Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)

1971-10-27 / nr. 8356

y. V' 4 Nr. 8356 „CEL MAI ORGANIZAT ȘI EFICIENT LOC DE MUNCĂ“ A existat o perioadă când, pe șantierele Întreprinderii noastre, se semnalau unele neajunsuri pe linia organizării punctelor de lu­cru, a utilizării forței de muncă și utilajelor. In gospodărirea și folosirea materialelor de strucții. Deoarece ele afectau con­in mod serios realizarea sarcinilor de plan, conducerea întreprinde­rii a fost obligată să intervină cu măsuri tehnico-organizatorice, ca­re să determine instaurarea unei mai stricte ordine și discipline pe șantiere. In ultimă instanță insă, facto­rul asupra căruia trebuia să se acționeze era omul, cel chemat să nind aplice măsurile stabilite. Pot­de la acest adevăr, la in­dicația comitetului de partid pe Întreprindere, comitetul sindicatu­­lului nostru, in colaborare cu co­mitetul U.T.C. și comitetul de di­recție, a hotărit să inițieze o Întrecere Intre formațiile de lu­cru Intitulată generic: „Pentru cel mai organizat și eficient loc de muncă“. In urma consultării unor specialiști, a șefilor de e­­chipă și constructorilor fruntași și pentru ca inițiativa să nu fie o acțiune formală, ci să stimuleze capacitatea profesională a oame­nilor, au fost stabilite concrete, care urmează să criterii stabi­lească cîștigătorii întrecerii. Ast­fel, s-a prevăzut să se aibă în vedere: creșterea la maximum a indicelui de folosire a fondului de timp și a gradului de meca­nizare al lucrărilor; extinderea acordului global pe bază de con­­tract-angajament ; organizarea ju­dicioasă a lucrului pe schimburi ; realizarea tuturor lucrărilor de bună calitate ; reducerea consu­murilor specifice de materiale, manoperă și utilaje ; depășirea volumului de producție planifi­cat ; respectarea graficelor fizice de realizare a lucrărilor și scurta­rea termenelor ; prevenirea acci­dentelor de muncă și a îmbolnă­virilor profesionale. Paralel cu acțiunile pe care și le-a asumat conducerea între­prinderii în vederea creării con­dițiilor tehnico-materiale (asigu­rarea aprovizionării ritmice cu materiale, îmbunătățirea asisten­ței tehnice etc), comitetul sindi­catului și comitetul U.T.C. au or­ganizat o largă popularizare a acțiunii prin afișe și panouri la toate locurile de muncă. Temati­ca adunărilor lunare ale grupelor sindicale a fost orientată și ea spre descoperirea și mobilizarea rezervelor existente la locurile de muncă, atât în ce privește or­ganizarea superioară a muncii cît și a sporirii eficienței ei. De asemenea, acțiunile cultu­ral-educative organizate pe locu­rile de muncă au fost îndreptate în direcția popularizării experien­ței pozitive și combaterii tuturor manifestărilor de indisciplină. Pentru obținerea unor rezultate economice din ce în ce mai bune. In contextul acțiunii „pen­tru cel mai organizat și eficient loc de muncă“ atît anul trecut cît și în acest an, criteriile care au stat la baza ei au fost amplifica­te și perfecționate în funcție de situația concretă a fiecărui loc de muncă. De exemplu, pentru predarea la sfîrșitul acestui an a Spitalului de 1 300 paturi in condițiile unei 0 INIȚIATIVA CO MULTIPLE VALENTE calități superioare, s-a introdus suplimentar față de cele 9 crite­rii enunțate întrecerea pe profe­sii și autocontrolul în domeniul calității lucrărilor, fiecare din a­­cestea aplicîndu-se la specificul locului de muncă respectiv. Ase­mănător am procedat pe șantierul Fabricii de nutrețuri concentrate sau la Atelierele de reparații auto și utilaje. Incepînd cu trimestrul III din acest an, pe baza experienței cîș­­tigate la obiectivele mai sus a­­mintite, grupele sindicale și con­ducătorii proceselor de producție au trecut la extinderea și aplica­rea acestor metode la toate punc­tele de