Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)

1971-11-26 / nr. 8382

Nr. 8382 VIAȚA NOUĂ COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarășului Iosip Broz Tito în Republica Socialistă România (Urmare din pag. 1) funcție, încheierea Convenției privind înființarea Consorțiului bancar româno-iugoslav, precum și colaborarea tehnico-științifică, conferă stabilitate relațiilor eco­nomice și creează condiții favo­rabile pentru dezvoltarea conti­nuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-și marea satisfac­ție pentru faptul că lu­crările de construire în comun a Sistemului hidroener­getic și de navigație de la Por­țile de Fier au intrat în faza fi­nală, cei doi președinți au dat o înaltă apreciere activității mun­citorilor, tehnicienilor și ingine­rilor români și iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv— exemplu al cooperării cu succes și al bunei vecinătăți — care are o mare însemnătate pentru econo­miile naționale ale celor două țări și prin care s-au îmbunătățit radical condițiile de navigație în acest sector al Dunării. Sublini­ind importanța acestui obiectiv, președinții au convenit să parti­cipe la festivitatea ce va fi or­ganizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzută pentru pri­măvara anului 1972. Ei apreciază favorabil continu­area activității organelor și orga­nizațiilor interesate ale celor două țări în legătură cu folosirea complexă pe mai departe a po­tențialului hidroenergetic comun al Dunării. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, apreciind po­zitiv rezultatele obținute pînă în prezent, au subliniat că există încă posibilități nefolosite pentru intensificarea, îmbogățirea și di­versificarea colaborării româno­­iugoslave. Ei au evidențiat în mod deosebit importanța promo­vării în continuare a relațiilor e­­conomice și au relevat necesita­tea ca guvernele celor două țări. Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, între­prinderile și organizațiile econo­mice — a căror activitate de pî­nă în prezent în acest domeniu a primit o înaltă apreciere — să exploreze noi posibilități de lăr­gire a colaborării economice, ști­ințifice și tehnice, îndeosebi co­operarea în producție și speciali­zarea în astfel de domenii, cum sunt: petrochimia, construcțiile de mașini, electronica, automati­ca, lărgirea bazei de materii pri­me și altele. Cei doi președinți au eviden­țiat, de asemenea, necesitatea ca, prin dezvoltarea și intensificarea contactelor și colaborării dintre instituțiile și organizațiile știin­țifice, tehnice și culturale, dintre organele de presă și alte mijloa­ce de informare în masă și prin întărirea legăturilor directe din­tre acestea, să se aprofundeze cu­noașterea reciprocă a valorilor spirituale și a altor realizări ale popoarelor celor două țări. Tot­odată, ei au indicat să se între­prindă noi măsuri pentru inten­sificarea relațiilor în zona de frontieră, acordînd o atenție de­osebită colaborării pentru amena­jarea și exploatarea turistică a regiunii Porților de Fier.­ ­­ In cursul schimbului de păreri privind situația internațională ac­tuală s-au evidențiat și cu acest prilej identitatea sau marea a­­propiere a pozițiilor și punctelor de vedere ale celor două privind problemele esențiale părți ale relațiilor internaționale. S-a con­statat, de asemenea, caracterul actual al pozițiilor și aprecieri­lor fundamentale cuprinse în co­municatul comun, publicat cu pri­lejul întîlnirii celor doi președinți de la Brdo­ Kranj. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au reafirmat hotărîrea Republicii Socialiste România și a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a dez­volta, pe baza principiilor inde­pendenței, suveranității, egalității în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile inter­ne și respectului mutual, relații de prietenie și colaborare multi­laterală cu toate țările socialiste, cu celelalte state ale lumii, indi­ferent de orînduirea lor socială, de a-și aduce și în viitor contri­buția la apărarea și întărirea pă­cii, la soluționarea pașnică problemelor internaționale, la con­­­solidarea destinderii și înțelegerii între state. Cele două părți apreciază cu satisfacție că în situația interna­țională actuală se afirmă tot mai puternic forțele democrației și păcii, socialismului, năzuințele popoarelor și țărilor pentru păs­trarea­­ și întărirea independenței naționale, pentru reducerea de­calajului între țările în curs de dezvoltare și cele dezvoltate, pentru înțelegere și colaborare internațională bazată pe egalita­te în drepturi, lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, politicii de a­­gresiune, de dominație și ames­tec în treburile interne ale altor state. