Viața Nouă, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 8413-8488)
1972-01-28 / nr. 8434
x. kJvi* f Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 84341 VINERI 28 IANUARIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI PRACTICA IN PRODUCȚIEUN DOMENIU CE TREBUIE SA DEFINEASCĂ PROFILUL VIITORULUI SIDERURGIST Folosirea optimă a capacităților de producție — condiția de bază a înfăptuirii ritmurilor de dezvoltare a tuturor ramurilor industriale cincinal — implică, între altele, acțiuni în actualul deosebite, practice și imediate, pe linia asigurării cadrelor calificate necesare generalizării schimbului II și extinderii schimbului III în toate unitățile, concomitent cu pregătirea corespunzătoare și din timp a personalului de exploatare a obiectivelor care vor intra în producție în 1972 și în anii următori. Legiferarea, de altfel, în cursul anului trecut, a responsabilităților care revin tuturor factorilor în direcția pregătirii profesionale a salariaților din unitățile socialiste de stat, confirmă atenția pe care partidul și statul nostru o acordă acestei probleme cheie, ridicată de construcția societății socialiste multilateral dezvoltate. „Uzinele de astăzi, preciza secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, cer oameni pricepuți care să știe să mînuiască tehnica modernă. Și, cum se știe, dezvoltarea științei și tehnicii, a ajuns foarte departe și merge mereu înainte. Dacă vrem să construim socialismul și comunismul trebuie să avem oameni pricepuți, stăpâni pe cuceririle științei moderne, capabili să mînuiască tehnica avansată". Pregătirea corespunzătoare a cadrelor — atit sub raport numeric cît și din punct de vedere calitativ, cu cunoștințe profesionale temeinice — capătă o importanță deosebită atunci cînd este vorba de mari unități industriale de genul Combinatului siderurgic de la Galați. Pentru că noua etapă de dezvoltare a acestei unități siderurgice, apropiatele premiere industriale , noua fabrică de aglomerare a minereului de moderna uzină cocso-chimică, grupul al doilea fier, al oțelăriei — obiective ce prind contur pe platforma gălățeană — presupun noi contigente de muncitori calificați, asigurarea cu cadre muncitorești, tehnice și de concepție temeinic pregătite, la nivelul tehnicității instalațiilor și agregatelor. Pe de altă parte, nu trebuie omisă nevoia accentuată de cadre din complexul domeniu al întreținerii utilajelor — lăcătuși, strungari, frezori, mecanici, sudori, electricieni etc. Pornindu-se de la acest aspect, instruirea și educarea celor peste 2 000 de ucenici și elevi ai școlii profesionale C.S.G. și ai liceului industrial metalurgic constituie, cum este și firesc, o preocupare de seamă a tuturor factorilor de răspundere de pe platforma Combinatului și în egală măsură a profesorilor, diriginților, maiștrilor instructori din unitățile de învățămînt profesional menționate. In contextul acestei preocupări se încadrează și recenta dezbatere organizată de Comitetul de partid C.S.G. De la început trebuie precizat faptul că masa rotundă, la care au participat șefi de secții, secretari ai comitetelor de partid din sectoarele întreprinderile combinatului, președinți ai comiteitelor sindicale, secretari ai comitetelor U.T.C., proprofesori și cadre de specialitate de la Grupul școlar C.S.G., precum și reprezentanți ai direcției de învățămînt de pe platformă, a generat discuții utile și competente. Atenția tuturor a fost polarizată de problema centrală a pregătirii viitorilor siderurgiști — modul în care se desfășoară practica în producție cu elevii și ucenicii, cum sunt aceștia îndrumați, educați și formați pentru însușirea temeinică a meseriei. Din informarea privind organizarea, desfășurarea și rezultatele obținute în instruirea teoretică și practică a ucenicilor și elevilor, pe primul trimestru al anului școlar 1971—1972, s-a desprins ca element esențial faptul că atît școala, cît și unitățile industriale și-au adus o contribuție însemnată la procesul de pregătire profesională corespunzătoare cerințelor și condițiilor dotării tehnice moderne existente în combinat. De asemenea, s-a reliefat trecerea la educația specifică activității de producție, participarea specialiștilor din C.S.G. la îmbunătățirea programelor școlare, alături de corpul profesoral, dotarea unităților de învățămînt cu scule dispozitive în valoare de peste un milion lei, atrași gerea în procesul de ridicare a nivelului teoretic și practic al ucenicilor și elevilor a numeroase cadre economice din