lucru din șantierele și secțiile întreprinderii noastre. Pe baza unui studiu și a unei analize efectuate de către biroul comitetului sindicatului și condu­cerea Întreprinderii, asupra mo­dului cum se desfășoară întrece­rea pe profesii și autocontrolul calității lucrărilor la Spitalul de 1 300 de locuri, a reieșit că nu­mai pe perioada iunie-august a.c. 24 de formații de lucru au reali­zat aproape 50 000 ore manoperă economie, in condițiile unei cali­tăți superioare. Demn de remarcat este faptul că la acest important obiectiv so­cial, grupele sindicale Împreună cu conducătorii proceselor de producție au adoptat și rezolvat diverse soluții eficiente in legă­tură cu producția. Dintre soluțiile aplicate în această perioadă a­­mintim: Secționarea placajului de cărămidă cu polizoare de tă­iat travertin. Înlocuirea eșafoda­jului din bile de lemn care urma să fie montat pentru tragerea materialelor de la macara în in­teriorul spitalului pe nivele, cu eșafodaje din țeavă metalică, fapt ce a condus la economisirea a 20 mc de material lemnos etc. Asemenea soluții rezultate din propunerile oamenilor sunt adop­tate și în cadrul formațiilor unde muncesc ca organizatori de gru­pă sindicală tovarășii Samoilă Constantin, Costică Stupu, Valen­tin Ciocan, Ion Bratu și mulți alții. Organizarea unei excursii pen­tru vizitarea Muzeului de istorie a partidului și a Expoziției de bunuri materiale din București, cu cîștigătorii întrecerii pe pro­fesii și a celor care aplică în mod conștient autocontrolul in domeniul calității lucrărilor, cit și larga popularizare a acestora prin fotomontaje, au stîrnit un deosebit Interes in cadrul între­gului colectiv, pentru predarea spitalului in bune condițiuni la sfîrșitul acestui an. Aplicarea și generalizarea ac­țiunii „cel mai organizat și efi­cient loc de muncă", amplificarea și perfecționarea unor criterii concrete specifice fiecărui șan­tier și loc de muncă, a contribuit în mod evident la întronarea unui spirit mai accentuat de dis­ciplină în rîndul constructorilor, la folosirea în mai bună măsură a potențialului material și uman ale șantierelor. Acest lucru se regăsește, de altfel, în bunele re­zultate din anul trecut, când co­lectivului de muncă i s-a acor­dat Diploma de întreprindere e­­vidențiată pe ramura Ministeru­lui Construcțiilor Industriale ; se regăsește, de asemenea, în depă­șirile pe care le-am raportat după 9 luni din acest an. Dată fiind valoarea pe care și-a arătat o acțiunea pînă în pre­zent, comitetul sindicatului și-a propus să o perfecționeze și ge­neralizeze în continuare, în spri­jinul realizării cu succes a mari­lor sarcini ce ne revin în actua­lul cincinal. ION DURA președintele Comitetului sindicatului de la întreprinderea de construcții agrozootehnice Galați cu­r I­e­r editoria D. BOLINTINEANU . Legende istorice. Editura militară. Volumul pune la îndemina ci­titorului o carte cu un puternic conținut patriotic, care reînvie momente înălțătoare din trecutul de luptă al poporului nostru. Fi­gurile unor voievozi ca Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, ale unor căpitani de oas­te ca Preda Buzescu sînt cîntate in versurile pline de muzicalitate ale marelui poet. DAN MANUCA : Scriitori ju­nimiști. Editura Junimea. Prin studiile publicate in acest volum, studii referitoare la: Iancu Alecsandri, Gheorghe Ben­­gescu-Dabija, Samson Bodnăres­­cu, Leon Negruzzi, Vasile Pogor și alții, autorul aduce noi măr­turii despre aportul acestora și a societății „Junimea“ (din care au făcut parte), la îmbogățirea li­teraturii române din a doua ju­mătate a secolului al XIX-lea. AUREL MTHALE: Poartă și drum. Editura Cartea româneas­că. Există la Aurel Mihale o te­mă preferată pentru scris : evo­carea participării armatei noas­tre la cel