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito constată că în ultima perioadă s-au intensificat contactele directe și schimburile de vederi dintre șefii de state și guverne din diverse țări, ceea ce reprezintă o contribuție la pro­movarea destinderii și la norma­lizarea raporturilor internaționale și deschide posibilități pentru so­luționarea pașnică a problemelor internaționale actuale, pentru dezvoltarea continuă a colaboră­rii între state. Ei și-au exprimat convingerea că soluționarea pro­blemelor actuale din lume recla­mă participarea activă a tuturor țărilor mari, mijlocii și mici, ce­ea ce constituie calea eficace pentru asigurarea și întărirea pă­cii, promovarea Colaborării inter­naționale și apărarea intereselor legitime ale tuturor popoarelor. Cei doi președinți au subliniat cu satisfacție că procesul de des­tindere, colaborare și înțelegere între statele europene, la care Re­publica Socia­lstă România și Re­publica Socialistă Federativă Iu­goslavia aduc o contribuție acti­vă, înregistrează progrese con­tinui. Ei consideră că recunoaș­terea caracterului definitiv al gra­nițelor și inviolabilitatea acesto­ra, precum și respectarea integri­tății teritoriale a tuturor țărilor europene reprezintă premisa in­dispensabilă a acestui proces. Cele două părți și-au exprimat convingerea că ratificarea apro­piată a acordurilor dintre U.R.S.S. și R.F.G., dintre R. P. Polonă și R.F.G. ar influența favorabil evo­luția pozitivă a situației din Eu­ropa. La aceasta contribuie acor­dul realizat asupra Berlinului oc­cidental, tratativele dintre R.D.G. și R.F.G., precum și tratativele dintre R.S.C. și R.F.G. Ele acor­dă, de asemenea, importanță nor­malizării relațiilor dintre cele două state germane, participării lor cu drepturi depline la viața internațională și în organizațiile internaționale. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito consideră că s-au creat condițiile pentru pre­gătiri mai intense în vederea con­vocării Conferinței pentru secu­ritate și colaborare europeană la care să participe cu drepturi e­­gale — în toate fazele de pregă­tire și desfășurare — toate țările europene, precum și S.U.A. și Ca­nada. Cele două părți sînt de a­­cord că ar trebui să se treacă cu­ mai curînd și fără condiții la consultări multilaterale la Helsin­ki, pentru examinarea probleme­lor concrete în legătură cu con­vocarea Conferinței, convinse că această conferință va contribui la edificarea unui sistem de secu­ritate europeană care să garante­ze în mod eficace pacea, inde­pendența și suveranitatea tuturor statelor europene și colaborarea pe bază de egalitate în drepturi. Pornind de la convingerea că pacea și stabilitatea în Europa sînt indivizibile, salutînd și spri­jinind tendințele pozitive actuale de dezvoltare a raporturilor în Balcani, cele două părți consideră că întărirea în continuare a co­laborării egale în drepturi bila­terale și multilaterale, la nivel guvernamental și neguvernamen­tal al înțelegerii, încrederii și respectului reciproc între toate statele din Balcani — la care România și Iugoslavia, prin acti­vitatea și politica lor iubitoare de pace, își aduc contribuția — ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive actuale de pe continent, la stabilirea și stabi­lizarea relațiilor, a prieteniei, bunei vecinătăți și colaborării în Balcani, la transformarea acestei regiuni într-o zonă fără arme nu­cleare. Cele două părți și-au reafirmat deplina solidaritate și sprijinul activ față de lupta eroică a po­porului vietnamez și a celorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii americane. Ele conside­ră că, pentru a se pune capăt războiului din Indochina, este necesară retragerea neîntîrziată a tuturor trupelor S.U.A. și aliați­lor lor de pe teritoriul Vietna­mului de sud, Laosului și