­tățenească. Există, din păcate indivizi ca­re, deși cunosc aceste lucruri ele­mentare, ca și consecințele unor astfel de fapte necinstite riscă pînă și cel mai de preț bun per­sonal — Onoarea­ — în dorința nechibzuită de a realiza venituri cît mai mari. Metodele folosite, de cele mai multe ori, vizează buzunarul cetățeanului, bunăvo­ința acestuia, sau neatenția lui la cumpărarea unor produse ori la solicitarea prestării unor ser­vicii. Cei contaminați de boala bacșișului, a „micilor atenții". Cu mîna în buzunarul cetățeanului mai devreme sau mai tîrziu, sînt tentați să recurgă la fel de fel de metode pentru sporirea cîștigu­­rilor și nu dau înapoi chiar a­­tunci cînd faptele lor murdare ies la iveală. Unii merg atît de departe încît nu se sinchisesc nici măcar atunci cînd „greșind", semenii lor le întind o mînă de ajutor, încercînd să le îndrepte pașii pe un drum bun. In această situație se află, de exemplu, teh­nicianul radiofonist George Tîr­­lă, de la secția radio nr. 1 din strada Brăilei a cooperativei „A­­vîntul" Galați, care din luna de­cembrie 1970, pînă în luna iunie 1971 a primit, pe lîngă recoman­dări și aspre critici, nu mai pu­țin de patru sancțiuni adminis­trative pentru o serie de abateri. Trei din aceste­ sancțiuni se în­temeiază pe faptele necinstite să­­vîrșite de tehnicianul în cauză. Astfel, în luna februarie a.c. or­ganele controlului financiar in­tern au descoperit în secția res- VASILE NETCU (Continuare în pag. a II-a) 1 PARAMETRII PROIECTAȚI—PARAMETRI EFECTIVI REPRODUCȚIEI întreruperile în funcționarea agregatelor, depășirile de consumuri - principalele carențe în activitatea fabricii de aglomerare Prin poziția sa în fluxul pro­ducției de metal al Combinatului gălățean, fabrica de aglomerare reprezintă un sector care condi­ționează într-o măsură hotărî­­toare buna funcționare a obiec­tivelor siderurgice primare, res­pectiv a furnalelor de 1­700 m.c., condiționează ,în ultimă instanță, randamentul acestora. Tocmai de aceea încadrarea fabricii în pa­rametrii proiectați are o însem­nătate majoră, atît pentru reali­zarea cantitativă a propriei pro­ducții, cît și pentru reducerea în ansamblu a prețului de cost pe tona de metal. Analizînd activi­tatea anului 1970, precum și pe cea din primul semestru al aces­tui an, rezultă că sectorul de a­­glomerare a înregistrat anul tre­cut o depășire a indicelui intensiv de lucru planificat de aproape 3 tone pe metru pătrat de bandă și zi efectivă și 2,2 tone în pri­mul semestru din acest an. Dacă privim activitatea din punctul de vedere amintit, adică raportînd realizările la planul stabilit, lu­crurile stau bine. Privind însă realizările de pe poziția posibili­tăților de care dispune sectorul de aglomerare, al unor indicatori avuți în vedere la întocmirea studiului tehnic-economic al in­vestiției, trebuie precizat că func­ționarea agregatului nu satisface total. Astfel, indicele mediu de utilizare proiectat nu a fost încă atins. Din această cauză, dacă comparăm realizările cu parame­trii proiectați constatăm, de e­xemplu, că pe semestrul I 1971, fabrica a produs cu aproximativ 1 700 tone aglomerat mai puțin. Ni se spune că aceasta se dato­­rește structurii calitative a mine­reului. Calculele demonstrează însă că structura minereului nu a­­ putut și n-a influențat nereali­­zările decît într-o mică măsură. Ceea ce stînjenește evident acti­vitatea acestui sector sînt: lipsa de ritmicitate, opririle accidenta­le exagerate ale utilajelor și a­­gregatelor, nerespectarea rețete­lor de aglomerat. Un singur fapt este suficient pentru a dovedi cauza datorită căreia fabrica, deși funcționează de peste trei ani, nu-și