Viața Nouă, octombrie-decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8645-8723)

1972-12-07 / nr. 8702

í r 1 Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIX — Nr. 8702 JOI 7 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI 1973 - AN HOTĂRÎTOR ÎN AUZ­A­REA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN LA REGIONALA C. F. GALAȚI Inițiativă și preocupare pentru îmbunătățirea vitezei de circulație urmând indicațiile date de tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU or­ganelor și organizațiilor de partid, ministerelor, centralelor industria­le, întreprinderilor economice de transporturi, la recenta Plena­ti­ră a C.C. a partidului, cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru înfăptuirea exemplară a prevederi­lor planului economic din acest an, precum și asigurarea aprovizio­nării tehnico-materială a produc­ției din anul 1973, colectivul din Regionala C.F. Galați desfășoară o activitate susținută pentru reduce­rea timpului de staționare la ope­rațiile de încărcare-descărcare vagoanelor, cît și pentru creșterea a vitezei de circulație a acestora. Acționînd în acest mod, ceferiștii gălățeni sînt conștienți că astfel contribuie la crearea unor condiții optime pentru aprovizionarea rit­mică și la timp, a producției cu stocul necesar de materii prime, materiale și semifabricate. Conform dinamicii dezvoltării activității economice în actualul cincinal, inițial, în 1975 urma ca Regionala de căi ferate să realizeze un volum de tone kin convențio­nali cu 30 la sută mai mare față de anul acesta. Prin angajamentul pe care și l-a asumat de a înfăptui cincinalul în 4 ani și jumătate, col­­ectivul de ceferiști își propune să realizeze, la acest indicator, o de­pășire de peste 46 la sută. De menționat faptul, că obține­rea unor atari succese va avea loc pe seama creșterii productivității muncii pe un salariat cu aproxima­tiv 42 de procente în 1975 față de sarcina planificată pentru anul 1972. In scopul înfăptuirii unui aseme­nea deziderat s-au întocmit planuri concrete de măsuri tehnice și or­ganizatorice care vizează perfecțio­narea activității de ansamblu­­ a Regionalei C.F., ca și pe cea a fie­cărei unități în parte. Am cita, în primul rînd, acele acțiuni care țin de domeniul modernizării și creș­terii capacităților, cum ar fi : du­blarea liniei de cale ferată pe ruta Făurei-Buzău, prin intermediul că­reia se va dubla capacitatea de circulație a trenurilor, introducerea în rețeaua de stații a regionalei a blocurilor de linii cu acțiune au­tomată. Prin aplicarea ultimei măsuri, capacitatea de circulație pe secțiile : Mărășești-Tecuci, Mără­­șești-Adjud, Buzău-Mărășești și Ploiești-Buzău, va crește cu 207, 219, 278 și respectiv cu 192 la su­tă. Aspectul preocupărilor de ex­tindere a tehnicii avansate, pentru transpunerea în fapte a angajamen­telor asumate în vederea devansării timpului și a realizării planului cin­cinal în numai 4 ani și jumătate, se găsește și în sistematizarea și centralizarea electrodinamică pe secțiile Ploiești-Adjud și Făurei- Tecuci. In scopul sporirii eficienței acti­vității economice, al mai bunei or­ganizări a producției și a muncii, organul de conducere colectivă, la indicația comitetului de partid, a constituit colective de specialiști care și-au orientat activitatea spre descoperirea și valorificarea rezer­velor interne, spre introducerea extinderea de noi tehnologii, pre­și­cum și asupra utilizării la întrea­ga capacitate a mașinilor și insta­lațiilor, a forței de muncă și timpului productiv. Concomitent, au mai fost luate măsuri de îmbunătățire a sistemului de transmitere a datelor informa­ționale privind formarea garnituri­lor de tren în stațiile Galați, Bar­­boș­i-triaj și Brăila, au fost stabilite căile concrete de sporire a indica­torilor de utilizare a materialului rulant, a vitezei de circulație, pre­cum și alte măsuri care în final vor conduce la obținerea unor eco­nomii anuale în valoare de aproa­pe 20 milioane lei. In privința asigurării cadrelor necesare, precum și a pregătirii a­­cestora pentru exploatarea și în­treținerea modernelor utilaje și in­stalații de înaltă tehnicitate, la Re­gionala C.F. Galați a fost întocmit un plan de școlarizare, pe ani, pî­­nă în 1975 și în perspectivă, pînă în 1990. Planul prevede pregătirea de mecanici de locomotivă, impie­gați de mișcare, acari, manevranți, de vagoane, electricieni S.C.B. ș.a.m.d. Un însemnat număr