Viața Nouă, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 8413-8488)

1972-01-28 / nr. 8434

x. kJvi* f Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 84341 VINERI 28 IANUARIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI PRACTICA IN PRODUCȚIE­UN DOMENIU CE TREBUIE SA DEFINEASCĂ PROFILUL VIITORULUI SIDERURGIST Folosirea optimă a capacităților de producție — condiția de bază a înfăptuirii ritmurilor de dezvol­tare a tuturor ramurilor industriale cincinal — implică, între altele, acțiuni în actualul deosebite, practice și imediate, pe linia asigurării cadrelor ca­lificate necesare generalizării schimbului II și extin­derii schimbului III în toate unitățile, concomitent cu pregătirea corespunzătoare și din timp a personalu­lui de exploatare a obiectivelor care vor intra în producție în 1972 și în anii următori. Legiferarea, de altfel, în cursul anului trecut, a responsabilităților care revin tuturor factorilor în direcția pregătirii profesionale a salariaților din unitățile socialiste de stat, confirmă atenția pe care partidul și statul nostru o acordă acestei pro­bleme cheie, ridicată de construcția societății so­cialiste multilateral dezvoltate. „Uzinele de astăzi, preciza secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, cer oameni pricepuți care să știe să mînuiască tehnica modernă. Și, cum se știe, dezvoltarea științei și tehnicii, a ajuns foarte departe și merge mereu înainte. Dacă vrem să construim socialismul și co­munismul trebuie să avem oameni pricepuți, stă­­pâni pe cuceririle științei moderne, capabili să mî­nuiască tehnica avansată". Pregătirea corespunzătoare a cadrelor — atit sub raport numeric cît și din punct de vedere ca­litativ, cu cunoștințe profesionale temeinice — ca­pătă o importanță deosebită atunci cînd este vorba de mari unități industriale de genul Combinatului siderurgic de la Galați. Pentru că noua etapă de dezvoltare a acestei u­­nități siderurgice, apropiatele premiere industriale , noua fabrică de aglomerare a minereului de moderna uzină cocso-chimică, grupul al doilea fier, al oțelăriei — obiective ce prind contur pe platforma gălățeană — presupun noi contigente de muncitori calificați, asigurarea cu cadre muncitorești, tehnice și de concepție temeinic pregătite, la nivelul tehni­cității instalațiilor și agregatelor. Pe de altă parte, nu trebuie omisă nevoia accentuată de cadre din complexul domeniu al întreținerii utilajelor — lă­cătuși, strungari, frezori, mecanici, sudori, electricieni etc. Pornindu-se de la acest aspect, instruirea și edu­carea celor peste 2 000 de ucenici și elevi ai școlii profesionale C.S.G. și ai liceului industrial metalur­gic constituie, cum este și firesc, o preocupare de seamă a tuturor factorilor de răspundere de pe platforma Combinatului și în egală măsură a pro­fesorilor, diriginților, maiștrilor­ instructori din uni­tățile de învățămînt profesional menționate. In contextul acestei preocupări se încadrează și re­centa dezbatere organizată de Comitetul de partid C.S.G. De la început trebuie precizat faptul că masa rotundă, la care au participat șefi de secții, secretari ai comitetelor de partid din sectoarele întreprinderile combinatului, președinți ai comite­­i­telor sindicale, secretari ai comitetelor U.T.C., pro­­profesori și cadre de specialitate de la Grupul șco­lar C.S.G., precum și reprezentanți ai direcției de învățămînt de pe platformă, a generat discuții uti­le și competente. Atenția tuturor a fost polarizată de problema centrală a pregătirii viitorilor siderurgiști — modul în care se desfășoară practica în producție cu ele­vii și ucenicii, cum sunt aceștia îndrumați, educați și formați