găsește cadența în ansam­blul producției siderurgice : pro­centul de aglomerat declasat ca­re, pentru a ajunge să fie utili­zat în furnal, este supus unor noi procese de corectare calitativă. Factorii care-l determină ? Vari­ațiile mari în compoziția chimică a minereurilor, nerespectarea gra­­nulației la calcar și cocs, iar pe de altă parte, conducerea defec­tuoasă a procesului tehnologic. Cu alte cuvinte, neajunsuri care țin nemijlocit de puterea colec­tivului fabricii de a le rezolva. In ceea ce privește timpul ca­lendaristic utilizat, situația este, de asemenea, necorespunzătoare. Faptul că 17,23 la sută din timp agregatele și utilajele mașinilor de aglomerare au staționat, a in­fluențat­ în mod negativ ceilalți indicatori In afara staționărilor obiective — reparații și întrețineri planificate — s-au înregistrat pes­te 1 500 d­e opriri neprevăzute. Și în acest caz, ca și în cazul al­tor aspecte, conducerea sectoru­lui găsește suficiente motive de scuză. Unele dintre ele sunt, în­­tr-adevăr, întemeiate. Precizăm dintre acestea : slaba activitate a secției de reparații siderurgice și a secției de reparații ce, lipsa unui personal energeti­calificat și în număr suficient, lipsa unor piese de schimb. Referitor la pie­sele de schimb este de menționat că în anul 1970, față de necesar, s-au primit cu 94 tone mai puțin, cantitate de loc neglijabilă, după cum și în primul semestru al a­­cestui an piesele de schimb pen­tru aglomerare au fost asigurate doar în procent de 40 la sută. Ce s-ar putea spune însă des­pre lipsurile în :organizarea judi­cioasă a forței de muncă, de nesu­­pravegherea atentă a agregatelor, mecanismelor, aparatajelor, fap­te ce cauzează defecțiuni ce con­duc la întreruperea procesului de producție ? Cui îi mai aparțin ? Așa se explică de ce din timpul nominal planificat pe anul 1970 s-a înregistrat la ambele mașini peste 1 190 ore nefuncționare. In primul semestru, tot din cauzele amintite, fabrica nu a funcționat timp de 741 ore. Firește, asta în­ GH. TEODORESCU ION PALAMIUC (Continuare în pag. a II-,i) Ieri, la Vînători s-a inaugurat O NOUĂ AMENAJARE PISCICOLĂ ȘI VIITOR LOC DE AGREMENT Pe valea „Burdurului" cîteva izvoare situate mai jos de li­vada cooperativei agricole Vînă­tori formau un pîrîiaș care, deși a«...și e»­niciod­ată,­ nu se bucu­ra de cine știe ce atenție. Poate niciodată localnicii nu s-au gîn­­dit că firul de apă le-ar putea aduce venituri serioase, dacă ar fi adunat într-un bazin de acu­mulare. Ideea a încolțit și s-a conturat în mintea veșnic cău­tătoare de lucruri noi a comu­niștilor. Cînd a fost exprimată în mod public de către comite­tul de partid și consiliul de con­ducere, ceilalți cooperatori din Vînători au îmbrățișat-o cu căl­dură, iar argumentele i-au de­terminat să ceară Oficiului de îmbunătățiri funciare Galați să întocmească studiul economic și proiectul de execuție a unui e­­leșteu de pește. De la lansarea acestei idei au trecut cîteva luni, iar de la în­ceperea lucrării circa 60 de zile. Mecanicul screperist Constantin Neagu, de la O.I.F. ne spunea că pentru a realiza lacul, a cărui oglindă de apă măsoară 20 000 m.p., a fost necesar un dig lung de 90 m și înalt de cinci metri, pentru care a fost nevoie să se disloace 8 000 m.c. de pămînt. Nu a fost o muncă ușoară, dar voința de a face lucru de cali­tate și într-un timp cît mai scurt, a învins. Așa că, pînă ieri în lacul de la C.A.P. Vînători, terminat cu 15 zile mai devre­me, s-au acumulat circa 15 000 m.c. de apă. Intr-un asemenea stadiu, cu o asemenea „istorie“, ieri — 30 iu­lie 1971 — s-a inaugurat, în pre­zența tovarășului Constantin Dăscălescu, membru