Cam­­bodgiei, ceea ce va crea condi­ții pentru o soluție politică în conformitate cu interesele și vo­ința popoarelor vietnamez, laoți­an și khmer. Părțile susțin ferm propunerile în șapte puncte ale Guvernului Revoluționar Provizo­riu al Republicii Vietnamului de Sud, convinse că ele reprezintă o bază reală pentru găsirea unei soluții pașnice echitabile. Exprimîndu-și îngrijorarea în legătură cu continuarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părți consideră că rezoluția Con­siliului de Securitate din 22 no­iembrie 1967 constituie o bază reală pentru reglementarea poli­tică a conflictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instau­ra o pace durabilă în Orientul Apropiat este necesar să fie so­luționată problema palestiniană, în conformitate cu dorințele și năzuințele naționale ale popu­lației palestiniene. Cele două părți constată cu în­grijorare că încordarea relațiilor dintre India și Pakistan, inclusiv problema refugiaților, reprezintă o sursă de pericol pentru pace. Ele își exprimă speranța că va fi găsită o soluție pașnică de na­tură să ducă la normalizarea re­lațiilor în această zonă, în inte­resul păcii. A fost relevat rolul țărilor ne­aliniate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forță a lup­tei pentru independență, elibera­re națională, propășire economi­că a țărilor în curs de dezvolta­re, pentru promovarea unor re­lații de egalitate între state și însănătoșirea atmosferei inter­naționale, pentru progres social, pace și colaborare între popoare. In cursul convorbirilor, preșe­dinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au subliniat din nou că înfăptuirea dezarmării generale și totale, atît nucleare cu­ convenționale, rămîne în continu­și are o sarcină deosebit de impor­tantă și acută în fața comunită­ții internaționale și că rezultatele de pînă acum ale negocierilor de dezarmare, deși au fost încheiate unele acorduri internaționale în acest domeniu care au fost apre­ciate pozitiv, nu răspund aștep­tării popoarelor, cu atît mai mult cu cît se continuă cursa înarmărilor, inclusiv experiențele nucleare subterane. Ei consideră că singura pentru eliminarea primejdiei cale u­­nui război nuclear nimicitor es­te interzicerea folosirii armelor atomice, încetarea producției și lichidarea totală a stocurilor e­­xistente, cărora trebuie să li se acorde o importanță prioritară. Sunt necesare, de asemenea, mă­suri pentru interzicerea totală a armelor bacteriologice și chimi­ce, a tuturor mijloacelor de dis­trugere în masă. Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federati­vă Iugoslavia se pronunță pentru înfăptuirea unor măsuri practice parțiale de dezarmare, cum sunt: înghețarea și reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor; re­nunțarea la efectuarea de ma­nevre militare pe teritoriile altor state, interzicerea creării de noi baze militare și a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine ; lichidarea bazelor mili­tare străine, retragerea trupelor în interiorul granițelor naționale ; crearea de zone denuclearizate în diferite părți ale lumii ; desfiin­țarea blocurilor militare ș.a. Părțile sprijină convocarea u­­nei conferințe generale de dezar­mare cu participarea tuturor sta­telor lumii. Cei doi președinți au subliniat că progresul economic al țărilor în curs de dezvoltare, reducerea și eliminarea decalajelor dintre acestea și țările dezvoltate con­stituie o cerință esențială a pă­cii și progresului general. Partea iugoslavă a informat partea română despre rezultatele întîlnirii de la Lima a grupului celor 77 de țări, la care au fost examinate problemele dezvoltă­rii. Ambele părți au relevat im­portanța celei de-a III-a Confe­rințe a Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare — UNCTAD. România, care este ea însăși în curs de dezvoltare, subliniază ne­cesitatea adîncirii colaborării în­tre statele în curs de dezvoltare, intensificarea eforturilor fiecăreia dintre ele pe calea propășirii e­­conomice, precum și a unirii aces­tor eforturi cu sprijinul pe care trebuie să-l dea țările avansate din punct de vedere economic. Cele două părți au subliniat și cu acest prilej rolul deosebit ce revine Organizației Națiunilor U­­nite ca instrument important și necesar al