Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)
1971-11-26 / nr. 8382
Nr. 8382 VIAȚA NOUĂ COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarășului Iosip Broz Tito în Republica Socialistă România (Urmare din pag. 1) funcție, încheierea Convenției privind înființarea Consorțiului bancar româno-iugoslav, precum și colaborarea tehnico-științifică, conferă stabilitate relațiilor economice și creează condiții favorabile pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-și marea satisfacție pentru faptul că lucrările de construire în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier au intrat în faza finală, cei doi președinți au dat o înaltă apreciere activității muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor români și iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv— exemplu al cooperării cu succes și al bunei vecinătăți — care are o mare însemnătate pentru economiile naționale ale celor două țări și prin care s-au îmbunătățit radical condițiile de navigație în acest sector al Dunării. Subliniind importanța acestui obiectiv, președinții au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzută pentru primăvara anului 1972. Ei apreciază favorabil continuarea activității organelor și organizațiilor interesate ale celor două țări în legătură cu folosirea complexă pe mai departe a potențialului hidroenergetic comun al Dunării. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obținute pînă în prezent, au subliniat că există încă posibilități nefolosite pentru intensificarea, îmbogățirea și diversificarea colaborării românoiugoslave. Ei au evidențiat în mod deosebit importanța promovării în continuare a relațiilor economice și au relevat necesitatea ca guvernele celor două țări. Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, întreprinderile și organizațiile economice — a căror activitate de pînă în prezent în acest domeniu a primit o înaltă apreciere — să exploreze noi posibilități de lărgire a colaborării economice, științifice și tehnice, îndeosebi cooperarea în producție și specializarea în astfel de domenii, cum sunt: petrochimia, construcțiile de mașini, electronica, automatica, lărgirea bazei de materii prime și altele. Cei doi președinți au evidențiat, de asemenea, necesitatea ca, prin dezvoltarea și intensificarea contactelor și colaborării dintre instituțiile și organizațiile științifice, tehnice și culturale, dintre organele de presă și alte mijloace de informare în masă și prin întărirea legăturilor directe dintre acestea, să se aprofundeze cunoașterea reciprocă a valorilor spirituale și a altor realizări ale popoarelor celor două țări. Totodată, ei au indicat să se întreprindă noi măsuri pentru intensificarea relațiilor în zona de frontieră, acordînd o atenție deosebită colaborării pentru amenajarea și exploatarea turistică a regiunii Porților de Fier. In cursul schimbului de păreri privind situația internațională actuală s-au evidențiat și cu acest prilej identitatea sau marea apropiere a pozițiilor și punctelor de vedere ale celor două privind problemele esențiale părți ale relațiilor internaționale. S-a constatat, de asemenea, caracterul actual al pozițiilor și aprecierilor fundamentale cuprinse în comunicatul comun, publicat cu prilejul întîlnirii celor doi președinți de la Brdo Kranj. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au reafirmat hotărîrea Republicii Socialiste România și a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a dezvolta, pe baza principiilor independenței, suveranității, egalității în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne și respectului mutual, relații de prietenie și colaborare multilaterală cu toate țările socialiste, cu celelalte state ale lumii, indiferent de orînduirea lor socială, de a-și aduce și în viitor contribuția la apărarea și întărirea păcii, la soluționarea pașnică problemelor internaționale, la consolidarea destinderii și înțelegerii între state. Cele două părți apreciază cu satisfacție că în situația internațională actuală se afirmă tot mai puternic forțele democrației și păcii, socialismului, năzuințele popoarelor și țărilor pentru păstrarea și întărirea independenței naționale, pentru reducerea decalajului între țările în curs de dezvoltare și cele dezvoltate, pentru înțelegere și colaborare internațională bazată pe egalitate în drepturi, lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, politicii de agresiune, de dominație și amestec în treburile interne ale altor state. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito constată că în ultima perioadă s-au intensificat contactele directe și schimburile de vederi dintre șefii de state și guverne din diverse țări, ceea ce reprezintă o contribuție la promovarea destinderii și la normalizarea raporturilor internaționale și deschide posibilități pentru soluționarea pașnică a problemelor internaționale actuale, pentru dezvoltarea continuă a colaborării între state. Ei și-au exprimat convingerea că soluționarea problemelor actuale din lume reclamă participarea activă a tuturor țărilor mari, mijlocii și mici, ceea ce constituie calea eficace pentru asigurarea și întărirea păcii, promovarea Colaborării internaționale și apărarea intereselor legitime ale tuturor popoarelor. Cei doi președinți au subliniat cu satisfacție că procesul de destindere, colaborare și înțelegere între statele europene, la care Republica Socialstă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia aduc o contribuție activă, înregistrează progrese continui. Ei consideră că recunoașterea caracterului definitiv al granițelor și inviolabilitatea acestora, precum și respectarea integrității teritoriale a tuturor țărilor europene reprezintă premisa indispensabilă a acestui proces. Cele două părți și-au exprimat convingerea că ratificarea apropiată a acordurilor dintre U.R.S.S. și R.F.G., dintre R. P. Polonă și R.F.G. ar influența favorabil evoluția pozitivă a situației din Europa. La aceasta contribuie acordul realizat asupra Berlinului occidental, tratativele dintre R.D.G. și R.F.G., precum și tratativele dintre R.S.C. și R.F.G. Ele acordă, de asemenea, importanță normalizării relațiilor dintre cele două state germane, participării lor cu drepturi depline la viața internațională și în organizațiile internaționale. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito consideră că s-au creat condițiile pentru pregătiri mai intense în vederea convocării Conferinței pentru securitate și colaborare europeană la care să participe cu drepturi egale — în toate fazele de pregătire și desfășurare — toate țările europene, precum și S.U.A. și Canada. Cele două părți sînt de acord că ar trebui să se treacă cu mai curînd și fără condiții la consultări multilaterale la Helsinki, pentru examinarea problemelor concrete în legătură cu convocarea Conferinței, convinse că această conferință va contribui la edificarea unui sistem de securitate europeană care să garanteze în mod eficace pacea, independența și suveranitatea tuturor statelor europene și colaborarea pe bază de egalitate în drepturi. Pornind de la convingerea că pacea și stabilitatea în Europa sînt indivizibile, salutînd și sprijinind tendințele pozitive actuale de dezvoltare a raporturilor în Balcani, cele două părți consideră că întărirea în continuare a colaborării egale în drepturi bilaterale și multilaterale, la nivel guvernamental și neguvernamental al înțelegerii, încrederii și respectului reciproc între toate statele din Balcani — la care România și Iugoslavia, prin activitatea și politica lor iubitoare de pace, își aduc contribuția — ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive actuale de pe continent, la stabilirea și stabilizarea relațiilor, a prieteniei, bunei vecinătăți și colaborării în Balcani, la transformarea acestei regiuni într-o zonă fără arme nucleare. Cele două părți și-au reafirmat deplina solidaritate și sprijinul activ față de lupta eroică a poporului vietnamez și a celorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii americane. Ele consideră că, pentru a se pune capăt războiului din Indochina, este necesară retragerea neîntîrziată a tuturor trupelor S.U.A. și aliaților lor de pe teritoriul Vietnamului de sud, Laosului și Cambodgiei, ceea ce va crea condiții pentru o soluție politică în conformitate cu interesele și voința popoarelor vietnamez, laoțian și khmer. Părțile susțin ferm propunerile în șapte puncte ale Guvernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, convinse că ele reprezintă o bază reală pentru găsirea unei soluții pașnice echitabile. Exprimîndu-și îngrijorarea în legătură cu continuarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părți consideră că rezoluția Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 constituie o bază reală pentru reglementarea politică a conflictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instaura o pace durabilă în Orientul Apropiat este necesar să fie soluționată problema palestiniană, în conformitate cu dorințele și năzuințele naționale ale populației palestiniene. Cele două părți constată cu îngrijorare că încordarea relațiilor dintre India și Pakistan, inclusiv problema refugiaților, reprezintă o sursă de pericol pentru pace. Ele își exprimă speranța că va fi găsită o soluție pașnică de natură să ducă la normalizarea relațiilor în această zonă, în interesul păcii. A fost relevat rolul țărilor nealiniate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forță a luptei pentru independență, eliberare națională, propășire economică a țărilor în curs de dezvoltare, pentru promovarea unor relații de egalitate între state și însănătoșirea atmosferei internaționale, pentru progres social, pace și colaborare între popoare. In cursul convorbirilor, președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au subliniat din nou că înfăptuirea dezarmării generale și totale, atît nucleare cu convenționale, rămîne în continuși are o sarcină deosebit de importantă și acută în fața comunității internaționale și că rezultatele de pînă acum ale negocierilor de dezarmare, deși au fost încheiate unele acorduri internaționale în acest domeniu care au fost apreciate pozitiv, nu răspund așteptării popoarelor, cu atît mai mult cu cît se continuă cursa înarmărilor, inclusiv experiențele nucleare subterane. Ei consideră că singura pentru eliminarea primejdiei cale unui război nuclear nimicitor este interzicerea folosirii armelor atomice, încetarea producției și lichidarea totală a stocurilor existente, cărora trebuie să li se acorde o importanță prioritară. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru interzicerea totală a armelor bacteriologice și chimice, a tuturor mijloacelor de distrugere în masă. Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunță pentru înfăptuirea unor măsuri practice parțiale de dezarmare, cum sunt: înghețarea și reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor; renunțarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriile altor state, interzicerea creării de noi baze militare și a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine ; lichidarea bazelor militare străine, retragerea trupelor în interiorul granițelor naționale ; crearea de zone denuclearizate în diferite părți ale lumii ; desființarea blocurilor militare ș.a. Părțile sprijină convocarea unei conferințe generale de dezarmare cu participarea tuturor statelor lumii. Cei doi președinți au subliniat că progresul economic al țărilor în curs de dezvoltare, reducerea și eliminarea decalajelor dintre acestea și țările dezvoltate constituie o cerință esențială a păcii și progresului general. Partea iugoslavă a informat partea română despre rezultatele întîlnirii de la Lima a grupului celor 77 de țări, la care au fost examinate problemele dezvoltării. Ambele părți au relevat importanța celei de-a III-a Conferințe a Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare — UNCTAD. România, care este ea însăși în curs de dezvoltare, subliniază necesitatea adîncirii colaborării între statele în curs de dezvoltare, intensificarea eforturilor fiecăreia dintre ele pe calea propășirii economice, precum și a unirii acestor eforturi cu sprijinul pe care trebuie să-l dea țările avansate din punct de vedere economic. Cele două părți au subliniat și cu acest prilej rolul deosebit ce revine Organizației Națiunilor Unite ca instrument important și necesar al colaborării internaționale, păcii și securității în lume. Ele au apreciat pozitiv rezultatele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. și, în primul rînd, repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale legitime la O.N.U., ca singurul reprezentant legal al întregului popor chinez, pentru care România și Iugoslavia s-au pronunțat cu fermitate și care are însemnătate istorică și constituie o expresie a tendințelor pozitive care se afirmă în viața internațională contemporană. In același timp, ele consideră că este necesară realizarea deplinei universalități a O.N.U. prin primirea celor două state germane, R.D.G. și R.F.G., precum și a altor state care încă nu sunt membre ale organizației și îndeplinesc condițiile prevăzute prin Carta O.N.U. O condiție fundamentală pentru ca O.N.U. să-și poată îndeplini cu succes misiunea care îi revine o constituie participarea activă a tuturor statelor membre la soluționarea problemelor vieții internaționale. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au convenit ca guvernele celor două țări să se consulte în mod regulat asupra problemelor internaționale și de interes comun. III Secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, au efectuat un schimb de păreri privind relațiile dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia. Dînd o înaltă apreciere dezvoltării rodnice a colaborării tovărășești, a prieteniei și solidarității dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia — factor hotărîtor al dezvoltării trainice a relațiilor multilaterale dintre cele două țări — ei au subliniat hotărîrea celor două partide de a proceda și în viitor, în spiritul prieteniei și respectului reciproc, la schimburi de păreri, la studierea reciprocă a experienței în construcția socialistă și perfecționarea relațiilor sociale socialiste, precum și pentru stimularea dezvoltării în continuare a colaborării dintre organizațiile de partid locale, institutele științifice și altele. In numele Partidului Comunist Român și, respectiv, al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, secretarul general al Partidului Comunist Român și președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia s-au pronunțat și cu acest prilej pentru dezvoltarea și promovarea în continuare a relațiilor cu toate partidele comuniste și muncitorești, pe baza principiilor independenței și colaborării egale în drepturi, respectului și încrederii reciproce, solidarității internaționale, neamestecului treburile interne ale