de al mondial („Cronică doilea război de război", „Fuga", „Primăvara timpurie“ și altele), temă care străbate și nu­velele din acest volum antologic: „O partidă dublă de șah“, „Tre­­cătoarea“, „Fiecare moare cum vrea“, „Pasiunea locotenentului Valache“ și „Poartă și drum“ — care dă și titlul cărții. SARMIZA CRETZIANU ! De pe Valea Motrului. Editura Emi­­nescu. Valea Motrului este aleasă de autoare pentru a istorisi întîm­­plări de altă dată din viața boe­rilor munteni, obiceiurile și mo­ravurile protipendadei de pe a­­cele locuri. Cartea s-a bucurat la prima tipărire (1947) de o bună primire din partea criticilor vre­mii : G. Călinescu, Șerban Cio­­culescu, Perpessicius și Al. Piru. V. MARIN CUCU : Elevul Marcu. Editura Eminescu. Romanul, urmărind destinul unui copil de țăran — Marcu — de la primele clase primare pînă la terminarea cursurilor școlii normale, surprinde satul româ­nesc dintre cele două războaie mondiale cu momentele și eve­nimentele caracteristice, alcătu­ind un tablou sugestiv al anilor 1930—1940. ALFRED DE VIGNY : Cinq — Mars, 2 volume. Editura Miner­va. Colecția „Biblioteca pentru toți". „Cinq — Marș“, sau un com­plot de pe vremea lui Ludovic al XIII-lea, este un roman isto­ric a cărui acțiune — împletire de dragoste, aventură și eroism, cinste și onoare — se petrece in Franța pe vremea lui Richelieu, fiind una din operele în proză dintre cele mai importante ale lui Alfred de Vigny. DIMITRIE ONCIUL . Studii de istorie. Editura Albatros. Co­lecția „Lyceum“. Volumul selectează parte din prelegerile universitare ale ma­relui istoric D. Onciul (1856 — 1923), precum și studii referitoa­re la unele probleme din istoria patriei sau studii asupra unor personalități ale culturii româ­nești. V. GURUIANU Noi produse din material plastic Pentru anul 1972, Coopera­ de flori. In primele luni ale tiva „Danubius" Galați vine în noului an vor fi puse la dis-Intîmpinarea iubitorilor de fiu­­poziția cumpărătorilor aceste moi cu noi produse din mare­ produse (creație a colectivului m­ai plastic. Astfel, la sectorul de muncă de aici­, cum ar fi: din mase plastice ar coopera- aplice de măcieș, floarea exo­tivei, s-au luat din vreme mă­­tică, crizantema chinezească suri­­n vederea asigurării pro- etc. Tot din material plastic ducției, în raport de cerințele se va confecționa și produsul fondului pieții. Aici s-au și e­ — suport de țigări eloxat. E­xecutat matrițele în vederea nele produse au și intrat în producerii noilor sortimente execuție. In fotografie: Interio­rul modernului magazin cu articole de menaj deschis recent In Țigli­­na I. Foto: P. POPA VIAȚA NOUA Pag. a 3-a Imagine din sala cataloagelor a Bibliotecii „V. A. Urechia" Galați. rivițenii se mîndresc cu frumoase realizări ■ pe plan economic și în aceeași măsură cu lucrările edilitare, cele mai multe făcute prin activități patriotice ,prin grija gospoda­rilor comunei. In ultima vre­me, o modernă bază sportivă și un parc al tineretului, cu pistă de dans, pistă pentru popice, scenă în aer liber, au fost create prin contribuția entuziastă a tinerilor. Dar dacă astfel de inițiati­ve rodesc intr-adevăr în viața comunei, lucrurile se schimbă pînă la esență atunci cînd es­te vorba de activitatea desfă­șurată la nivelul căminului cultural, informează Deocamdată — ne tovarășul stantin Olaru, primarul Con­co­munei — activitățile cultural­­artistice din cadrul căminului se fac sporadic, fără să se respecte întru totul planul de muncă. S-au ținut cîteva ex­puneri, dintre care cele mai recente au fost: „Societatea socialistă multilateral dezvol­tată“ și „Educația tineretului în societatea noastră socialis­tă“, s-au organizat cîteva con­sultații, la care lectorii Mir­­cea Lupașcu, Ionel Stan, Ni­­colae Bărăgan, Petru Neamțu, Marian