colaborării internațio­nale, păcii și securității în lume. Ele au apreciat pozitiv rezulta­tele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. și, în primul rînd, repunerea Repu­blicii Populare Chineze în drep­turile sale legitime la O.N.U., ca singurul reprezentant legal al în­tregului popor chinez, pentru ca­re România și Iugoslavia s-au pronunțat cu fermitate și care are­­­ însemnătate istorică și con­stituie o expresie a tendințelor pozitive care se afirmă în viața internațională contemporană. In același timp, ele consideră că este necesară realizarea deplinei universalități a O.N.U. prin pri­mirea celor două state germane, R.D.G. și R.F.G., precum și a al­tor state care încă nu sunt mem­bre ale organizației și îndeplinesc condițiile prevăzute prin Carta O.N.U. O condiție fundamentală pentru ca O.N.U. să-și poată în­deplini cu succes misiunea care îi revine o constituie participarea activă a tuturor statelor membre la soluționarea problemelor vie­ții internaționale. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au convenit ca guvernele celor două țări să se consulte în mod regulat asu­pra problemelor internaționale și de interes comun. III Secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și președintele Uniu­nii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, au efectuat un schimb de păreri privind relațiile dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iu­goslavia. Dînd o înaltă apreciere dezvoltării rodnice a colaborării tovărășești, a prieteniei și solida­rității dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia — factor hotărîtor al dezvoltării trainice a relațiilor multilaterale dintre cele două țări — ei au subliniat hotărîrea celor două partide de a proceda și în viitor, în spiritul prieteniei și respectului reciproc, la schim­buri de păreri, la studierea reci­procă a experienței în construc­ția socialistă și perfecționarea relațiilor sociale socialiste, pre­cum și pentru stimularea dezvol­tării în continuare a colaborării dintre organizațiile de partid lo­cale, institutele științifice și alte­le. In numele Partidului Comunist Român și, respectiv, al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, se­cretarul general al Partidului Comunist Român și președintele Uniunii Comuniștilor din Iugosla­via s-au pronunțat și cu acest prilej pentru dezvoltarea și pro­movarea în continuare a relații­lor cu toate partidele comuniste și muncitorești, pe baza princi­piilor independenței și colaborării egale în drepturi, respectului și încrederii reciproce, solidarității internaționale, neamestecului treburile interne ale altora și în dreptului fiecărui partid de a-și a elabora de sine stătător și în mod creator, pe baza marxism-leninis­­mului, politica sa internă și ex­ternă, în conformitate cu condi­țiile din propria țară. Ei își ex­primă convingerea că pe aceste baze este posibilă dezvoltarea u­­nei colaborări fructuoase și edi­ficarea unității partidelor comu­niste și muncitorești egale în drepturi, ceea ce ar constitui o puternică contribuție la întărirea socialismului ca proces mondial. Ei au subliniat rolul pe care îl au în zilele noastre clasa mun­citoare, masele largi, popoarele de pe toate continentele în lup­ta pentru progres și democrație, pentru independență națională și dezvoltare economică, socială, progresistă, precum și însemnăta­tea participării acestora la solu­ționarea problemelor de bază ale vieții internaționale. Partidul Comunist Român Uniunea Comuniștilor din Iugos­­a­lavia își reafirmă convingerea privind necesitatea dezvoltării u­­nei colaborări pe bază de egali­tate în drepturi cu partidele și mișcările revoluționare, socialiste, democratice, de eliberare, cu toa­te forțele antiimperialiste. Cele două partide își exprimă spriji­nul și deplina lor solidaritate cu aceste forțe și salută succesele și victoriile lor în lupta împotri­va imperialismului, colonialismu­lui, a tuturor formelor de domi­nație străină, pentru libertate, pa­ce, democrație și progres social. ★ Evidențiind cu satisfacție bi­lanțul bogat al rezultatelor obți­­nute în dezvoltarea relațiilor ro­­mâno-iugoslave și apreciind po­zitiv consultările și schimburile de informații și de păreri între reprezentanții conducerilor de partid