pentru însușirea temeinică a meseriei. Din informarea privind organizarea, desfășurarea și rezultatele obținute în instruirea teoretică și practică a ucenicilor și elevilor, pe primul tri­mestru al anului școlar 1971—1972, s-a desprins ca element esențial faptul că atît școala, cît și unități­le industriale și-au adus o contribuție însemnată la procesul de pregătire profesională corespunzătoare cerințelor și condițiilor dotării tehnice moderne e­­xistente în combinat. De asemenea, s-a reliefat tre­cerea la educația specifică activității de producție, participarea specialiștilor din C.S.G. la îmbunătăți­rea programelor școlare, alături de corpul profeso­ral, dotarea unităților de învățămînt cu scule dispozitive în valoare de peste un milion lei, atra­și gerea în procesul de ridicare a nivelului teoretic și practic al ucenicilor și elevilor a numeroase ca­dre economice din sectoarele productive din com­binat. Analizînd activitatea ucenicilor în obiectivele și întreprinderile combinatului, dezbaterile la masa rotundă au scos în evidență faptul că mulți maiștri, muncitori cu înaltă calificare, ingineri și tehnicieni s-au preocupat cu rezultate bune de pregătirea vii­torilor muncitori. Meritul acțiunii inițiate constă în mod deosebit în aceea că, pornind de la principiul analizei exi­gente, a dezbătut problemele în spirit critic și auto­critic. Cei mai mulți dintre participanții la discuții au manifestat o grijă deosebită față de unele as­pecte și practici neconforme cu cerințele actuale ale procesului de instruire și educare. IN PAGINA A III-A PUBLICĂM RELATĂRILE PARTICIPANȚILOR LA MASA ROTUNDĂ. ADUNARI GENERALE ÎN C. A. P. Să fie respectate statutul și principiul muncii colective! Cooperativa agricolă de pro­ducție Gohor, deși are bune, după cum a rezultat condiții dezbaterile care au avut loc din în recenta adunare generală, este una din unitățile subdezvoltate ale județului nostru. Această a­­preciere, amplu argumentată de țăranii cooperatori care au luat cuvîntul în adunare, este con­firmată de producțiile și animaliere ale anului vegetale 1971, care la toate capitolele planului de producție au fost sub cele prevăzute. La porumb, de exem­plu, față de 2 400 kg boabe la hectar, cît a fost planificat, s-au realizat numai 1 877 kg, la grîu s-a obținut 1 604 kg față de 1 700 kg la hectar, la struguri s-a obținut sub 3 000 kg la hec­tar, reprezentind circa 51 la su­tă din plan, și cu asemenea ci­fre am putea continua și la cele­lalte culturi. Din­­ zootehnie s-a obținut un venit de 510 000 lei față de 822 000 lei planificat. Ve­niturile cooperativei în 1971, se ridică doar la 3,9 milioane lei, cu aproape 1,3 milioane mai pu­țin decit s-a planificat. Care au fost cauzele care au generat o asemenea situație ? Răspunsul la această întrebare, complet ocolit în darea de sea­mă, care a căutat să mascheze slaba organizare a muncii și i­­nactivitatea consiliului de con­ducere, cu comparații vagi potri­vit cărora rezultatele economice ale anului trecut au fost — ci­tăm : „mai bune decît în anii tre­­cuți", s-au dat membrii coopera­tori, care în discuții au scos la iveală că nu s-au respectat întoc­mai statutul cooperativelor agri­cole, principiul muncii colecti­ve, democrația cooperatistă. După cum a rezultat din aduna­re, în 1971, consiliul de conduce­re, în frunte cu Costache Sîrghe, un președintele, s-a preo­cupat de buna organizare a mun­cii, nu a urmărit ca lucrările a­­gricole să se execute la timp și de calitate, nu a luat măsuri pentru recoltarea la timp și fără pierderi a produselor și îndeo­sebi pentru buna înmagazinare și valorificare a acestora, nu a activat în direcția înlăturării