sectoarele productive din combinat. Analizînd activitatea ucenicilor în obiectivele și întreprinderile combinatului, dezbaterile la masa rotundă au scos în evidență faptul că mulți maiștri, muncitori cu înaltă calificare, ingineri și tehnicieni s-au preocupat cu rezultate bune de pregătirea viitorilor muncitori. Meritul acțiunii inițiate constă în mod deosebit în aceea că, pornind de la principiul analizei exigente, a dezbătut problemele în spirit critic și autocritic. Cei mai mulți dintre participanții la discuții au manifestat o grijă deosebită față de unele aspecte și practici neconforme cu cerințele actuale ale procesului de instruire și educare. IN PAGINA A III-A PUBLICĂM RELATĂRILE PARTICIPANȚILOR LA MASA ROTUNDĂ. ADUNARI GENERALE ÎN C. A. P. Să fie respectate statutul și principiul muncii colective! Cooperativa agricolă de producție Gohor, deși are bune, după cum a rezultat condiții dezbaterile care au avut loc din în recenta adunare generală, este una din unitățile subdezvoltate ale județului nostru. Această apreciere, amplu argumentată de țăranii cooperatori care au luat cuvîntul în adunare, este confirmată de producțiile și animaliere ale anului vegetale 1971, care la toate capitolele planului de producție au fost sub cele prevăzute. La porumb, de exemplu, față de 2 400 kg boabe la hectar, cît a fost planificat, s-au realizat numai 1 877 kg, la grîu s-a obținut 1 604 kg față de 1 700 kg la hectar, la struguri s-a obținut sub 3 000 kg la hectar, reprezentind circa 51 la sută din plan, și cu asemenea cifre am putea continua și la celelalte culturi. Din zootehnie s-a obținut un venit de 510 000 lei față de 822 000 lei planificat. Veniturile cooperativei în 1971, se ridică doar la 3,9 milioane lei, cu aproape 1,3 milioane mai puțin decit s-a planificat. Care au fost cauzele care au generat o asemenea situație ? Răspunsul la această întrebare, complet ocolit în darea de seamă, care a căutat să mascheze slaba organizare a muncii și inactivitatea consiliului de conducere, cu comparații vagi potrivit cărora rezultatele economice ale anului trecut au fost — cităm : „mai bune decît în anii trecuți", s-au dat membrii cooperatori, care în discuții au scos la iveală că nu s-au respectat întocmai statutul cooperativelor agricole, principiul muncii colective, democrația cooperatistă. După cum a rezultat din adunare, în 1971, consiliul de conducere, în frunte cu Costache Sîrghe, un președintele, s-a preocupat de buna organizare a muncii, nu a urmărit ca lucrările agricole să se execute la timp și de calitate, nu a luat măsuri pentru recoltarea la timp și fără pierderi a produselor și îndeosebi pentru buna înmagazinare și valorificare a acestora, nu a activat în direcția înlăturării pierderilor și sustragerilor din avutul obștesc. Membrii consiliului de conducere și cele trei cadre inginerești nu au găsit un limbaj comun în rezolvarea problemelor de producție iar munca colectivă și răspunderea personală pentru îndeplinirea hotărîrilor adunării generale și ale consiliului de conducere în unele cazuri au fost ignorate. Ocupîndu-se de argumentarea unor asemenea fenomene, țăranul cooperator Costache Munteanu arăta : — S-a consemnat în darea de seamă că la cultura inului pentru ulei, de exemplu față de 48,5 tone s-au realizat numai 17 tone, dar nu au fost scoase în evidență cauzele. Această producție scăzută se datorește faptului că, după recoltare, cultura a stat mult timp în clăi pe cîmp. De exemplu, ceapa a stat în grămezi pe cîmp pînă a crescut iarba mai înaltă decît grămezile de ceapă, iar cartofii de la punctul „freasca" au rămas pe cîmp la fel în grămezi, pînă au venit ploile de toamnă și gerul. Or, pentru asemenea pagube vinovată este conducerea cooperativei care nu a luat măsuri de înmagazinare și conservare a produselor, ceea ce darea de seamă a evitat să scoată în evidență. La neajunsurile semnalate s-au mai adăugat sustragerile din avutul obștesc, față de care deși cunoscute de către conducerea unității noastre, nu s-au luat măsurile necesare. Dezvăluind cauzele care au făcut să se realizeze producții agricole scăzute, cooperatorul Costică Tănase arăta că lucrările de semănat și întreținere nu s-au făcut la timp și de calitate. De pe 30 ha cultivate cu mazăre,țar semănate mult mai tîrziu decît a cere această plantă, s-au realizat cîte 300 kg la hectar, față de 2 000 cît se recolta de pe MANOLE CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a) p I Iarna în port. Acțiuni pentru constituirea Fondului de Solidaritate