și de stat, președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au convenit ca partidele, gu­vernele și toți ceilalți factori co­respunzători din cele două țări să acționeze în continuare cu ho­­tărîre pentru întărirea prieteniei și colaborării multilaterale româ­­no-iugoslave, în interesul popoare­lor român și iugoslave, al cauzei socialismului și păcii. Timișoara, 24 noiembrie 1971 » i i Peisaj citadin. Foto : P. POPA Pag. a 3-a Corul „Gavriil Musicescu“­­ la Galați Continuînd acțiunile culturale organizate de cadrele didactice ale li­ceului pedagogic din Galați, corul „Gavriil Musicescu" al filarmo­nicii de stat „Moldova“ din Iași care se află in turneu prin țară, a sus­ținut recent un concert In sala de spectacole a liceului. Primiți într-o atmos­feră sărbătorească, co­riștii ieșeni sub condu­cerea cunoscuților diri­jori Ion Pavalache și Victor Gh. Dumănescu, au interpretat piese de mare popularitate din literatura muzicală ro­mânească și universală, dintre care au plăcut în mod deosebit „Pe sub deal, pe sub pădure“ de Achim Stoia, „Dor doru­­le“ și „Stăncuța" de Ga­vriil Musicescu, „Sara pe deal“ de Vasile­povici, „Canzoneta Po­­na­politană“ de P.I. Ceai­­kovski. ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Investițiile - factor important al dezvoltării (Urmare din pag. 1) impresionant de obiective indus­triale și social-culturale care au făcut posibilă obținerea unui înalt ritm de creștere economică. Totuși, nu pot fi trecute cu ve­derea lipsurile care au condus în unele cazuri la nerespectarea ter­menelor planificate de punere în funcțiune sau la ocazionarea u­­nor cheltuieli suplimentare și im­plicit la diminuarea eficienței in­vestițiilor respective. Dacă a­­mintim aceste lucruri o facem pentru că ridicarea continuă a e­­ficienței activității economice în toate unitățile din județul Galați, impune printre altele, perfecțio­narea activității de investiții­­construcții, avînd în vedere că sarcinile de creștere a producției și a productivității muncii pot fi realizate, în primul rînd, prin respectarea riguroasă a termene­lor de intrare în funcțiune a noi­lor capacități. In acest scop, trebuie acordată o atenție sporită pregătirii in­vestițiilor, organizării și desfă­șurării execuției pentru realizarea în cel mai scurt timp de la in­trarea în producție a parametrilor tehnico-economici proiectați. Este bine cunoscut faptul că, pornind de la amploarea progra­mului de investiții din actualul cincinal și de la rolul și impor­tanța deosebită pe care le au in­vestițiile în dezvoltarea economi­­co-socială a țării, conducerea parti­dului a acordat și acordă o atenție permanentă îmbunătățirii continue a organizării, planificării și execu­ției investițiilor. Pe această linie economică se înscrie și recentul program de măsuri — aprobat de Secretaria­tul C.C. al P.C.R. — care se refe­ră la îmbunătățirea execuției lu­crărilor de construcții-montaj, creșterea gradului de mecanizare, utilizarea forței de muncă și în­tărirea ordinei pe șantierele de construcții. Deosebit de importante sunt și măsurile cuprinse în legea prin care a fost adoptat planul cinci­nal de dezvoltare economico-so­­cială în perioada 1971—1975 care vizează, de asemenea, perfecțio­narea activității de investiții­­construcții. Reușita acestor măsuri va fi dată desigur de modul în care cei chemați să se aplice — titu­larii și beneficiarii de investiții, proiectanții, constructorii și fur­nizorii de utilaje — vor acționa pentru aplicarea lor în practică. De aceea consider necesar ca imperativele economice ce se desprind din măsurile amintite să fie înscrise în toate programele de perfecționare a pregătirii pro­fesionale a lucrătorilor din con­strucții și proiectare și să fie dezbătute cu tot simțul de răs­pundere, pentru însușirea lor te­meinică, însuflețiți de mărețele perspec­tive pe care le deschide actualul cincinal, lucrătorii din sistemul bancar nu vor precupeți nici un efort pentru a-și aduce o contri­buție sporită la înfăptuirea cu succes a sarcinilor menite să a­­sigure cheltuirea cu maximum de eficiență a fiecărui leu investit. Anul acesta, școala românească a fost che­mată să realizeze o ra­dicală cotitură, menită să accelereze procesul de perfecționare a în­­vățămîntului de