pierderilor și sustragerilor din a­­vutul obștesc. Membrii consiliului de condu­cere și cele trei cadre ingine­rești nu au găsit un limbaj co­mun în rezolvarea problemelor de producție iar munca colectivă și răspunderea personală pentru îndeplinirea hotărîrilor adunării generale și ale consiliului de conducere în unele cazuri au fost ignorate. Ocupîndu-se de argumentarea unor asemenea fenomene, țăra­nul cooperator Costache Mun­­teanu arăta : — S-a consemnat în darea de seamă că la cultura inului pen­tru ulei, de exemplu față de 48,5 tone s-au realizat numai 17 tone, dar nu au fost scoase în e­­vidență cauzele. Această produc­ție scăzută se datorește faptului că, după recoltare, cultura a stat mult timp în clăi pe cîmp. De exemplu, ceapa a stat în grămezi pe cîmp pînă a crescut iarba mai înaltă decît grămezile de ceapă, iar cartofii de la punctul „freasca" au ră­mas pe cîmp la fel în grămezi, pînă au venit ploile de toamnă și gerul. Or, pentru asemenea pagu­be vinovată este conducerea coo­perativei care nu a luat măsuri de înmagazinare și conservare a produselor, ceea ce darea de seamă a evitat să scoată în evi­dență. La neajunsurile semnalate s-au mai adăugat sustragerile din avutul obștesc, față de care deși cunoscute de către conduce­rea unității noastre, nu s-au luat măsurile necesare. Dezvăluind cauzele care au fă­cut să se realizeze producții a­­gricole scăzute, cooperatorul Costică Tănase arăta că lucrări­le de semănat și întreținere nu s-au făcut la timp și de calitate. De pe 30 ha cultivate cu mazăre,­­țar semănate mult mai tîrziu decît a­­ cere această plantă, s-au realizat cîte 300 kg la hectar, față de 2 000 cît se recolta de pe MANOLE CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a) p I Iarna în port. Acțiuni pentru constituirea Fondului de Solidaritate Internațională Ca răspuns la Apelul Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, de constituire a Fondului de So­lidaritate Internațională, în ba­za măsurilor inițiate de Biroul Executiv al Consiliului județean Galați al Frontului Unității So­cialiste, în localitățile ju­dețului nostru au fost organizate și se desfășoară ample acțiuni. Pe linia acestor acțiuni se­ în­scrie și difuzarea unor timbre în valoare de 5 lei bucata, pe care sunt imprimate cuvintele: „Fond de Solidaritate Internațională". In vederea participării la con­stituirea Fondului de Solidaritate Internațională, instituțiile teatra­le, formațiile artistice de amatori și asociațiile sportive din Galați au organizat diferite manifestări ale căror venituri nete vor fi de­puse in contul special 45. Astfel, Teatrul muzical a prezentat spec­tacolul în premieră „Doi pe un balansoar... muzical", iar Teatrul de stat a prezentat piesa „Se­cunda 58”. De asemenea, formațiile artisti­ce de amatori din cooperativele meșteșugărești au dedicat un spectacol constituirii Fondului de Solidaritate Internațională, iar Asociația sportivă­­„Voința" a organizat o întîlnire de handbal. Tot în acest scop, meșteșugarii cooperativei „Unirea" au execu­tat și valorificat diferite articole de marochinărie. S’' y *.» ** *•*. - Un spor de 6 metri cubi de apa pe secundă Colectivul de mun­că al șantierului 33 al I.C.M.S.G. început în zona Băr­a­boși, execuția unei noi și importante lu­crări la rețeaua de alimentare a combi­natului cu apă de la priza Dunăre din zo­na noului port C.S.G. Aceste lucrări con­stau în montarea și amplasarea unei con­ducte metalice pe o lungime de circa 2 800 metri. Aproviziona­rea locului de muncă cu tronsoanele de țeavă și construcția din timp a elemen­telor metalice ca su­porți, pasarele, rigi­­dizări etc. fac parte din operațiile de pre­gătire deja