de ca­dre vor fi pregătite în cadrul grupului școlar­ profesional și al li­ceului de specialitate ce aparțin Regionalei gălățene. Un egal inte­res se acordă cursurilor de perfec­ționare și reciclare a personalului existent. In prezent, aceste forme de îmbogățire a cunoștințelor pro­fesionale sunt frecventate de peste 12 000 de salariați. Astfel, lucrătorii din Regionala de căi ferate Galați, conștienți de aportul pe care sunt chemați să-l aducă la dezvoltarea economiei na­ționale, sunt hotărîți să răspundă cu abnegație la chemarea partidu­lui de a îndeplini cincinalul îna­inte de termen. I. DIMA fic CITIȚI IN PAGINA A ll-A 5 O rubrică de SPORT Citiți în pag. a IV-a O.N.U. — în Comitetul pentru problemele sociale și umanitare, dezbateri asupra inițiativei ro­mânești. — Manifestări cu prilejul celei de-a 25-a ani­versări a proclamării Republicii în România — Din țările socialiste. Mii de flori pentru dumneavoastră Cu un an In urmă, secția zone verzi a întreprinderii de gospodărie orășenească Galați, condusă de inginera Petruța Cadar, s-a văzut pusă in situația de a nu putea onora ce­rerile celor obișnuiți să ofere persoanelor dragi o floare. Pur și simplu, mulți cumpărători s-au trezit in decembrie 1971 in postura de simpli vizitatori ai florăriei din centrul orașu­lui, pentru că nu li se ofereau decit flori artificiale, însoțite de jenantul, dar realul răspuns : ,Am avut și flori naturale, insă... s-au terminat". Pentru a preintîmpina asemenea situații șefa secției îm­preună cu inginera Cornelia Moțățăianu și tehniciană Ioana Neagu au hotărit ca pentru actualul sezon rece să pregă­tească un număr dublu de flori in ghivece sau fire tăiate. După vizita pe care am făcut-o cu două zile în urmă, împre­ună cu fotoreporterul nostru, în serele de la Grădina publi­că, suntem­ în măsură să informăm locuitorii din munici­piul Galați că făuritoarele fermecătoarelor și gingașelor flori — au pregătit, printr-o muncă migăloasă, 2 500 ciclame, 1 500 primule, 10 000 crizanteme — margarete, cîteva mii de ghi­vece cu asparagus și multe altele. Așa că, fiecare dintre noi va putea oferi celor dragi o floare. „Este o mîndrie pentru noi, locuitorii comunei și Luni 4 decembrie 1972. Cronica comunei Pechea consemnează lapi­dar într-o singură frază : „Astăzi s-a dat în folosință un nou obiec­tiv economico-edilitar CHEMARE — centrala cuprins în termica". Sensurile adîncilor prefaceri pe ca­re le-a cunoscut comuna „ultimei generații de săraci", drumul pe ca­re l-au parcurs de la carul cu boi, de la opaițe, de la dealurile gola­șe și pămîntul secătuit de vlagă, de la neștiința de carte, umilințe, crîncenă exploatare și pînă la cen­trala termică, alimentare cu apă stabilă, bloc cu 12 apartamente, umină fluorescentă, trotuare din asfalt și plăci de beton, drumul a­­cesta parcurs în mai puțin de 25 de ani de viață liberă îl poți găsi sintetizat în imagini grăitoare mărturii în viitorul muzeu al co­și­munei ce-și va deschide porțile peste cîteva zile. Modești din fire, obișnuiți să-și dovedească hărnicia și priceperea prin fapte, pechenii l-au intitulat „Muzeul agricol al comunei“. Sem­nificațiile lui adînci, revelatoare de­pășesc granițele noțiunii, constitu­indu-se într-un adevărat răboj progresului tehnic, economic, eci­al litar, un uriaș pas spre civilizație. Luni 4 decembrie 1972. Au tre­cut 312 zile din dimineața cînd, în marea sală a noului aceea și modernului cămin cultural, locui­ Marea întrecere între comunele tărui­ torii comunei, însuflețiți de cu­­vîntarea secretarului general al partidului nostru, NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul rostită la prima Conferință pe țară a se­cretarilor de partid și a președinți­lor consiliilor populare comunale, au adresat o însuflețită Chemare la întrecere către toate consiliile populare, către toți cetățenii din comunele și satele țării, în vede­rea realizării și depășirii sarcinilor economice, edilitare, social-cultura­­le. Timpul care a trecut de atunci a fost marcat de importante rea­lizări pe toate planurile. Sprijinul permanent primit din partea Bi­roului Comitetului județean de par­tid, a Comitetului executiv al Con­siliului popular județean, hărnicia și dragostea locuitorilor față de comuna lor s-a materializat în o­­biective trainice. împreună cu tovarășul Ioan Ma­­rinescu, secretarul comitetului co­munal de partid și primarul comu­nei, am vizitat cîteva din obiecti­vele cuprinse în