altora și în dreptului fiecărui partid de a-și a elabora de sine stătător și în mod creator, pe baza marxism-leninismului, politica sa internă și externă, în conformitate cu condițiile din propria țară. Ei își exprimă convingerea că pe aceste baze este posibilă dezvoltarea unei colaborări fructuoase și edificarea unității partidelor comuniste și muncitorești egale în drepturi, ceea ce ar constitui o puternică contribuție la întărirea socialismului ca proces mondial. Ei au subliniat rolul pe care îl au în zilele noastre clasa muncitoare, masele largi, popoarele de pe toate continentele în lupta pentru progres și democrație, pentru independență națională și dezvoltare economică, socială, progresistă, precum și însemnătatea participării acestora la soluționarea problemelor de bază ale vieții internaționale. Partidul Comunist Român Uniunea Comuniștilor din Iugosalavia își reafirmă convingerea privind necesitatea dezvoltării unei colaborări pe bază de egalitate în drepturi cu partidele și mișcările revoluționare, socialiste, democratice, de eliberare, cu toate forțele antiimperialiste. Cele două partide își exprimă sprijinul și deplina lor solidaritate cu aceste forțe și salută succesele și victoriile lor în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, a tuturor formelor de dominație străină, pentru libertate, pace, democrație și progres social. ★ Evidențiind cu satisfacție bilanțul bogat al rezultatelor obținute în dezvoltarea relațiilor româno-iugoslave și apreciind pozitiv consultările și schimburile de informații și de păreri între reprezentanții conducerilor de partid și de stat, președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au convenit ca partidele, guvernele și toți ceilalți factori corespunzători din cele două țări să acționeze în continuare cu hotărîre pentru întărirea prieteniei și colaborării multilaterale româno-iugoslave, în interesul popoarelor român și iugoslave, al cauzei socialismului și păcii. Timișoara, 24 noiembrie 1971 » i i Peisaj citadin. Foto : P. POPA Pag. a 3-a Corul „Gavriil Musicescu“ la Galați Continuînd acțiunile culturale organizate de cadrele didactice ale liceului pedagogic din Galați, corul „Gavriil Musicescu" al filarmonicii de stat „Moldova“ din Iași care se află in turneu prin țară, a susținut recent un concert In sala de spectacole a liceului. Primiți într-o atmosferă sărbătorească, coriștii ieșeni sub conducerea cunoscuților dirijori Ion Pavalache și Victor Gh. Dumănescu, au interpretat piese de mare popularitate din literatura muzicală românească și universală, dintre care au plăcut în mod deosebit „Pe sub deal, pe sub pădure“ de Achim Stoia, „Dor dorule“ și „Stăncuța" de Gavriil Musicescu, „Sara pe deal“ de Vasilepovici, „Canzoneta Ponapolitană“ de P.I. Ceaikovski. ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Investițiile - factor important al dezvoltării (Urmare din pag. 1) impresionant de obiective industriale și social-culturale care au făcut posibilă obținerea unui înalt ritm de creștere economică. Totuși, nu pot fi trecute cu vederea lipsurile care au condus în unele cazuri la nerespectarea termenelor planificate de punere în funcțiune sau la ocazionarea unor cheltuieli suplimentare și implicit la diminuarea eficienței investițiilor respective. Dacă amintim aceste lucruri o facem pentru că ridicarea continuă a eficienței activității economice în toate unitățile din județul Galați, impune printre altele, perfecționarea activității de investițiiconstrucții, avînd în vedere că sarcinile de creștere a producției și a productivității muncii pot fi realizate, în primul rînd, prin respectarea riguroasă a termenelor de intrare în funcțiune a noilor capacități. In acest scop, trebuie acordată o atenție sporită pregătirii investițiilor, organizării și desfășurării execuției pentru realizarea în cel mai scurt timp de la intrarea în producție a parametrilor tehnico-economici proiectați. Este bine cunoscut faptul că, pornind de la amploarea programului de investiții din actualul cincinal și de la rolul și importanța deosebită pe care le au investițiile în dezvoltarea economico-socială a țării, conducerea partidului a acordat și acordă o atenție permanentă îmbunătățirii continue a organizării, planificării și execuției investițiilor. Pe această linie economică se înscrie și recentul program de măsuri — aprobat de Secretariatul C.C. al P.C.R. — care se referă la îmbunătățirea execuției lucrărilor de construcții-montaj, creșterea gradului de mecanizare, utilizarea forței de muncă și întărirea ordinei pe șantierele de construcții. Deosebit de importante sunt și măsurile cuprinse în legea prin care a fost adoptat planul cincinal de dezvoltare economico-socială în perioada 1971—1975 care vizează, de asemenea, perfecționarea activității de investițiiconstrucții. Reușita acestor măsuri va fi dată desigur de modul în care cei chemați să se aplice — titularii și beneficiarii de investiții, proiectanții, constructorii și