Dimitriu au lămurit anumite probleme de invăță­­mînt și cultură, de știință și agrozootehnie. Există, de a­­semenea, o brigadă artistică de agitație, condusă de tova­rășii profesori Strau­ca Moro­­șan și Lucian Moroșan, numai că textul actual, pe care Îl repetă brigada, nu conține e­­xemple concrete din realiză­rile și lipsurile oamenilor din Grivița, ceea ce face ca rolul educativ al brigăzii să apară diminuat. Iată de ce acest im­portant mijloc educațional a devenit prin „tradiție“ un in­strument pasiv, ineficace, ca­re nu operează în sensul știut și impus de rigorile genului. Un text nu este greu de fă­cut, dacă ne gîndim la resur­sele intelectuale ale comunei și nu este greu de făcut mai ales dacă există o documen­tare temeinică, indispensabilă creației de brigadă. La Grivi­ța ar trebui de altfel să fie revitalizate și alte forme ca­re, folosite in sensul influen­țelor educative, ar conduce la ridicarea nivelului spiritual al comunei. Nu le mai reamintim, de­oarece ele sunt de fapt inse­rate in planul de activități al căminului din Grivița. Sunt cunoscute adică. Realitatea este însăi că nu se apelează la varietatea acestor forme, la i­­deea diversificării conținutu­lui lor. Simpozioanele, con­cursurile gen „Cine știe, cîș­­tigă“, serile de întrebări și răspunsuri, mesele rotunde etc. sînt expediate și tocmai de aceea neconvingătoare. Manifestările artistice, com­portă și ele discuții criti­ce de substanță. Realizările pe plan economic ale comu­nei, ar trebui să conducă la o efervescență spirituală și ar­tistică pe măsură. De ce, de exemplu, frumoasa sală de spectacole a căminului adă­postește numai formații artis­tice din alte localități, bună­oară din Pechea și din Slobo­zia Conachi, iar grivițenii stau intr-o amorțită especta­­tivă ? Tovarășul director al cămi­nului cultural, Mihai Gavrilă, va trebui de urgență să obți­nă colaborarea întregului con­siliu de conducere al căminu­lui, care, la rîndul său se cu­vine să antreneze, din obliga­ție, un număr cît mai mare de cetățeni. Participarea una­nimă la activitățile patriotice, — cum sunt acelea din aceste duminici frumoase de toam­nă, demonstrează că grivițenii sunt oameni entuziaști, recep­tivi, gata să se facă utili ori­când și nu numai la solicita­rea expresă a oficialităților comunei. Ceea ce lipsește este organi­zarea riguroasă a muncii e­­ducaționale, dăruirea activiș­tilor culturali. Am fost asigurați de tova­rășul director al căminului și de către alți factori responsa­bili, că situația precară de a­­cum a activităților cultural­­educative din Grivița se va schimba in bine in viitorul cel mai apropiat. S-a spus a­­cest lucru cu sinceritate și credem intr-adevăr că nu e o simplă promisiune. Așadar rămînem in aștep­tarea unei îmbunătățiri sub­stanțiale pe linia manifestări­lor cultural-artistice de la Grivița considerînd că acest angajament va avea o acope­rire faptică lăudabilă. Indicațiile prețioase din do­cumentele de partid privitoa­re la munca politică și cultu­­ral-educativă trebuie să fie o permanentă călăuză, să incite la dinamizarea activității din toate domeniile care contri­buie la ridicarea nivelului i­­deologic, a nivelului conștiin­ței maselor. Prof. C. TRANDAFIR Activitatea culturală ancorată in realitățile satului Acțiune educativă Alături de celelalte co­mitete de luptă pentru pace din cartierele municipiului Galați, cel din cartierul Ți­­glina II organizează nume­roase acțiuni educative în rîndurile cetățenilor. Prin­tre acestea se află și expu­nerea pe teme ale politicii interne și externe a parti­dului, susținută recent de lector univ. Mircea Viorel, la care au luat parte nu­meroși cetățeni. Apoi, în fața celor prezenți, o for­mație artistică pionierească de la Liceul nr. 7, a pre­zentat un scurt