Internațională Ca răspuns la Apelul Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, de constituire a Fondului de Solidaritate Internațională, în baza măsurilor inițiate de Biroul Executiv al Consiliului județean Galați al Frontului Unității Socialiste, în localitățile județului nostru au fost organizate și se desfășoară ample acțiuni. Pe linia acestor acțiuni se înscrie și difuzarea unor timbre în valoare de 5 lei bucata, pe care sunt imprimate cuvintele: „Fond de Solidaritate Internațională". In vederea participării la constituirea Fondului de Solidaritate Internațională, instituțiile teatrale, formațiile artistice de amatori și asociațiile sportive din Galați au organizat diferite manifestări ale căror venituri nete vor fi depuse in contul special 45. Astfel, Teatrul muzical a prezentat spectacolul în premieră „Doi pe un balansoar... muzical", iar Teatrul de stat a prezentat piesa „Secunda 58”. De asemenea, formațiile artistice de amatori din cooperativele meșteșugărești au dedicat un spectacol constituirii Fondului de Solidaritate Internațională, iar Asociația sportivă„Voința" a organizat o întîlnire de handbal. Tot în acest scop, meșteșugarii cooperativei „Unirea" au executat și valorificat diferite articole de marochinărie. S’' y *.» ** *•*. - Un spor de 6 metri cubi de apa pe secundă Colectivul de muncă al șantierului 33 al I.C.M.S.G. început în zona Băraboși, execuția unei noi și importante lucrări la rețeaua de alimentare a combinatului cu apă de la priza Dunăre din zona noului port C.S.G. Aceste lucrări constau în montarea și amplasarea unei conducte metalice pe o lungime de circa 2 800 metri. Aprovizionarea locului de muncă cu tronsoanele de țeavă și construcția din timp a elementelor metalice ca suporți, pasarele, rigidizări etc. fac parte din operațiile de pregătire deja efectuate în vederea execuției propriu-zise a instalației, care este prevăzută cu o capacitate de 6 metri cubi de apă pe secundă. Instalatorii, printre care și echipa condusă de Ilie Lupașcu, și-au luat angajamentul să devanseze cu 30 de zile termenul înscris in graficul de execuție. Linie modernă de îmbuteliere a vinului De curînd, la secția de depozitare, condiționare și îmbuteliere a vinurilor, din cadrul întreprinderii viei și vinului Galați, s-a realizat din fonduri de investiții o nouă și modernă linie de îmbuteliere mecanizată a vinurilor tip „Tehnofrig" Cluj. Executată în regie proprie de către personalul calificat al întreprinderii, această instalație, a cărei valoare însumează 1,1 milioane lei, cu o capacitate de îmbuteliere cuprinsă între 1 100— 2 400 sticle pe oră, va contribui la creșterea substanțială a productivității muncii, la reducerea muncii manuale în secție. In momentul de față, noua linie se află în probe tehnologice, urmînd ca la începutul lunii viitoare să fie pusă în funcțiune. Un moment de neuitat „Cincizeci de ani, Cincizeci de roșii stele, Cincizeci de trepte către viitor, Crescuți la pieptul comuniștilor, Eroii U.T.C.-iști din zile grele se luminează cu exemplul lor“. Versurile aleargă — ecouri ale entuziasmului tinereții, omagiu fierbinte partidului făuritor al zilelor de lumină și putere. Moment solemn in sala mare a muzeului de istorie modernă și contemporană din Galați. Sub faldurile drapelului organizației municipale U.T.C., tineri ieri pionieri, de la școlile generale nr. 6, 29, 28 și de la Liceul nr. 7 primesc carnetul roșu de membru al organizației revoluționare de tineret. Emoția momentului, trăită cîndva și de noi, luminează fețele celor peste 100 de tineri prezenți. „Voi învăța mai bine, pentru a răspunde grijii deosebite acordate de partidul comuniștilor generației noastre", răsună solemn angajamentul utecistei Mirela Deoancă, elevă la Liceul nr. 7. „Mulțumesc partidului pentru porțile larg deschise nouă, celor care astăzi descifrăm cu ajutorul profesorilor tainele științei“, spune cu emoție în glas Ion Bică, la Școala generală elev nr. 6. Cuvintele calde, pornite, din inimile celor care astăzi au ridicat o nouă treaptă a afirmării lor exprimă recunoștință față de Partidul Comunist Român. nă La laminarea solema carnetului de membru al organizației U.T.C., care s-a desfășurat recent la Muzeul de istorie, au participat, ca invitați ai tinerilor, tovarășii Vasile Georgescu, comunist cu stadiu îndelungat in partid, Dumitru Cazacu, laureat al premiului de stat, maistru lansator naval în prezent pensionar. Adresîndu-se tinerilor, tovarășul Vasile Georgescu a evocat lupta uteciștilor, sub