furnizorii de utilaje — vor acționa pentru aplicarea lor în practică. De aceea consider necesar ca imperativele economice ce se desprind din măsurile amintite să fie înscrise în toate programele de perfecționare a pregătirii profesionale a lucrătorilor din construcții și proiectare și să fie dezbătute cu tot simțul de răspundere, pentru însușirea lor temeinică, însuflețiți de mărețele perspective pe care le deschide actualul cincinal, lucrătorii din sistemul bancar nu vor precupeți nici un efort pentru a-și aduce o contribuție sporită la înfăptuirea cu succes a sarcinilor menite să asigure cheltuirea cu maximum de eficiență a fiecărui leu investit. Anul acesta, școala românească a fost chemată să realizeze o radicală cotitură, menită să accelereze procesul de perfecționare a învățămîntului de cultură generală, de racordare mai strînsă a acestuia la cerințele de azi și de mîine ale noii societăți. „Dorim a sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — ca tineretul, copiii noștri să crească în spirit comunist, să devină revoluționari, luptători devotați pentru socialism, apărători de nădejde ai cuceririlor socialiste și comuniste, ai patriei socialiste“. Un proces, pe cît de profund pe atît de vast, a fost pus în aplicare în rețeaua învățămîntului de cultură generală, încă de la începutul noului an școlar. Este vorba de noul sistem de pregătire tehnico - aplicativă a elevilor în cadrul atelierului - școală, unde perfecționarea s-a văzut a fi extrem de necesară. Lucrurile nu vizează însă numai depășirea unor indici cantitativi, ci și îmbunătățiri de ordin calitativ. Profilul moral ce se alcătuiește din asemenea atitudini poartă pecetea unei sinteze superioare adînc semnificative pentru climatul etic al întregii noastre existențe. Am avut prilejul să văd, în aceste zile unul din acele locuri unde elevii transpun în fapte grăitoare măsurile luate de politica școlară Partidului Comunist Român. Este vorba de Școala generală nr. 26 din Galați, un edificiu cu vechi tradiții gospodărești, unde lucrările realizate în atelierele - școală au confirmat încă de la început priceperea și pasiunea micilor meșteri. — Suntem pe deplin mulțumiți de rezultatele obținute pînă în prezent de elevii școlii noastre în cadrul orelor de practică, ne spunea deunăzi într-o discuție, tovarășul director Victor Lupu. Intr-adevăr caracteristicile apreciind tehnice și calitatea execuțiilor, obiectele realizate primi, fără șovăire, pot adevărate „certificate de calitate“. Să argumentăm însă afirmația, transcriind succint modul de lucru și profilul unuia din atelierele acestei școli. Patronat de Oficiul P.T.T. Galați, atelierul de „radio-tehnica și telecomunicații" frecventat de elevii claselor a IX-a și a X-a, relevă nobila idee a organizatorilor de a stimula în conștiința elevului pasiunea pentru tehnica aparatelor de radio și telecomunicații. încă din anul precedent se ajunsese să se construiască diverse aparate didactice și peste 30 aparate de radio. Dotați cu uneltele necesare, elevii au sub îndrumarea și reușit, supravegherea competentă a maistrului Alexandru Burcea, să obțină un uriaș bagaj de cunoștințe practice. Evident că, paralel cu activitatea practică se studiază și principiile care stau la baza funcționării unor asemenea aparate. Desigur că succesele relatate n-au fost lesne de obținut, atît elevii cît și cadrele didactice, știu că ele constituie doar o punte către alte dimensiuni superioare. Păstrînd o strînsă legătură de colaborare cu Oficiul P.T.T., atelierul a fost solicitat anul acesta să repare 80 de telefoane scoase din uz. Dimensiunile răspunderii unei astfel de lucrări sînt fără îndoială destul de majore ne-am gîndi numai dacă la faptul că o bună parte din telefoanele reparate vor fi valorificate. Participarea elevilor la îndeplinirea planului de producție va constitui o puternică legătură cu viitoarea muncă de producție din uzină. De aceea, predarea culturii tehnice și activitatea tehnică productivă în școlile generale, trebuie privită ca o necesitate stringentă, atît de direcțiunea școlii cît și de întreprinderea tuteIn felul acesta o parte din elevi, după terminarea școlii generale, stăpînind suficiente cunoștințe și deprinderi practice, vor putea ușor recrutați de întrepiprinderea ce i-a tutelat, ajungîndu-se astfel la un mod mai eficace ca proaspătul absolvent să poată deveni imediat util societății. Desigur că ar mai fi multe lucruri de discutat privitoare la munca productivă a elevului în atelierul - școală. Dar ne oprim deocamdată aici, nu înainte de a consemna și faptul că mai sunt unele școli care nu au reușit să se racordeze suficient la noul sistem de predare a culturii practice - productive. Nu e cazul să dăm rețete. Considerăm însă că rîndurile de față vor avea ecou și în rîndul unor întreprinderi, încît conducerile lor să aibă ceva de spus mult ca pînă acum, mai in sensul colaborării... V. CABURGAN TREPTELE FORMATIVE ALE ȘCOLIIlară. NIMICA — cea mai nobilă disciplină k