al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului județean de partid, preșe­dintele Consiliului popular jude­țean, primul lac de pește ame­najat pe teritoriul cooperativei agricole Vînători, care a și fost populat cu puiet de crap. Cu ocazia acestei inaugurări, adresîndu-se constructorilor și be­neficiarilor tovarășul Constantin Dăscălescu a spus : „Inaugurarea acestui eleșteu pentru pește să fie începutul amenajării unei salbe de lacuri pe valea „Bur- M. CRETEANU (Continuare în pag. a H-a) Vedere parțială noului iaz amenajat in­­ apropierea comunei Vînători. Pe șantierul uzinei cocso-chimice a fost încheiată glisarea celui de-al doilea coș de fum Pe șantierul uzi­nei cocso-chimice, de pe platforma Com­binatului siderurgic Galați, a fost înche­iată glisarea de-al doilea coș celui de fum aferent primei baterii. Lucrarea fost executată în sis­­­temul acordului glo­bal. Planificată și se execute în ter­men de 45 de zile ea a fost terminată în 36 de zile. Constructorii au folosit atît experien­ța obținută la glisa­rea coșului de fum nr. 1 cit și alte me­tode și procedee a­­vansate. O contribu­ție prețioasă la exe­cutarea în termen a acestei lucrări și-au adus-o muncitorii din formația condusă de Ion Budi, sub în­drumarea maiștrilor Nică Angh­el, Jan Nour și a ingineru­lui Constantin Mo­­canu, șef de lot la Șantierul nr. 12 I.C.M.S.G. 1 Suplimentarea contractelor—acțiune patriotică a țărănimii noastre cooperatiste Alte cooperative au hotărît să vîndă în plus importante cantități de grîu C.A.P. BLÎNZI : 145 tone Pentru cel care cunoaște zona geografică în care-i situată coo­perativa agricolă Blînzi, pro­ducția de aproape 2 300 kg grîu la hectar, în medie de pe 520 ha, este o realizare bună, dacă nu chiar foarte bună. Cum a fost posibilă ? La a­­ceastă întrebare ne răspund ur­mătoarele fapte : o mai substan­țială fertilizare a solului și ca­litatea lucrărilor mecanizate, fo­losirea mai corectă a tehnologiei cultivării griului în condițiile de sol ale unității. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără sprijinul acordat de stat, ceea ce, de altfel i-a determinat pe cooperatorii din Blînzi să împuternicească con­siliul de conducere, să suplimen­teze cantitatea de grîu contrac­tată cu statul cu încă 145 tone. C.A.P. SUCEVENI : 128 tone Prin hărnicia și modestia lor, țăranii cooperatori din Suceveni s-au făcut de mult cunoscuți în județul nostru. Aproape în per­manență, chiar și în condiții naturale mai puțin favorabile ei au obținut rezultate bune. Așa s-au petrecut lucrurile și în a­cest an, cînd producția de grîu a fost superioară prevederilor planului de producție. In aceste condiții, cooperatorii din Suceveni în frunte cu co­muniștii au împuternicit consi­liul de conducere să informeze Comitetul județean de partid Galați cu hotărîrea lor de a vinde statului, în plus față de obligațiile asumate prin contrac­tele încheiate la începutul anu­lui, încă 128 tone de grîu. C.A.P. DRAGUȘENI , 103 tone Situată în plină zonă a dealu­rilor Bîrladului cooperativa a­­gricolă Drăgușeni dispune de terenuri în pantă, cu fertilitate naturală scăzută, sau, în cel mai bun caz, mijlocie. Cu toate aces­tea, aplicînd un judicios plan de fertilizare, folosind cu grijă fiecare kilogram de îngrășămînt mineral, anul acesta s-a putut obține o producție medie de 2 300 kg grîu la hectar, față de 2 000 kg cît a fost planificat. In aceste condiții, din plusul de recoltă, cooperatorii din Dră­gușeni au hotărît să vîndă sta­tului, peste prevederile inițiale, 103 tone de grîu. In fel­ul acesta ei înscriu numele cooperativei lor în rindul unităților fruntașe la cultura griului.

Next