conducerea comuniștilor ,in anii grei ai ilegalității, relevind condițiile grele de muncă și viață ale acestora în regimul de cruntă exploatare. Apoi, tovarășul Dumitru Cazacu, cel care are trecute în agenda sa peste 700 de lansări la apă a diferitelor nave construite aici la Galați, a vorbit despre satisfacția muncii împlinite. Tinerii ascultă cu atenție, parcă sorbind cuvintele invitaților de onoare. Ei știu că numai prin învățătură asiduă se pot realiza, obligațiile fiind acum mult mai mari, au o răspundere, o calitate pe care trebuie să o respecte. După ce tovarășul Ioan Constantin, primsecretar al Comitetului municipal Galați U.T.C., a înminat carac netele de membru al organizației revoluționare de tineret, cei prezenți au vizitat muzeul, asistînd la o adevărată lecție de istorie a mișcării muncitorești din țara noastră, a luptelor duse de Partidul Comunist Român, pentru făurirea societății socialiste în patria noastră. A fost un moment de neuitat pentru cei care în ziua aceea au devenit uteciști, și avem convingerea că va intra în obișnuința Comitetului municipal U.T.C. să organizeze mai multe asemenea acțiuni care au o mare eficiență educativă. I. CONSTANTINESCU ÎNSEMNĂRI DE REPORTER PINA CIND VOR MAI FI JECMĂNIȚI CETĂȚENII LA DEPOZITUL DE LEMNE ? Măsurile inițiate de conducerea partidului nostru pentru întărirea activității politico-educative, în scopul ridicării nivelului de conștiință al tuturor cetățenilor patriei pun accentul pe educarea oamenilor în spiritul eticii și echității socialiste, pe respectarea normelor de conviețuire. Nu există compartiment de muncă în care ecoul acestor măsuri să nu fi vibrat puternic, în care oamenii să nu condamne parazitismul, tendințele de căpătuială, chiulul, lenevia, faptele necinstite. Dar în mentalitatea unor oameni continuă să persiste corncepții învechite despre muncă și viață, sînt înrădăcinate obiceiuri străine principiilor etice ale orînduirii noastre socialiste. Ignorînd aceste principii, sfidînd normele cele mai elementare de conviețuire socială și legile statului, aceștia folosesc orice prilej pentru a-și crea venituri suplimentare pe căi ilicite. Intr-un raid organizat prin depozitele de lemne și cărbuni din Galați au ieșit la iveală aspecte de încălcare gravă a prevederilor legale. Lipsă de supraveghere, dar mai cu seamă îngăduința manifestată de factorii de răspundere au stimulat tendințele de înavuțire ilicită a unor lucrători și cărăuși care își desfășoară activitatea la depozitele de lemne și cărbuni. Nu este prima oară cînd semnalăm în coloanele ziarului astfel de fenomene negative. Era deci de așteptat ca împotriva lor să fie luate măsuri care să nu le mai permită repetarea. Totuși... La depozitul nr. 5 — Filești, Gheorghe Chiriac, muncitor sezonier avea asigurată zilnic sumă importantă de venituri pespte salariu. Pentru fiecare căruță încărcată cu lemne încasa un „bacșiș". El a fost însă prins chiar in momentul săvârșirii faptei, după ce a încărcat 1000 kg cărbuni pensionarei Costache din str. Aurel Georgeta Vlaicu nr. 18. După cum se știe transportul lemnelor și cărbunilor la domiciliul cetățenilor se plătește o dată cu costul acestora, la casigoria unității respective. Dar pentru a-și aduce lemnele acasă cetățeanul este nevoit să mai achite încă o dată transportul, plătind cărăușului care în mod normal își încasează drepturile de la unitatea la care este angajat Astfel cărăușii Gheorghe Rîmniceanu și Neculai Marin au fost surprinși de organele de miliție tocmai în momentul cînd au pretins și au primit 25 lei de cetățeanul Victor Vasile din str. la Traian nr. 154, deși acesta plătise în mod oficial costul transportului la casieria depozitului din str. Cereș. Banii nu au miros și nici gust, dar cărăușul Mihai Maravela, de la I.T.O. îi adulmecă mai abitir ca un detector. A „mirosit" domnia sa că de la un cetățean poate V. NETCU N. BUTURSCA (Continuare în pag. a II-a) „Cu mîna în buzunarul cetățeanului“ Imbunătățirea preluării ambalajelor de către I.C.V.A. Un studiu efectuat La I.C.V.A. Galați, în legătură cu îmbunătățirea preluării volumului sporit de ambalaje de la unitățile alimentare, de la T.A.P.L. și de la populație, s-a încheiat cu măsuri eficiente. Ele se concretizează în asigurarea pentru anul 1972 a șase autocamioane necesare transportului ambalajelor și înființarea a încă două centre de achiziții, ceea ce va contribui la preluarea în mai bune condiții a acestor ambalaje de la populație. în depozitul întreprinderii de prefabricate din beton.