efectuate în vederea execuției propriu-zise a insta­lației, care este pre­văzută cu o capaci­tate de 6 metri cubi de apă pe secundă. Instalatorii, prin­tre care și echipa­­ condusă de Ilie Lu­­pașcu, și-au luat an­gajamentul să de­vanseze cu 30 de zile termenul înscris in graficul de execuție. Linie modernă de îmbuteliere a vinului De curînd, la secția de depo­zitare, condiționare și îmbutelie­­re a vinurilor, din cadrul în­treprinderii viei și vinului Ga­lați, s-a realizat din fonduri de investiții o nouă și modernă li­nie de îmbuteliere mecanizată a vinurilor tip „Tehnofrig" Cluj. Executată în regie proprie de către personalul calificat al în­treprinderii, această instalație, a cărei valoare însumează 1,1 mi­lioane lei, cu o capacitate de îmbuteliere cuprinsă între 1 100—­ 2 400 sticle pe oră, va contribui la creșterea substanțială a pro­ductivității muncii, la reducerea muncii manuale în secție. In momentul de față, noua linie se află în probe tehnologi­ce, urmînd ca la începutul lunii viitoare să fie pusă în funcțiune. Un moment de neuitat „Cincizeci de ani, Cincizeci de roșii stele, Cincizeci de trepte către viitor, Crescuți la pieptul comuniștilor, Eroii U.T.C.-iști din zile grele se luminează cu exemplul lor“. Versurile aleargă — ecouri ale entuziasmu­lui tinereții, omagiu fierbinte partidului fă­uritor al zilelor de lu­mină și putere. Mo­ment solemn in sala mare a muzeului de is­torie modernă și con­temporană din Galați. Sub faldurile drapelului organizației municipale U.T.C., tineri ieri pio­nieri, de la școlile ge­nerale nr. 6, 29, 28 și de la Liceul nr. 7 pri­mesc carnetul roșu de membru al organizației revoluționare de tine­ret. Emoția momentu­lui, trăită cîndva și de noi, luminează fețele celor peste 100 de tineri prezenți. „Voi învăța mai bine, pentru a răspunde gri­jii deosebite acordate de partidul comuniști­lor generației noastre", răsună solemn angaja­mentul utecistei Mirela Deoancă, elevă la Li­ceul nr. 7. „Mulțumesc partidului pentru porți­le larg deschise nouă, celor care astăzi desci­frăm cu ajutorul pro­fesorilor tainele știin­ței“, spune cu emoție în glas Ion Bică, la Școala generală elev nr. 6. Cuvintele calde, por­nite, din inimile celor care astăzi au ridicat o nouă treaptă a afir­mării lor exprimă re­cunoștință față de Partidul Comunist Ro­mân. nă La laminarea solem­a carnetului de membru al organizației U.T.C., care s-a desfă­șurat recent la Muzeul de istorie, au partici­pat, ca invitați ai ti­nerilor, tovarășii Vasi­le Georgescu, comunist cu stadiu îndelungat in partid, Dumitru Caza­cu­, laureat al premiului de stat, maistru lansa­tor naval în prezent pensionar. Adresîndu-se tineri­lor, tovarășul Vasile Georgescu a evocat lupta uteciștilor, sub conducerea comuniști­lor ,in anii grei ai ile­galității, relevind con­dițiile grele de muncă și viață ale acestora în regimul de cruntă ex­ploatare. Apoi, tovară­șul Dumitru­ Cazacu, cel care are trecute în a­­genda sa peste 700 de lansări la apă a diferi­telor nave construite aici la Galați, a vorbit despre satisfacția mun­cii împlinite. Tinerii ascultă cu a­­tenție, parcă sorbind cuvintele invitaților de onoare. Ei știu că nu­mai prin învățătură a­siduă se pot realiza, o­­bligațiile fiind acum mult mai mari, au o răspundere, o calitate pe care trebuie să o respecte. După ce tovarășul Ioan Constantin, prim­­secretar al Comitetului municipal Galați U.T.C., a înminat car­ac netele de membru al organizației revoluțio­nare de tineret, cei pre­zenți au vizitat mu­zeul, asistînd la o ade­vărată lecție de istorie a mișcării muncitorești din țara noastră, a lup­telor duse de Partidul Comunist Român, pen­tru făurirea