chemarea la între­cere. Numai amintindu-le, fără a intra în intimitatea metamorfozei edilitare pe care a trăit-o în acest timp Pechea ne vom da seama de amploarea acestui vast șantier care a necesitat zeci de mii de ore de muncă voluntar-patriotică pe care MIRCEA IONESCU (Continuare tn pag. a ll-a) Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari In ziua de 6 decembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe publicistul italian Vale­rio Pellizzari. La întrevedere, care a decurs în­­tr-o atmosferă cordială, au partici­pat tovarășii Cornel Burtică, mem­bru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Constantin Mitea, consilier al președintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista italiană „L’Europeo“. CONTINUĂ CU AVUNT MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ Revelionul muncii­­ în devans Colectivul de muncă al Grupu­lui IV electrotehnic, din cadrul T.C.M.M.G., dînd viață hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R., și ale Conferinței Naționale, luîndu-se la întrecere cu timpul, raportează, ca prim pas în realizarea „cincina­lului scurt“, îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1972, cu o lună de zi­le în avans. Astfel, acest harnic colectiv, la data de 30 noiembrie a.c. s-a gă­sit în fața revelionului, pe care l-a sărbătorit prin muncă, dînd în a­­ceastă zi prima producție, în va­loare de 256 000 lei, în contul a­­nului 1973. Dar­­ să lăsăm cifrele și faptele să vorbească. Organele și organizațiile de par­tid și-au axat întreaga activitate pe mobilizarea tuturor comuniști­lor, pentru ca aceștia să constituie forța motrice a întregului colec­tiv în realizarea exemplară a sar­cinilor. Acest lucru a condus la realizări exemplare care situează Grupul IV electrotehnic printre u­­nitățile fruntașe ale T.C.M.M.G. Așa, de exemplu, la data de 30 noiembrie 1972, planul producției globale a fost realizat în propor­ție de 111,57 la sută, în condițiile depășirii productivității muncii pla­nificate cu 5,9 la sută. Această creștere a productivității muncii este un rezultat firesc al mobilizării eforturilor tuturor salariaților care, sub conducerea organelor și orga­nizațiilor de partid și mobilizați de grupele sindicale și organizațiile U.T.C., au știut să răspundă prin fapte sarcinilor trasate de condu­cerea de partid și de stat. De asemenea, eficiența economi­că a activității depuse se remar­că prin realizarea unei economii la prețul de cost de peste 2 000 DOQ lei peste sarcina planificată. Obiectivele stabilite prin planul de stat au fost puse în funcțiune prin lucrări de foarte bună cali­tate și dintre acestea menționăm : extinderea Slebing, cuptorul 5 — 6 la refractare — banda 3 la aglo­merare, furnalul 3 și o serie de alte lucrări. Aceste succese nu au fost obți­nute ușor, ele au cerut eforturi deosebite, dăruite din partea tutu­ror salariaților în frunte cu comu­niștii. Ele sunt rezultatul îndru­mării permanente a conducerii teh­­nico-economice de către organiza­ția de partid, consecința unei organizări științifice a muncii, u­­nei coordonări calitativ superioa­re a întregii activități. Deși este greu să facem eviden­t IONICA DEȘLIU, economist, Grupul IV electrotehnic T. C. M. M. G. (Continuare in pag. a ll-a) DECEMBRIE Reflecții pe marginea fazei județene a Festivalului brigăzilor artistice de agitație Una dintre formele cele mai pregnante ale culturii de masă o constituie — după cum bine știm — brigada artistică de a­­gitație. Totodată este și foarte dificilă, mai ales, prin simpli­tatea ei aparentă. In realitate, pentru buna funcționare a bri­găzii, trebuie mînuite cu dex­teritate, mai multe modalități de expresie artistică : recitare, vodevil, cuplet, coregrafie, sce­nografie, actorie etc. Pe de altă parte, faptul că se pleacă de la constatări ime­diate, de la aspecte cotidiene, de la fapte lipsite cel mai ade­sea de nota spectaculară cre­ează iluzia simplității. Această condiție paradoxală a specificului său explică, deopo­trivă, succesul, priza de care se bucură brigada artistică, dar și împleticirile în afirmare, atunci cînd genul în discuție nu este abordat cu toată seriozitatea. Forma multiplă și conținutul recoltat din datele realității o­­bișnuite poate crea tentația de expediere în zona improviza­ției. Lipsa de rigoare, este, încă o dată, aparentă, dar atunci cînd ea frizează și fondul, nereușita se manifestă imediat și chiar mai strident decît