cultură generală, de racordare mai strînsă a acestuia la cerințele de azi și de mîine ale noii societăți. „Dorim a sublinia to­varășul Nicolae Ceaușescu — ca tinere­tul, copiii noștri să crească în spirit comu­nist, să devină revoluți­onari, luptători devotați pentru socialism, apără­tori de nădejde ai cuce­ririlor socialiste și co­muniste, ai patriei socia­liste“. Un proces, pe cît de profund pe atît de vast, a fost pus în aplicare în rețeaua învățămîntului de cultură generală, în­că de la începutul nou­lui an școlar. Este vor­ba de noul sistem de pregătire tehnico - apli­cativă a elevilor în ca­drul atelierului - școală, unde perfecționarea s-a văzut a fi extrem de necesară. Lucrurile nu vizează însă numai depășirea u­­nor indici cantitativi, ci și îmbunătățiri de ordin calitativ. Profilul mo­ral ce se alcătuiește din asemenea atitudini poar­tă pecetea unei sinteze superioare adînc semni­ficative pentru climatul etic al întregii noastre existențe. Am avut prilejul să văd, în aceste zile unul din acele locuri unde e­­levii transpun în fapte grăitoare măsurile luate de politica școlară Partidului Comunist Ro­­­mân. Este vorba de Școala generală nr. 26 din Galați, un edificiu cu vechi tradiții gospo­dărești, unde lucrările realizate în atelierele - școală au confirmat în­că de la început price­perea și pasiunea mici­lor meșteri. — Suntem­ pe deplin mulțumiți de rezultatele obținute pînă în pre­zent de elevii școlii noastre în cadrul orelor de practică, ne spunea deunăzi într-o discuție, tovarășul director Victor Lupu. Intr-adevăr­ caracteristicile apreciind tehnice și calitatea execuțiilor, obiectele realizate primi, fără șovăire, pot a­­devărate „certificate de calitate“. Să argumentăm însă afirmația, transcriind succint modul de lucru și profilul unuia din a­­telierele acestei școli. Patronat de Oficiul P.T.T. Galați, atelierul de „radio-tehnica și te­lecomunicații" frecven­tat de elevii claselor a IX-a și a X-a, relevă no­bila idee a organizatori­lor de a stimula în con­știința elevului pasiunea pentru tehnica aparate­lor de radio și teleco­municații. încă din anul prece­dent se ajunsese să se construiască diverse a­­parate didactice și pes­te 30 aparate de radio. Dotați cu uneltele nece­sare, elevii au sub îndrumarea și reușit, su­pravegherea competentă a maistrului Alexandru Burcea, să obțină un u­­riaș bagaj de cunoștințe practice. Evident că, pa­ralel cu activitatea prac­tică se studiază și prin­cipiile care stau la baza funcționării unor aseme­nea aparate. Desigur că succesele relatate n-au fost lesne de obținut, atît elevii cît și cadrele didactice, știu că ele constituie doar o punte către al­te dimensiuni superioa­re. Păstrînd o strînsă le­gătură de colaborare cu Oficiul P.T.T., atelierul a fost solicitat anul a­­cesta să repare 80 de te­lefoane scoase din uz. Dimensiunile răspun­derii unei astfel de lu­crări sînt fără îndoială destul de majore ne-am gîndi numai dacă la faptul că o bună parte din telefoanele reparate vor fi valorificate. Participarea elevilor la îndeplinirea planului de producție va consti­tui o puternică legătură cu viitoarea muncă de producție din uzină. De aceea, predarea cul­turii tehnice și activita­tea tehnică productivă în școlile generale, tre­buie privită ca o nece­sitate stringentă, atît de direcțiunea școlii cît și de întreprinderea tute­In felul acesta o par­te din elevi, după ter­minarea școlii generale, stăpînind suficiente cu­noștințe și deprinderi practice, vor putea ușor recrutați de între­pi­prinderea ce i-a tutelat, ajungîndu-se astfel la un mod mai eficace ca proaspătul absolvent să poată deveni imediat u­­til societății. Desigur că ar mai fi multe lucruri de discu­tat privitoare la munca productivă a elevului în atelierul - școală. Dar ne oprim deocamdată a­­ici, nu înainte de a con­semna și faptul că mai sunt unele școli care nu au reușit să se racorde­ze suficient la noul sis­tem de predare a cul­turii practice - producti­ve. Nu e cazul să dăm rețete. Considerăm însă că rîndurile de față vor avea ecou și în rîndul unor întreprinderi, în­­cît conducerile lor să aibă ceva de spus mult ca pînă acum, mai in sensul colaborării... V. CABURGAN TREPTELE FORMATIVE ALE ȘCOLIIlară.­­ NIMICA — cea mai nobilă disciplină k

Next