societății socialiste în patria noastră. A fost un moment de neuitat pentru cei care în ziua aceea au deve­nit uteciști, și avem convingerea că va intra în obișnuința Comite­tului municipal U.T.C. să organizeze mai multe asemenea acțiuni care au o mare eficien­ță educativă. I. CONSTANTINESCU ÎNSEMNĂRI DE REPORTER PINA CIND VOR MAI FI JECMĂNIȚI CETĂȚENII LA DEPOZITUL DE LEMNE ? Măsurile inițiate de conduce­rea partidului nostru pentru în­tărirea activității politico-educa­tive, în scopul ridicării nivelului de conștiință al tuturor cetățeni­lor patriei pun accentul pe edu­carea oamenilor în­ spiritul eticii și echității socialiste, pe respec­tarea normelor de conviețuire. Nu există compartiment de mun­că în care ecoul acestor măsuri să nu fi vibrat puternic, în care oamenii să nu condamne parazi­tismul, tendințele de căpătuială, chiulul, lenevia, faptele necinstite. Dar în mentalitatea unor oa­meni continuă să persiste corn­cepții învechite despre muncă și viață, sînt înrădăcinate obiceiuri străine principiilor etice ale o­­rînduirii noastre socialiste. Igno­­rînd aceste principii, sfidînd nor­mele cele mai elementare de con­viețuire socială și legile statului, aceștia folosesc orice prilej pen­tru a-și crea venituri suplimenta­re pe căi ilicite. Intr-un raid or­ganizat prin depozitele de lemne și cărbuni din Galați au ieșit la iveală aspecte de încălcare gravă a prevederilor legale. Lipsă de supraveghere, dar mai cu seamă îngăduința manifestată de factorii de răspundere au sti­mulat tendințele de înavuțire ili­cită a unor lucrători și cărăuși care își desfășoară activitatea la depozitele de lemne și cărbuni. Nu este prima oară cîn­d semna­lăm în coloanele ziarului astfel de fenomene negative. Era deci de așteptat ca împotriva lor să fie luate măsuri care să nu le mai permită repetarea. Totuși... La depozitul nr. 5 — Filești, Gheorghe Chiriac, muncitor se­zonier avea asigurată zilnic sumă importantă de venituri pes­p­te salariu. Pentru fiecare căruță încărcată cu lemne încasa un „bacșiș". El a fost însă prins chiar in momentul săvârșirii fap­tei, după ce a încărcat 1­000 kg cărbuni pensionarei Costache din str. Aurel Georgeta Vlaicu nr. 18. După cum se știe transportul lemnelor și cărbunilor la domici­liul cetățenilor se plătește o dată cu costul acestora, la casig­o­ria unității respective. Dar pen­tru a-și aduce lemnele acasă ce­tățeanul este nevoit să mai achi­te încă o dată transportul, plă­tind cărăușului care în mod nor­mal își încasează drepturile de la unitatea la care este angajat Astfel cărăușii Gheorghe Rîmniceanu și Neculai Marin au fost surprinși de organele de mi­liție tocmai în momentul cînd au pretins și au primit 25 lei de cetățeanul Victor Vasile din str. la Traian nr. 154, deși acesta plăti­se în mod oficial costul transpor­tului la casieria depozitului din str. Cereș. Banii nu au miros și nici gust, dar cărăușul Mihai Maravela, de la I.T.O. îi adulmecă mai abitir ca un detector. A „mirosit" dom­nia sa că de la un cetățean poate V. NETCU N. BUTURSCA (Continuare în pag. a II-a) „Cu mîna în buzunarul cetățeanului“ Imbunătățirea preluării ambalajelor de către I.C.V.A. Un studiu efectuat La I.C.V.A. Galați, în legătură cu îmbunătă­țirea preluării volumului sporit de ambalaje de la unitățile ali­mentare, de la T.A.P.L. și de­­ la populație, s-a încheiat cu măsuri eficiente. Ele se concretizează în asigurarea pentru anul 1972 a șa­se autocamioane necesare trans­portului ambalajelor și înființarea a încă două centre de achiziții, ceea ce va contribui la preluarea în mai bune condiții a acestor ambalaje de la populație. în depozitul întreprinderii de prefabricate din beton.

Next