în cazul al­tor modalități artistice. Brigada artistică poate și tre­buie să fie un instrument eficace de ridicare a conștiin­ței cetățenești și, implicit, de creștere a exigențelor vieții noastre social-economice. Ea are, deci, o dimensiune, func­țională în primul rînd și nu poate eșua în festivism, chiar cînd manifestarea în sine este omagială. De fapt, brigada ar­tistică trebuie să fie o oglindă care să reflecte cu fidelitate și promptitudine viața colectivului respectiv, în toată complexita­tea sa. Ea trebuie să popularize­ze, fără emfază, dar nu fără har, succesele obținute în mun­­ca prestată cu abnegație, cu conștiință patriotică, cu acea discreție în eroism, așa cum se manifestă milioane de oameni în anii noștri. Și trebuie, de a- LICA RUGINA (Continuare în pag. a­ll-a). La fiecare navă, 900 kg metale neferoase economisite Economisirea materiilor prime și materialelor, a energiei electrice și a combustibilului, și în mod special, a metalului și aliajelor neferoase, se înscrie printre preocupările de seamă ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la Șantierul na­val Galați. Pe baza urmăririi evo­luției în procesul de execuție unor repere, ansamble și subansam­­a­ble din componența instalațiilor de bord și punte, au fost preocupările în vederea accentuate reducerii adausului de prelucrare prin turna­re și a surplusurilor dimensionale realizate la debitare, precum și de înlocuire completă a metalului, în cazul unor piese, cu mase plastice. In acest context, inginerii D. Mo­­roșan și Ion Enicescu au aplicat în procesul de construcție al navelor inovația intitulată : „Nouă strucție a bucșelor liniei de con­axe pentru navele de 7 500 tone desti­nate flotei comerciale". Prin înlo­cuirea aliajului de alamă cu un produs din material plastic, cei doi inovatori aduc șantierului o eco­nomie de metal neferos în cantita­te de 900 kg pe fiecare navă de acest tip. Supermagazin la Ghidigeni In cursul zilei de ieri, la Ghidigeni a fost dat în folosință un supermagazin a­­parținînd rețelei de desfacere a Uniunii județene a cooperației de consum. Noua și moderna construcție — cu par­ter și etaj, a fost pro­iectată de Centrocoop București și executată de Șantierul de con­strucție al EJ.J.C.C. Galați. Ea dispune de o alimentară și un sector de produse me­talo-chimice, electrice, electrotehnice și de menaj, ambele cu au­toservire, iar la etaj spațiile comerciale sunt destinate desfacerii produselor textile, de încălțăminte, confecții, tricotaje, cosmetice și de librărie. CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Întreprinderea poligrafică Galați In cursul zilei de ieri, colectivul întreprinderii poligrafice Galați a raportat îndeplinirea integrală sarcinilor de plan — la indicatorii a producție globală și marfă — pe anul 1972. Reflectînd, deopotrivă, atît rinta lucrătorilor tipografi de de­a îndeplini înainte de termen preve­derile actualului cincinal, cît și pe cea de a cinsti prin fapte deosebite a 25-a aniversare a proclamării Re­publicii, colectivul de aici s-a an­gajat să realizeze, pînă la sfîrșitul anului, o producție suplimentară in valoare de 900 000 lei. Cooperativa meșteșugăreasca „Victoria"­Tg. Bujor Valorificînd mai fructuos rezer­vele de care dispune și intensifi­­cîndu-și eforturile în întrecerea socialistă, colectivul Cooperativei meșteșugărești „Victoria" Tg. Bu­jor a reușit să îndeplinească pre­vederile planului pe 1972 cu o lu­nă de zile mai devreme. La ora actuală, sarcinile planifi­cate pe anul în curs au și fost de­pășite după cum urmează: cu 4,4 la sută producția marfă, cu 1,4 la sută prestările de servicii către populație, cele de export cu 58 la sută, iar livrările către fondul pie­­țrei cu 67 la sută. Cu 25 de zile mai devreme Preocupîndu-se permanent pen­tru executarea la timp și de cali­tate a tuturor lucrărilor agricole la unitățile pe care le deservesc, precum și pentru prestarea de ser­vicii la diverși beneficiari, colecti­vele de muncă din stațiunile pen­tru mecanizarea agriculturii din ju­dețul nostru se străduiesc astfel să întîmpine cea de-a 25-a aniversa­re a Republicii cu însemnate rea­lizări în producție. Recent, după cum am fost informați, alte șase S.M.A.-uri — Berești, Bălăbănești, Drăgușeni, Șendreni, Movileni și Ivești — și-au îndeplinit cu 25 de zile mai devreme planul anual de venituri. Este un succes pe care mecani­zatorii îl dedici marii sărbători a poporului nostru.

Next