spectacol. GABRIEL COHEN DIN SĂLILE TRIBUNALULUI Afaceriștii Un control întreprins de către organele de miliție ale municipiului Tecuci prin piața orașului a avut ca rezultat depistarea cetățenilor Ion T. Antimir, din comuna Drăgă­­nești și Vasile N. Alionte din co­muna Munteni, ambii salariați la întreprinderea „1 Mai“ Tecuci, care vindeau cu suprapreț importante cantități de cereale, provenite din diumul unor mori pe care cei doi, în cîrdășie cu Nicolae Cîrlig, func­ționar la Baza de recepție Tecuci, îl sustrăseseră pentru a-l comercia­liza. Trimiși în judecată cei trei aface­riști au fost condamnați la urmă­toarele pedepse : Ion T. Antimir —* 4 ani închisoare pentru speculă și delapidare în dauna avutului ob­ștesc ; Vasile N. Alionte și Nicolae P. Cîrlig la cîte 3 ani și 6 luni închisoare pentru delapidare, com­plicitate, speculă și fals în acte. Afacerea fiind încheiată, cei trei își execută acum „cîștigul”. , Tescovina, bat-o­vina... ...că numai ea a fost pricina pen­tru care Stoica T. Antache, fost șofer pe autocamionul 21 Gl. 2064, nu se m­ai află acum la volanul ma­șinii ci cu totul și cu totul în altă parte ! Depistat de către organele de su­praveghere ale circulației în timp ce conducea autocamionul prin ora­șul Galați fiind într-o avansată sta­re de ebrietate — 2,50 gr. alcool la mie — inconștientul șofer a fost de­ferit judecătoriei Galați care l-a condamnat la un an închisoare. Tri­bunalul județean a respins ca ne­fondat recursul declarat de inculpat. Hoții și-au primit pedeapsa Tribunalul județean Galați a dat sentința și în cazul dosarului nr. 92/1971. Furtul în valoare de circa 88 000 lei efectuat în dauna avutu­lui obștesc de către : Ion C. Dără­­ban, Irimia D. Mihalache, Neagu S. Tache, toți din comuna Fundeni, satul Hanu Conachi, ajutați de Mi­hai S. Patrichi din comuna Măstă­­cani în ipostaza de tăinuitor, și-au primit „recompensa” legală. Cu mai mult timp în urmă, primii trei, în cîteva nopți, au forțat în­­cuietorile unor vagoane și au sus­tras dintr-o garnitură de tren ce se afla garată în stația Hanu Conachi 95 costume de haine și 75 de r­o­chii. O parte dintre lucruri au fost tăinuite de către Mihai Patrichi din comuna Măstăcani care a încercat să le vîndă prin sat. Pentru faptele lor îndreptate îm­potriva avutului obștesc, cei de mai sus au fost condamnați la următoa­­­ele pedepse : Ion C. Dărfiban la 9 ani închisoare și obligat la plata unui prejudiciu de 38 664 lei, Iri­mia D. Mihalache — 8 ani închis­­oare și obligat la plata unui pre­­­udiciu de 35 663 lei, Tache S. Neas gu — 5 ani închisoare și obligat la plata unui prejudiciu de 9 765 lei în solidar cu Irimia, Mihai S. Pa­­­trichi la 2 ani închisoare pentru tăinuire și obligat la plata prejudi­­ciului de 7 948 lei în solidar cu Irimia. „Turistul11 clandestin Intr-o noapte, după ce cinstise cîteva pahare cu tulburele lui Ma­­­rian I. Berbec, salariat la C.S.G. i-a venit pofta să se plimbe cu mașina. Și, în lipsă de altă posibilitate, s-a urcat la volanul unei mașini, pro­­­prietate personală a cetățeanului Fănică Bălan din Galați. Incercînd s-o pornească a fost oprit tocmai de proprietarul mașinii, trezit din somn, care, ajutat și de doi vecini l-a plimbat el pe Marian Berbec pînă la organele de miliție. Cînd aburii alcoolului s-au risti­pit, plimbărețul nocturn se afla în fața oamenilor legii care l-au cons­damnat la un an închisoare pentru tentativă de furt în dauna avutului particular. MIRCEA IONESCU Cu cîtva timp în urmă, relatam în paginile ziarului despre „ispră­vile" mai-marilor cărora li se în­credințase administrarea lui de asociații de locatari grupu­din strada Partizanilor — patrimoniu ce-l confundase cu propriul lor buzunar. Opinia publică, locatarii păgubiți au înfierat aceste abu­zuri, iar delapidatorii urmează să fie aduși în fața instanței de judecată pentru a-și primi fieca­re, în raport de vinovăție, pe­deapsa meritată. In jurul acestui caz s-a făcut suficientă publicitate pentru ajunge la urechile unor persoane a ce administrează fondurile mate­riale și bănești ale asociațiilor de locatari și a­trage învățămintele necesare. Se pare totuși că unii sunt insensibili la aceste măsuri preventive. ... Scrisoarea locatarului T.P. ne determină să facem o vizită la grupul de asociații ale locata­rilor din blocul F 7 (microraionul 19) și să răsfoim actele contabi­le. Un sumar sondaj scoate în evidență necinstea, pofta avidă după bani nemunciți, fapte intră în conflict cu legea, care cu normele etice ale societății noas­tre. Informăm pe această cale pe locatarii: Nicolae Vladimirescu, Maria Ionescu, Alexandru De­mon, Petrică Cernat, Ștefan Bu­­țurcă, Octavian Țocu și Nicolae Clătici că o parte din sumele plătite de dînșii în cursul aces­tei veri, reprezentînd contrava­loarea cheltuielilor de întreține­re, nu au intrat în fondurile a­­sociației ci în buzunarul împu­ternicitei Maria Zeld. — De ce ați emis chitanțe purtând același număr și într-un singur exemplar ? — Nu am pus bine plombagi­­na... e adevărat că atunci cînd am făcut casa am ieșit plus, ba­nii păstrîndu-i la mine pînă ce voi descoperi greșeala, încearcă să motiveze Maria Zeld. Și ast­fel, tot „uitind", „greșeala" o descoperă alții, dar după mai multe luni de zile. Acum este un lucru cert. M.Z., prin utilizarea falsului în acte, a delapidat suma de 1­207,80 lei. Se cunoaște că amatorii de fraude în dauna avutului obștesc, se fac că nu pricep cele mai e­lementare norme de evidență contabilă , voți fac tot felul de omisiuni și artificii pentru a nu avea o bună evidență, ceea ce, de bună seamă, impietează exer­citarea unui control operativ și eficient. Contabila grupului de a­­sociații, Eugenia Popa, manifestă adevărate „veleități" în a dezor­ganiza evidența contabilă și în a-și asigura venituri cît mai con­sistente. Pentru că sumele înca­sate lunar ca indemnizații sunt în totală disonanță cu normele de echitate ce stau la baza cri­teriilor de retribuție a S-a sugerat și oarecum muncii, impus adunărilor generale ca împuterni­cita să fie retribuită cu 0,42 lei de persoană, iar contabila cu 0,48 lei. Evident, criteriul acesta ne apare pe cît de neștiințific, pe atît de inechitabil pentru că tot familiile cu anumite greutăți, cu copii mulți trebuie să suporte ponderea acestor cheltuieli. Dacă la începutul anului, cînd adună­rile generale au aprobat acest sistem, indemnizația împuternici­tei se ridica la suma de 1 210 lei, iar a contabilei de 1 375 lei, pe parcurs, dîndu-se noi blocuri în folosință, retribuția împuternicitei a ajuns la aproape 2 600 lei, iar a contabilei la 2 947 lei! Este a­­proape neverosimil ca o persoa­nă cu o pregătire modestă să aibă asigurat un venit net lunar de circa 3 325 lei (2 900 indemni­zație și 426 lei pensie), chiar în condițiile cînd nu prestează nici o oră de muncă. Pentru că, Eu­genia Popa, contabila asociației de locatari, a lipsit în cursul a­­cestui an 50 de zile de la servi­ciu, dar banii i-a încasat în în­tregime. Și culmea, pentru sume­le încasate de împuternicită și contabilă nu s-a perceput nici un leu impozit! Ne exprimăm convingerea că revizia de fond ce s-a ordonat de către Comitetul executiv al Con­siliului popular județean a se e­­fectua la acest grup de asociații de locatari va face lumină. Iar cei ce au avut intenția să se pri­copsească pe seama trudei altora vor simți acum că în societatea noastră s-a statornicit un mod de viață bazat pe hărnicie, cinste și echitate. GHEORGHE OBOGEANU NOTĂ CÎnd necinstea se cuibărește la asociația locatarilor!

Next